Pretentii. Sentința nr. 1327/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1327/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 3316/40/2013
Dosar nr._ litigiu de muncă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 7 octombrie 2013
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier C. B.
Sentința civilă nr. 1327
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamantul M. A. prin reprezentant legal S. „I.” B. în contradictoriu cu pârâtul S. P. Local de Asistență Socială B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentanta pârâtului – consilier juridic P. M., și reprezentanta reclamantului S. C.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect pretenții, se află la al doilea termen de judecată pe Noul Cod de procedură civilă, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită;
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale active a Sindicatului I. B., formulată de pârâtă și asupra fondului cauzei
Reprezentanta reclamantului, S. C. arată că având în vedere prevederile art. 3 și 28 din Legea 62/2011 S. I. poate reprezenta în instanță pe membrii săi, chiar dacă nu este sindicat reprezentativ la unitatea la care lucrează acești membri. S-a depus la dosar copie de pe statutul sindicatului I. din care rezultă drepturile și obligațiile Sindicatului I. în raport cu membrii săi și cu angajatorii acestora. Ca atare solicită respingerea excepției invocată, iar pe fond, având în vedere că reclamantul a ocupat prin concurs o nouă funcție în cadrul S.P.L.A.S. B., consideră că modul de calcul al salariului acestuia nu poate fi realizat pe baza unor acte normative care sunt abrogate.
Având în vedere că așa cum a recunoscut și angajatorul calcularea salariului s-a făcut pe un angajat deja al instituției, luat prin similitudine, salariul acestuia a fost de fapt calculat în baza Ordonanței 10/2008, ordonanță care deja a fost abrogată prin Legea nr. 330, care la rândul său a fost abrogată prin Legea 284/2010. Consideră că în acest moment singurul mod de calcul corect este cel din Legea 284/2010, chiar dacă legiuitorul spune că, coeficientul nu se aplică în anul 2011, cu toate acestea însă, pentru salariații noi angajați există un vid legislativ întrucât angajatul etalon, cum l-au denumit în acest dosar, în baza căruia s-a calculat salariul de încadrare pentru M. A. ar fi trebuit să fie din toate punctele de vedere echivalent cu situația reclamantului M. A.. Consideră că salariul acordat reclamantului este inechitabil față de postul ocupat, că acest salariu ar trebui calculat în raport de legea 284/2010, coeficientul de ierarhizare fiind de 5,77 iar salariul ar fi trebuit să fie în sumă de 3462 lei, așa cum au menționat și în cererea de chemare în judecată. În ce privește funcția pe care este încadrat, pârâta a menționat diferite funcții, în răspunsul la întâmpinare au specificat că nu se specifică exact funcția, ori inspector de specialitate în administrația publică sau șef serviciu de reintegrare socială și reintegrare. Solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și susținută prin înscrisurile depuse la dosar.
Consilier juridic P. M. pentru S.P.L.A.S. B. consideră că reclamantul nu are calitate procesuală activă,deoarece nu este un sindicat reprezentativ în S.P.L.A.S. ci în Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, că în S.P.L.A.S. există un sindicat, care are statut de sindicat reprezentativ în cadrul angajatorului S.P.L.A.S. și că nici salariatul și nici S. I. nu au comunicat că salariatul este membru al acestui sindicat, respectiv reprezentare a salariatului în cadrul acestei instituții.
Precizează că nici unul din cele două sindicate și nici instituțiile nu sunt într-un raport de subordonare unul față de celălalt, mai mult, această adeziune pe care salariatul a făcut-o la sindicatul respectiv, ca și mandatul de reprezentare a fost dat în momentul aderării sale la S. I. iar în momentul de față nu există nici un punct de vedere al salariatului cu privire la acțiunea de față. Acesta nu și-a exprimat punctul de vedere nici față de conducerea instituției și nici în fața instanței, rămânând în pasivitate.
A arătat că în ceea ce privește legislația aplicabilă în momentul aderării era aplicabilă legea veche a sindicatelor, a dialogului social, iar în momentul de față, în tot cuprinsul ei, Legea 62/2011, se vorbește despre sindicatul reprezentativ în cadrul angajatorului. A mai arătat că în cadrul aceluiași angajator, a organizației respective, pot exista mai multe organizații sindicale iar salariatul are dreptul să adere la unul din sindicate, drept pentru care solicită admiterea excepției, așa cum a fost formulată cu motivarea din întâmpinare.
