Plângere contravenţională. Sentința nr. 542/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 542/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 4808/226/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dos. civil .nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 542/2013
Ședința publică din 11.02.2013
JUDECĂTOR: M. C. Grațiela
GREFIER: P. A. M.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulată de petentul N. A., domiciliat în mun. F., ., ., județul B. împotriva intimatei Poliția M.. F., jud. B., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței din partea intimatei întâmpinare care a fost comunicată petentului între termene.
Petentul precizează că înțelege să se folosească de actele de la dosar și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată iar în temeiul art. 150 cod pr. civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Petentul arată că actele pentru care a fost sancționat au existat însă acestea nu le avea asupra sa, astfel că solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment.
INSTANȚA
Constată că prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus petentul N. A., a contestat procesul verbal . nr._, încheiat la data de 13.12.2012 de intimata Poliția mun. F. prin care a fost sancționat cu suma de 500 lei și respectiv 630 lei amendă contravențională pentru contravenția prev. de. art. 66/1 din OUG 195/2002, art.52/2/j și 25/6 din L. 38/2003 și sancționate de art. 102/1/5/ din OUG 195/2002, art.55/2/b și art. 55/1 din L. 38/2003.
În motivarea plângerii petentul a solicitat anularea procesului verbal de contravenție și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment. A arătat că la data de 13.12.2012 în timp ce își desfășura activitatea de taximetrist a fost oprit pentru control, iar în urma verificărilor s-a constatat că nu poseda atestat profesional, aparatul de taxat al mașinii nu a fost verificat metrologic și nu avea asupra sa asigurarea pentru persoane. A explicat agentului că aparatul de taxat a fost verificat însă documentul nu este eliberat decât după o săptămână. Deține asigurarea de persoane, valabilă dar din omisiune la aceea dată nu se afla în vehicul, iar atestatul profesional nu a fost eliberat la timp de ARR se eliberează după o perioadă de timp după susținerea examenului.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal. La data de 13.12.2012 în jurul orei 18,30 petentul a fost oprit de către un echipaj de poliție s-a constatat că nu deținea atestat profesional pentru desfășurarea activității de taximetrie, verificarea metrologică a aparatului de taxat era expirată și nu avea asupra sa polița RCA obligatorie.
Curtea de la Strasbourg a stabilit în jurisprudență că prezumția de nevinovăție are caracter relativ, în sensul că poate suferi limitări prin instituirea în sistemele de drept naționale a unor prezumții de drept și de fapt, cu condiția păstrării unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul legitim urmărit și mijloacele utilizate.
În dreptul intern, procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate, conform art.1169 Cod civil, revenindu-l petentului sarcina de a proba existența unor situații de fapt contrarii celei reținute de agentul constatator și de a răsturna această prezumție, când contravenția a fost constatată de agentul constatator prin propriile simțuri.
In ceea ce privește sarcina probei în raport de jurisprudența CEDO, O.G. nr.2/2001 reglementează exclusiv sancțiunile neprivative de liberate și nu se poate absolutiza regula din domeniul dreptului penal privind prezumția de nevinovăție și sarcina probei, deoarece astfel s-ar nesocoti în mod absolut puterea doveditoare a actului administrativ care se bucură de o triplă prezumție: de legalitate, de autenticitate și de veridicitate.
Nu se poate ignora faptul că agentul constatator reprezintă autoritatea de stat însărcinată să vegheze la respectarea ordinii de drept generale și acesta a constatat prin propriile simțuri faptele descrise în procesul-verbal.
A reține, în principiu, că sarcina probei revine agentului constatator în temeiul garanțiilor prevăzute de art.6 din CEDO, în orice speță în materie contravențională, indiferent de împrejurările concrete, ar însemna că aplicarea unei sancțiuni să fie făcută numai după întocmirea unui probatoriu care să poată fi folosit în fața instanței la nevoie, astfel încât lăsarea în afara penalului a unei fapte care prezintă pericol social redus în raport de o infracțiune, care justifică de altfel o procedură specială de drept convențional, să nu se mai justifice.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._, încheiat la data de 13.12.2012, de intimata Poliția mun. F. s-a aplicat petentului sancțiunea de 500 lei și respectiv 630 lei amendă pentru contravenția prev. de art. 66/1 din OUG 195/2002, art.52/2/j și 25/6 din L. 38/2003 și sancționate de art. 102/1/5/ din OUG 195/2002, art.55/2/b și art. 55/1 din L. 38/2003.