Pe fondul cauzei solicită să se rețină că salariatul a susținut concurs pentru funcția de șef centru de zi pentru copiii aflați în situații de risc social din B. din cadrul Serviciului P. Local de Asistență Socială, iar legea aplicabilă, așa cum reiese și din adresa nr._/19.06.2013 emisă de către ordonatorul principal de credite confirmă faptul că s-au aplicat corect prevederile 2 din O.U.G. 84/2012 conform căreia în anul 2013 stabilirea salariilor pentru personalului nou încadrat în funcție în aceeași instituție publică se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare în instituția și autoritatea publică în care acesta este încadrat.
În consecință, adresa ordonatorului principal de credite spune că salariul sefului centrului social de zi va fi stabilit la nivelul salariilor în plată din cadrul S,.P.L.A.S. B., respectiv 1899 lei, în cazul în care titularul are o vechime în muncă, corespunzătoare gradației 5. S-a depus la dosar desfășurătorul salariului și calculul salariului pe luni din care reiese modul de calcul, salariul de încadrare, îndemnizația de conducere, salariul de bază, sporul de vechime acordat de 25 %, formându-se un salariu brut la care s-au făcut calculele chiar dacă în perioada respectivă, salariatul nu a fost angajatul lor, la 1.07.2010, diminuarea, la 1.01.2011 majorarea cu 15 %, 1.06.2012 cu 8 %, respectiv, 1.12.2012 cu 7,40 % conform legislației. Solicită să se ia în calcul că, Curtea Constituțională în deciziile sale a arătat că statul în calitate de angajator poate să majoreze sau să diminueze și să stabilească în legislația respectivă salariile angajaților din instituțiile publice. Solicită respingerea acțiunii.
TRIBUNALUL
La data de 13.06.2013 pe rolul Tribunalului B. secția I civilă a fost înregistrată acțiunea formulată de S. „I." B., în numele și pentru reclamantul M. A., membru al Sindicatului „I. B., personal contractual în contradictoriu cu S. P. Local de Asistentă Socială B. pentru ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună
obligarea pârâtei la stabilirea salariului de bază în cuantum de 3462 lei începând cu data de 20.05.2013 și în continuare și la plata sumelor lunare reprezentând diferențele de salariu ce trebuiau să fie acordate și drepturile salariate efectiv acordate reclamantului începând cu data de 20.05.2013 până ia data pronunțării sentinței și actualizarea acestor sume corespunzător cu rata inflației la data plății efective. A mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a menționat că reclamantul a ocupat prin concurs funcția de șef centru în cadrul Centrului social de zi pentru copii aflați în situații de risc social, centru aflat în subordinea Serviciului P. Local de Asistentă Socială B.. Contractul individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr. 1972/17.05.2013 în registrul general de evidență a salariaților prevede la punctul "B. Obiectul contractului: prestarea activității de șef centru la Centru social de zi pentru copii aflați în situații de risc social", iar la punctul "E Felul muncii: funcția/meseria: inspector de specialitate, conform Clasificării Ocupațiilor din România." Petentul nu a dat examen pentru funcția de inspector de specialitate și în contractul individual de muncă nu este menționat codul ocupației menționate așa cum este prevăzut în C. pentru a putea verifica corectitudinea întocmirii contractului individual de muncă.
În ce privește salarizarea reclamantului, în contractul individual de muncă la punctul J. este menționat doar: "1.Salariul de bază lunar brut - 1899 lei." fără alte explicații privind modul de stabilire a acestei sume. Un alt document emis de către angajator este Decizia nr. 238/20.05.2013, dispoziție care la Art. 1 prevede: "începând cu data de 20.05.2013, domnul M. A. se angajează cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe funcția de sef centru, gradul II, gradația 5, clasa de salarizare 72, în cadrul centrului social de zi pentru copii aflați în situații de risc social, cu un salariu de bază de 1899 lei/lună."