S-a reținut în fapt că la data de 13.12.2012 în jurul orei 18,40 petentul a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . de persoane în regim de taxi fără a poseda atestat profesional pentru desfășurarea activității de taximetrist, nu a prezentat în termen aparatul de taxat la verificarea metrologică fiind expirată din data de 11.11.2012, nu a avut asupra sa asigurarea de persoane.
Procesul verbal reprezintă un act întocmit de o autoritate a statului, în limita puterilor cu care a fost investită, iar acesta beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie a faptei contravenționale pe care o constată, revenind petentului sarcina de a proba existența unei situații de fapt contrară celei reținută de agent.
Petentul a depus la dosar buletinul de verificare metrologică nr._/8.11.2012, chitanța . nr._/8.11.2012 reprezentând c. val B. verificare nr._, certificat de agreare pentru autovehicule utilizate în regim de taxi – anexa 3 vize anuale cu ultima viză înscrisă în 08.11.2012 ce expiră la 08.11.2013.
Deși petentul a depus la dosar aceste ulterior aceste înscrisuri, la momentul efectuării controlului de către agentul constatator – 13.12.2012, acesta nu le-a avut asupra sa, motivând că aparatul de taxat a fost verificat însă documentul nu este eliberat încă, situația fiind similară și cu atestatul profesional ce nu a fost eliberat la timp de ARR .
Cum, în speță, petentul nu a fost în măsură să prezinte organului constatator documentele solicitate, instanța apreciază că petentul a săvârșit faptele contravenționale menționate de agent în procesul verbal și care se bucură de prezumția relativă de veridicitate, iar în fața instanței petentul nu a dovedit contrariul celor reținute de agentul constatator, în sensul că a prezentat organului constatator documentele solicitate, astfel că, instanța reține că cererea petentului de anulare a procesului verbal nu este întemeiată.
În privința sancțiunii aplicată de agentul constatator, instanța apreciază însă că pot fi reținute dispozițiile art.7 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care reglementează sancțiunea avertismentului. Potrivit acestor dispoziții, sancțiunea avertismentului se aplică în cazul unor fapte care prezintă o gravitate redusă, legea urmărind să dea posibilitatea sancționării în acest mod a faptelor de gravitate redusă, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de individualizare. Prin această sancțiune se acordă prioritate scopului preventiv al sancțiunilor contravenționale, întrucât acestea nu reprezintă un scop în sine, ci sunt prevăzute ca mijloc de ocrotire a relațiilor sociale și în vederea formării unui spirit de responsabilitate în rândul cetățenilor. Petentul a depus diligențe și avea depuse cererile pentru obținerea documentelor necesare desfășurării activității de taximetrist însă nu era în posesia acestora deoarece instituțiile abilitate nu le-a eliberat pe loc.
De asemenea, potrivit disp.art.21 alin.3 din ordonanță, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă o gravitate redusă față de împrejurările concrete de săvârșire care rezultă din actele de la dosar (obținerea documentelor necesare desfășurării activității de taximetrist), motiv pentru care urmează să admită în parte plângerea și să înlocuiască sancțiunile contravenționale a amenzii de 500 lei și respectiv 630 lei amendă contravențională aplicate petentului prin procesul-verbal menționat mai sus, pentru contravențiile prev. art. 66/1 din OUG 195/2002, art.52/2/j și 25/6 din L. 38/2003 și sancționate de art. 102/1/5/ din OUG 195/2002, art.55/2/b și art. 55/1 din L. 38/2003, cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul N. A., domiciliat în mun. F., ., ., județul B. împotriva procesului-verbal . nr._, încheiat la data de 13.12.2012 de intimata Poliția M.. F., jud. B., și în consecință:
Dispune înlocuirea sancțiunii de 500 lei și respectiv 630 lei amendă contravențională aplicate petentului prin procesul-verbal menționat mai sus, pentru contravențiile prev. art. 66/1 din OUG 195/2002, art.52/2/j și 25/6 din L. 38/2003 și sancționate de art. 102/1/5/ din OUG 195/2002, art.55/2/b și art. 55/1 din L. 38/2003, cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2013.
JUDECĂTOR GREFIER
M. C. Grațiela P. A. M.
Red. MCG
Tehnored. PAM
25.02.2013 - 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2977/2013.... | Cereri. Sentința nr. 544/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ → |
|---|