Având în vedere că în nici un act emis de către angajator nu se menționează modul de calcul folosit la stabilirea cuantumului salariului de bază, consideră că nu au fost aplicate toate prevederile legale în vigoare la data angajării domnului M. A..
Încadrarea și salarizarea noilor angajați în sectorul bugetar în anul 2013 se realizează conform prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 coroborate cu prevederile OUG nr. 19/2012 și OUG nr. 84 din 12 decembrie 2012. Or, dacă la încadrarea pe funcție în decizia emisă de angajator este menționat: funcția șef centru, gradul II, gradația 5, clasa de salarizare 72, la stabilirea salariului consideră că nu s-au avut în vedere doar prevederile legale in vigoare și salariul nu a fost calculat la coeficientul de ierarhizare stabilit prin Legea-cadru nr. 284/2010 " Art. 10 (1) Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.". Coeficientul de ierarhizare pentru clasa de salarizare 72 este de 5,77. Prin urmare salariul la angajare pentru reclamant trebuia să fie calculat la clasa de salarizare 72, prin înmulțirea coeficientului de ierarhizare corespunzător cu valoarea de referință.
La momentul angajării reclamantului toate reglementările privind folosirea altor modalități de calcul la stabilirea salariului unui nou angajat în sistemul bugetar erau abrogate.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile Codului muncii actualizat, Legii nr. 62/2011, Legii nr. 284/2010, OUG nr. 19/2012, OUG nr. 84/2012, Noului Cod de procedură civilă, alte legi conexe.
În conformitate cu prevederile art. 218 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, a solicitat judecarea cererii și în lipsă.
Pârâtul SPLAS B. a depus întâmpinare la data de 15.07.2013 întâmpinare prin care a cerut respingerea cererii reclamantului ca netemeinica si nefondata iar, prin sentință să se constate că prevederile literei „J. Salarizare" din cadrul contractului individual de munca nr. 1972/17.05.2013, sunt legale.
A invocat cu titlu de excepție lipsa calității procesuale active a reclamantului S. I. B. motivat de faptul ca reclamantul S. I. B. are calitatea de sindicat reprezentativ in instituția Direcția Generală de Asistență Socială si Protecția Copilului, instituție aflată in subordinea Consiliului Județean B., iar d-1 M. A. are calitatea de angajat al Serviciului P. Local de Asistenta Sociala B., instituție descentralizata si subordonata Consiliului Local al Municipiului B..
In instituția SPLAS B. sindicatul reprezentativ este S. SPLAS B., singurul de altfel din instituție. Reprezentativitatea acestuia la nivelul SPLAS B. a fost constatată prin sentința civilă nr. 1744/09.04.2008 emisă de către Judecătoria B.. La acest sindicat sunt afiliați majoritatea angajaților contractuali si funcționari publici din aparatul propriu al instituției.
S. SPLAS B. nu este afiliat la S. I. B. sau invers si nu se afla in subordonare unul față de celălalt precum si faptul ca S. SPLAS B. nu este afiliat niciunui alt sindicat si/sau confederație sindicală.
Cele doua instituții, DGASPC B. si SPLAS B., sunt instituții cu personalitate juridica distincta, aflate in subordine unor ordonatori de credite diferiți si nu se află in relații de subordonare, ele doar interferând in aplicarea legii in ceea ce privește acordarea de servicii si/sau prestații sociale unor categorii de beneficiari comuni.
Legea dialogului social nr. 62/2011, in tot cuprinsul său, face referire la sindicatul reprezentativ din cadrul angajatorului, ceea ce conduce la interpretarea conform căreia angajații sunt liberi sa se asocieze la orice sindicat înființat in interiorul aceleiași organizații (cu capital privat, mixt sau de stat), daca la nivelul organizației sunt înființate mai multe organizații sindicale. In sprijinul celor expuse in motivarea noastră invocă prevederile art. 30 din Legea nr. 62/2011.
Dicționarul explicativ al limbii române online explică cuvântul „reprezentativitate" ca fiind „reprezentarea unei instituții in relațiile cu alte instituții"
Nici salariatul M. A. și nici S. I. B. nu au comunicat instituției SPLAS B. faptul ca salariatul este afiliat la S. IMAPCT B. si ca salariatul optează pentru a-i fi reprezentate interesele in scopul apărării drepturilor si promovării intereselor profesionale in raport cu instituția SPLAS B., noul angajator, începând cu data de 20.05.2013.
Nu le-a fost înmânată copia adeziunii salariatului M. A. la S. IMAPCT B. pentru a cunoaște de când este salariatul membru al Sindicatului I. B., care este întinderea competentelor materiale si/sau teritoriale a Sindicatului I. Botosani in raport cu membrul de sindicat a cărui interese le reprezintă in acest proces.
Pe fondul cauzei a menționat că salariatul M. A. a ocupat prin concurs funcția de sef centru de Zi pentru copii aflați in situații de risc social B., centru aflat in cadrul Serviciului P. Local de Asistenta Sociala B..
Contractul de munca nr. 1972/17.05.2013 a cărui clauze le contesta reclamantul prin S. I. B. a fost întocmit conform modelului cadru prevăzut de Ordinului nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de munca, cu modificările si completările ulterioare.
Conform art. 2 alin. 1 din Ordinul nr. 64/2003 „contractul individual de munca încheiat intre angajator si salariat va cuprinde in mod obligatoriu elementele prevăzute in modelul-cadru".
Norma juridica in ceea ce privește redactarea, întocmirea si cuprinsul contractului individual de munca este imperativa si nu comporta interpretări. Părțile pot cuprinde in cadrul contractului individual de munca doar clauze specifice cu privire la care părțile pot negocia.
Punctul E „Felul muncii" este unul din punctele obligatorii din cadrul contractului individual de munca, iar sintagma „conform Codului Ocupațiilor din România" este o sintagma fixa, fiecare activitate prestata trebuind, conform legislației in vigoare, să aibă corespondent in C..
Funcția de „sef centru" in care este angajata persoana, nu se regăsește in Codul Ocupațiilor din România, iar pentru calcularea salariului si pentru respectarea legislației in vigoare, a fost luat ca referința funcția de inspector (categorie de personal contractual cu studii superioare in administrația publica locala) la cea mai înalta gradație.
2. Asa cum se observa litera „J Salariul" este o clauza obligatorie, fiind compus din pct 1. „Salariul de baza lunar brut:...." si pct 2. „Alte elemente constitutile: a) sporuri... b) îndemnizații.... bAl) prestații suplimentare in bani....; bA2) modalitatea prestațiilor suplimentare în natura; c) alte adaosuri...".
Având in vedere ca salariul brut cuprinde salariul de baza/salariul funcției de baza, sporurile indemnizațiile, compensațiile precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare (art. 12 Legea nr. 284/2010), sporul de vechime fiind introdus in salariu sub forma transelor de vechime in munca (art. 11 din Legea nr. 284/2010), iar pentru postul pe care îl ocupa salariatul nu se prevăd alte sporuri, indemnizații, prestații suplimentare in bani si/sau in natura sau alte adaosuri, punctul 2 din modelul cadru al contractului individual de munca nu a mai fost redactat.
Salariul d-lui M. A. a fost calculat in conformitate cu prevederile legale, mai exact prevederile art. 1 si art. 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu prevederile art. 1 din OUG nr. 84/2012 privind stabilirea salariului personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal bugetare.
Astfel d-lui M. A. i-a fost acordat salariul in plata a unei funcții similare, in conformitate cu prevederile art. 2 Legea nr. 285/2010, coroborat cu prevederile art. 1 din OUG nr. 84/2012, mai exact salariul obținut de către angajatul contractual ce ocupa funcția de sef centru cu o vechime in munca corespunzătoare gradației 5, aflat in plata la nivelul SPLAS B. la data angajării d-lui M. A..
Pentru o aplicare unitara a legislației salarizării la nivelul instituțiilor subordonate Consiliului Local al Municipiului B., conducerea instituției a solicitat punctul de vedere al ordonatorului de credite care a confirmat modul de calcul si faptul ca salariul angajatului a fost stabilit corect prin adresa nr. 14.135/17.06.2013, precizând faptul ca in speța se aplica prevederile art. 2 din OUG nr. 84/2012 raportat la prevederile art. 2 din OUG nr. 80/2010, aprobata prin Legea nr. 283/2011.
Salariatului i s-a adus la cunoștința acest lucru prin adresa nr._/26.06.2013.
Reclamantul acuza faptul ca „salariul nu a fost calculat la coeficientul de ierarhizare stabilit prin Legea nr. 284/2010".
Pierde insa din vedere reclamantul că prin decizia nr. 108/2006 Curtea Constituționala a României a învederat faptul ca „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept si o obligație a legiuitorului". Prin Decizia CCR nr. 1601/09.12.2010 „legiuitorul este îndreptățit, sa opereze modificări, pentru viitor, in ceea ce privește cuantumul salariului", iar prin Decizia CCR nr. 1658/28.12.2010 „ordonatorii principali de credite trebuie sa respecte legea si sa o aplice ca atare,
Temeiul încheierii, modificării și încetării contractului (individual de munca n.n.) este legea", „in caz contrar s-ar încălca un principiu fundamental al statului de drept, si anume primordialitatea legii in reglementarea relațiilor sociale" (Decizia Curții Constituționale a României nr. 292/01.07.2004).
Conform legii (art. 4 din Legea nr. 285/2010) „valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice" nu se aplica pentru anul 2011 si, raportat la prevederile OUG nr. 80/2010 coroborat cu prevederile OUG nr. 84/2012 nici pentru anul 2013, anul angajării d-lui M. A..
In consecința, calcul efectuat de către parte, in acțiunea sa, in conformitate cu prevederile art. 10 din legea nr. 284/2010 nu poate fi aplicat, fiind contrar legii si prevederilor Deciziei Curții constituționale a României nr. 292/01.07.2004.
4. Afirmația reclamantului conform căreia „toate reglementările privind folosirea altor modalități de calcul la stabilirea salariului unui nou angajat in sistemul bugetar sunt abrogate" este contrazisa de insasi OuG nr. 84/2012 publicata in Monitorul oficial al României nr. 845/13.12.2012.
In drept, a invocat prevederile art. 205 s.u. C.proc.civ., Legea nr. 53/2003
-Codul muncii, republicata, Legea nr. 284/2010, cu modificările si completările ulterioare, ouG nr. 84/2012, Ordinul nr. 64/2003, cu modificările si completările ulterioare, decizii ale Curții Constituționale din România.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri:
extras C. in ordine alfabetica -OuGnr. 84/2012
sentința civila nr. 1744/09.04.2008
adresa nr._/17.06.2013
adresa nr._/26.06.2013, cât și interogatoriul reclamantului.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a arătat că nu este necesar ca S. "I." B. să fie reprezentativ în cadrul SPLAS. Singura instituție unde S. "I." B. este reprezentativ este DGASPC B., dar în conformitate cu prevederile Legii nr. 62/2011, reprezentativitatea este necesară doar în cazul negocierilor colective.
În ce privește art. 30 din Legea dialogului social, acesta se referă la implicarea sindicatului reprezentativ în activitatea instituției, nu despre reprezentarea membrilor în instanță:" Art. 30 (l) Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate să participe în consiliul de administrație sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administrației publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic și social."
Nu există nici o prevedere legală care să impună unui sindicat să aducă la cunoștință angajatorului care lucrători sunt membri de sindicat, fără acordul acestora, nu există obligația salariatului de a informa angajatorul despre apartenența sa sau nu la o organizație sindicală, și nu poate fi obligat să se înscrie doar în sindicatul din unitatea unde este angajat.
Pe fondul cauzei: în anunțul promovat de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B. se menționează la denumirea postului: șef serviciu de reintegrare socială și supraveghere (șef centru). Având în vedere că, în Clasificarea Ocupațiilor din România 2013 se regăsește "_ Sef serviciu de reintegrare sociala si supraveghere Nivelul de instruire: nedefinit de C.; in funcție de alte reglementari" consideră că nu era necesar să fie trecut la punctul E din Contractul individual de muncă "inspector de specialitate" sau trebuia să fie menționată întreaga sintagmă a funcției respective, așa cum se regăsește în C. 2013: "_ Inspector de specialitate in administrația publica Nivelul de instruire: 4 (studii superioare)".
Analizând aliniatul 5, pagina 3 din întâmpinarea depusă de către pârât, "Funcția de "șef centru" în care este angajată persoana, nu se regăsește în Codul Ocupațiilor din România, iar pentru calcularea salariului și pentru respectarea legislației în vigoare, a fost luat ca referință funcția de inspector (categorie de personal contractual cu studii superioare în administrația publică locală) la cea mai înaltă gradație." constată confuzia creată de angajator. Salarizarea personalului contractual bugetar pentru anul 2013 se stabilește conform prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 și a Ordonanței de Urgență nr. 84/2012. iar în Anexa III de la Legea -cadru nr. 284 la Capitolul I Unități sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială paragraf "(3)Unități de asistență socială/servicii sociale cu sau fără cazare", aliniat "1. Salarii de bază pentru funcții de conducere" litera" b) Unități de asistență socială/centre fără personalitate juridică se regăsește exact funcția pe care a dat examen și a fost angajat reclamantul. Prin urmare, consideră că au fost greșit aplicate prevederile legale în vigoare la momentul stabilirii cuantumului salariului reclamantului.
Contestația din prezentul litigiu se referă la modul de calcul al salariului de bază lunar, faptul că efectiv sumele sunt preluate din acte normative abrogate. Atragem atenția asupra faptului că, așa cum specifică reprezentantul pârâtei în primul aliniat de la pagina 4, "d-lui M. A. i-a fost acordat salariul în plata a unei funcții similare (....) mai exact salariul obținut de către angajatul contractual ce ocupa funcția de șef centru cu o vechime în muncă corespunzătoare gradației 5, aflat în plată la nivelul SPLAS B. la data angajării d-lui M. Andf angajatorul recunoaște că a acordat un salariu similar, din punctul lui de vedere considerat corect, dar fără a analiza toate actele normative care au dus la această valoare. Angajatul care se află deja în plată, posibil să fi avut anterior lui decembrie 2009 stabilit un salariu pentru funcția de "inspector specialitate", deoarece la momentul respectiv salarizarea personalului din administrația publică locală se stabilea conform prevederilor Ordonanței nr. 10/2008, "ANEXA nr. I.: (la 01.01.2008)
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ Consilii. primării și servicii publice din subordinea acestora" deoarece nu existau reglementări pentru angajații pe funcția de "sef centru", contează ce salariu avea respectivul angajat luat ca etalon, având în vedere că în Ordonanța nr. 10/2008 (abrogată la momentul angajării petentului) salariul era stabilit între o valoare minimă și o valoare maximă. Apoi, contează vechimea în muncă avută de respectivul angajat-etalon la momentul decembrie 2009 când practic au început modificările pe valoarea drepturilor salariale, dacă în noțiunea de "salariul de bază brut" se include și sporul de vechime, pentru că, până la decembrie 2010 sporul de vechime acordat la împlinirea a 20 de ani vechime, este de 25 %, prin Legea-cadru nr. 284/2010, se schimbă procentul acordat, astfel că, prin art. 11, pentru vechime maximă se acordă 9 clase de salarizare, iar prin art. 10 se stabilește procentul pentru fiecare clasă de salarizare: "(5)Diferența dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizația lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare." Practic, la vechime maximă în muncă se acordă doar un spor de 22,5% din salariul de bază. Sporul de vechime s-a acordat începând cu anul 2010 conform prevederilor legilor salarizării personalului bugetar aflate în vigoare la momentul împlinirii transelor de vechime.
De asemenea, salariul angajatului-etalon în raport cu care a fost stabilit (eronat) salariul reclamantului, a suferit foarte multe modificări: contează dacă în decembrie 2009 era sau nu la valoarea maximă, dacă sporul de vechime era de 25% sau nu, apoi dacă la 1 ianuarie 2010 salariul brut de bază cuprinde salariul de încadrare și sporul de vechime sau nu, apoi, începând cu luna iulie 2010 acest salariu de bază brut a fost diminuat cu 25% (în baza Legii nr. 118/2010) fără să se cunoască dacă a fost diminuat doar salariul de încadrare sau avea inclus sau nu sporul de vechime, ce procent al sporului de vechime avea la acel moment; apoi acest salariu a suferit o majorare de 15% (conform Legii nr. 285/2010 și normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Ordinul comun_ ) iarăși fără a cunoaște elementele constitutive ale salariului respectivului angajat-etalon. în anul 2012, salariul angajatului-etalon suferă încă două modificări, legiferate prin Ordonanța de Urgență nr. 19/2012, suferind o majorare cu 8% începând cu luna iunie 2012 și o majorare cu un procent de 7,4% începând cu luna decembrie 2012: "Art. 1 (l)Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/îndemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:
a)cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, fată de nivelul acordat pentru luna mai 2012; b)cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, fată de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.
(2}Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții."
Condiția pentru ca salariul să sufere toate aceste modificări în perioada 2010-2013 este ca angajatul-etalon să își desfășoare activitatea în aceleași condiții.
Din cele expuse până în prezent, reiese clar faptul că este dificil să găsești un angajat-etalon care să îndeplinească toate condițiile iar salariul său să fie considerat "similar" pentru a fi acordat unui nou angajat. Din acest motiv, reclamantul a contestat și la angajator salariul stabilit . Petentul a trecut la tranșa maximă de vechime înainte de decembrie 2009, având în prezent peste 30 de ani de vechime în câmpul muncii. Dacă se iau în considerare prevederile din Anexa III de la Legea -cadru nr. 284/284, la Capitolul I Unități sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială, paragraf "(3)Unități de asistență socială/servicii sociale cu sau fără cazare", aliniat "1.Salarii de bază pentru funcții de conducere" litera" b) Unități de asistență socială/centre fără personalitate juridică" la stabilirea clasei de salarizare 72 sunt incluse și clasele de salarizare corespunzătoare vechimii, așa cum se menționează în nota de subsol: "NOTĂ: Clasa de salarizare cuprinde și cele 9 clase de salarizare corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă la nivel maxim."
Chiar dacă prin Legea nr. 285/2010 și cele ulterioare prin care sunt stabilite anual drepturile salariale ale angajaților bugetari se menționează că nu se aplică valoarea de referință, consideră că este singurul mod corect, legal și coerent de stabilire a drepturilor salariale pentru un nou angajat. Valoarea de referință nu poate fi aplicată pentru salariații care sunt în activitate la momentul aplicării legislației, dar pentru noii angajați, în cazul în care nu există un angajat-etalon a cărui salariu să corespundă din toate punctele de vedere la stabilirea salariului noului venit, consideră că trebuie luată în considerare valoarea de referință pentru a ajunge la o valoare reală și corectă.
La primul termen de judecată reprezentanta pârâtului nu a reiterat solicitarea privind administrarea probei cu interogatoriu și nu a depus nici întrebările ce ar fi trebuit adresate reclamantului.
Potrivit art. 248 din NCPC instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului I. B. .
Are în vedere în acest sens că legiuitorul a stabilit prin art. 28 din Legea 62/2011, că organizația sindicală are calitate procesuală activă în litigiile formulate în calitate de reprezentant al salariaților ce au aderat la respectivul sindicat.
Susținerile cum că sindicatul trebuia să aibă calitatea de organizație reprezentativă în cadrul SPLAS B. sunt înlăturate de la soluționarea cauzei, întrucât art. 28 din Legea 62/2011, nu a condiționat promovarea unei acțiuni în numele salariaților membri de sindicat de îndeplinire a condițiilor de reprezentativitate a organizației sindicale respective, în unitatea de care aparține salariatul.
Acțiunea nu vizează negocierea unor contracte colective de muncă, astfel că nu trebuie verificată existența reprezentativității la nivel de unitate, Pe de altă parte nu există nici o normă legală care să oblige pe salariat să aducă la cunoștință unității angajatoare din ce sindicat face parte.
Pe fondul cauzei Tribunalul reține că numitul M. A., a fost angajat începând cu 20.05.2013 pe funcția de șef centru gradul II gradația 5, clasa de salarizare 72, în cadrul Centrului Social de zi pentru copiii aflați în situația de Risc Social, cu un salariu de bază de 1899 lei.
A fost emisă decizia 238 din 20.05.2013 de către S. P. Local de Asistență Socială.
Aceeași sumă de 1899 lei a fost menționată și la pct. j salarizare din contractul 1972 /17.05.2013 (f. 5,6 ds.) Reclamantul a considerat că se impunea acordarea unui salariu de bază de 3462 lei. A invocat prevederile Legii cadru nr. 284/2010, arătând că în temeiul art. 10 din acest act coeficientul de ierarhizare pentru clasa de salarizare 72, este 5,77 Ca urmare acel coeficient de ierarhizare trebuia înmulțit cu valoarea de referință .
Susținerile petentului sunt neîntemeiate întrucât prin Legea 284/2010 s-a stabilit cadrul legal privind salarizarea unitară însă prevederile privind coeficientul de ierarhizare și respectiv valoarea de referință din Legea 284/2010 nu sunt aplicabile. Aceasta deoarece prin Legea 285/2010 s-a consemnat că cei doi indicatori menționați mai sus nu sunt aplicabili în anul 2011. Astfel conform art. 4 alin. 2 din actul indicat în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.
Aceste dispoziții au fost reluate ulterior în Legea 283/2011( introdus art. 4 alin. 2 în OUG 80/2010) și respectiv OUG 84/2012( art. 2 ) prin care s-a stabilit că nici în anii 2012, și 2013 coeficientul de ierarhizare și respectiv valoarea de referință din Legea 284/2010 nu sunt aplicabili. Prin Legea 283/2010 și OUG 84/2012 s-a arătat că în situația unui salariat nou angajat se va lua în considerare la stabilirea drepturilor salariale situația unei persoane deja angajate care se află într-o poziție similară cu cea a salariatului nou angajat. În aceste condiții SPLAS B. nu are îndatorirea legală de a calcula drepturile salariale ale reclamantului în raport cu coeficientul de ierarhizare și cu valoarea de referință stabilite în legea 284/2010 ci cu cele ale unui salariat aflat într-o funcție similară. Este de menționat aici că legiuitorul nu făcut trimitere la o funcție identică ci s-a referit la o funcție similară. Chiar reclamantul prin răspunsul la întâmpinare a menționat că angajatorul i-a stabilit drepturile salariale prin raportare la o funcție similară . Nu se poate reține susținerea reclamantului cum că au fost aplicate acte normative abrogate. Astfel prin Legea 283/2011, OUG 84/2012 și respectiv OUG 19/2012 în sistemul bugetar drepturile salariale au fost stabilite prin raportare la nivelul acestora din anii anteriori. În comparație cu OG 10/2008 niciunul din actele normative enumerate mai sus nu cuprinde o grilă de salarizare care să stabilească în mod exact nivelul salariului pentru diferite funcții . Ca urmare un salariat deja angajat în sectorul bugetar la data de 01.01.2010 a beneficiat de drepturile stabilite prin raportare inițială la cuantumul stabilit prin OG 10/2008 și Legea 329/2009.A fost opțiunea legiuitorului să stabilească o asemenea modalitate de calculare a drepturilor salariale pe care trebuie să o respecte toți angajatorii din sistemul bugetar.
În condițiile în care așa cum s-a arătat mai sus nivelul de salarizare trebuia stabilit prin raportare la o funcție similară nu este greșită mențiunea angajatorului privind modalitatea de calcul raportat la un salariat existent în unitate la data de 01.01.2010. Ca urmare, instanța va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul M. A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului ,, I.” B..
Respinge ca nefondată acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamantul M. A. - prin S. ,, I.” B., cu sediul municipiul B., .. 4, jud. B., în contradictoriu cu pârâtul S. P. Local de Asistență Socială B., cu sediul în mun. B., ., jud. B..
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Apelul trebuie depus la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică din 07.10.2013.
Președinte, Grefier,
C. M., B. C.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari,
P. E., C. D.
Red.C.M./28.11.2013
Dact.C.B/28.11.2013
4 ex.
| ← Despăgubire. Sentința nr. 1415/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Conflict de muncă. Sentința nr. 639/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
