Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 135/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 135/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 7428/40/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.135
Ședința publică de la 30.01. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanții A. M., D. V., M. M., V. C.,A. G., A. V., A. C., A. F., B. V., C. I.,C. T., D. C. S., D. V., F. D., M. E., M. G., M. L. C., R. D., Ș. I. C., S. V., S. L., H. I., T. C.,L. C. și pe pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" S.A. - București, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă dl.A. G. pentru reclamanți, lipsă fiind reprezentantul pârâtei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constată că, potrivit art.153 din Legea nr.263/2003 este competentă material, teritorial și funcțional să soluționeze prezenta cauză.
Se constată că s-a depus la dosar întâmpinare însoțită de înscrisuri din partea pârâtei, duplicatul fiind înmânat reprezentantului reclamanților.
Reprezentantul reclamanților nu solicită termen pentru studiul întâmpinării și a înscrisurilor.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției prescrierii dreptului la acțiune și asupra fondului cauzei .
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 06.12.2012 reclamanții A. M., D. V., M. M., V. C.,A. G., A. V., A. C., A. F., B. V., C. I.,C. T., D. C. S., D. V., F. D., M. E., M. G., M. L. C., R. D., Ș. I. C., S. V., S. L., H. I., T. C.,L. C. prin Federeația S. Ramurii Vagoane au chemat în judecată pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" S.A. – București solicitând obligarea acesteia la plata indexată cu titlul de daune a următoarelor drepturi salariale:
- salariul suplimentar pentru anul 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare al salariatului din luna decembrie a anului pentru care se acordă, în baza prevederilor art.30 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2006-2007;
- ajutorul material acordat cu ocazia sărbătorilor de P. și premierea pentru Ziua Feroviarului pentru anul 2010, echivalent cu salariul de bază la nivelul clasei I de salarizare în baza prevederilor art.71 prima și a doua liniuță din Contractul Colectiv de Muncă valabil pe anii 2006-2007;
- premiul anual acordat de „Ziua Feroviarilor" pentru anul 2009 echivalent cu un salariu de bază la nivelul clasei I de salarizare în baza prevederilor art.69 lit.b din contractul colectiv de muncă pe anul 2008-2009;
- acordarea tichetelor de masă sau a contravalorii acestora indexate cu rata inflației pentru 2010 prevăzute la art.81 din CCM încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar, valabil pe anii 2006-2007 ( prelungit prin act adițional până la data de 28.12.2010), contract colectiv de muncă încheiat la nivel superior celui încheiat la nivel de unitate și aplicabil pârâtei.
În fapt au arătat că Federația S. Ramurii Vagoane este o organizație sindicală, legal constituită, în baza sentinței civile nr.1571/04.06.1990, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 și reprezintă și protejează interesele membrilor săi de sindicat, salariați ai pârâtei.
Federația S. Ramurii Vagoane a participat prin reprezentanții săi la negocierea și încheierea (semnarea) contractelor colective de muncă la nivelul Societății Naționale de Transport Feroviar de Calatori „CFR Calatori" S.A. pe anii 2007-2008, prelungit prin acte adiționale și 2009-2010, precum și a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de G. de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008 înregistrat cu numărul 2836/20 din data de 28-12-2006 prelungit cu actul adițional numărul 370 din data de 20-06-2008, unde sunt prevăzute următoarele drepturi salariale: Art. 30) Pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, personalul societății va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv;
Art. 71, prima liniuță - cu ocazia sărbătorilor de Paste si de C. se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei unu de salarizare.
Art. 71, a doua liniuță - pentru Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație la nivelul clasei 1 de salarizare.
Art.81, începând cu data de 01.07.2007 salariații unităților componente ale grupului de unități feroviare vor beneficia de tichete de masa in cuantum de un tichet pentru fiecare zi lucrătoare din luna în condițiile legislației în vigoare.
Cu toate acestea ,reclamanții nu au beneficiat de aceste prevederi, deși au fost negociate și obținute prin înțelegerea părților, deoarece conducerea societății nu a respectat și aplicat prevederile ce fac referire la acestea.
Au făcut trimitere la prevederile art. 40 alin. 2 lit c din Legea nr. 53/2003, republicata - Codul muncii si art. 41 alin. 5 din Constituție, art. 229 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicata - Codul muncii, art. 133 alin.l lit. a și 148 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social.
În drept au invocat dispozițiile art. 112 Cod de procedura civila, art. 1270 Cod civil, art. 41 alin. 5 din Constituția României, Legea nr. 53/2003, republicata - Codul muncii, Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social, contractul colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006-2008 (
În dovedirea cererii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată ,pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. .
Referitor la solicitarea reclamanților privind acordarea salariului suplimentar aferent anului 2010, a arătat că în conformitate cu dispozițiile art.32 alin.(l) și (3) din contractele colective de muncă aplicabile pe anii 2007-2010 la nivelul C.F.R. Călători și prevederile din anexa nr.6 la aceste contracte, sunt interpretate, precum și aplicate, astfel: salariul suplimentar pentru muncă ireproșabilă se acordă față de criteriile menționate în anexa nr.6 la contracte, sub condiția că societatea să fi avut în anii 2009 si 2010, venituri pentru constituirea fondului necesar pentru acordarea acestui salariu.
Constituirea fondului necesar pentru acordarea salariului suplimentar din veniturile realizate, nu a putut fi îndeplinită, deoarece, fiind o societate cu capital de stat, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și unul din agenții economici monitorizați în baza prevederilor O.U.G. nr.79/2001 și prevederilor O.U.G. nr.79/2008, avea obligația respectării prevederilor din aceste acte normative conform cărora: " ...indicele câștigului salarial mediu nu poate fi mai mare decât indicele productivității muncii, calculat în unități fizice sau după caz, în unități valorice în condiții comparabile, în funcție de specificul activității...".
Raportat la aceste prevederi legale, i-a revenit obligația de a se încadra în fondul de salarii prevăzut în bugetele de venituri și cheltuieli aferente anilor 2008- 2010, aprobate prin acte normative, iar fundamentarea fondului de salariu s-a făcut pe baza indicelui de creștere a câștigului salarial mediu brut și care nu putea fi mai mare decât indicele productivității muncii.
Fiind o societate cu capital de stat, bugetul de venituri și cheltuieli al societății se aprobă prin hotărâre de guvern, inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și cel al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în conformitate cu prevederile art.5 lit.a) din OUG nr.79/2008 coroborate cu art.15 alin.(l) din O.U.G nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.
În măsura în care societatea ar fi avut venituri, respectiv profit, pentru constituirea fondului necesar acordării salariilor suplimentare, salariații ar fi beneficiat de aceste drepturi, numai după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa nr.6 la C.C.M. 2009-2010 și dacă ar fi lucrat un an calendaristic, conform prevederilor art.32 alin.(l) din CCM 2009-2010.
A susținut că potrivit actului adițional nr. 1708/21.04.2010, părțile semnatare ale CCM 2009/2010 au negociat prevederile art.32 (1) și (2), astfel că aceste prevederi nu se aplică în anul 2010 urmând să se aplice începând cu data 01.01.2011.
Că ,reclamanții solicită acordarea premierii sărbătorilor de P. si acordarea primei ocazionate de "Ziua Feroviarului" în temeiul prevederilor art.71 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de G. de Unități aplicabil pentru anul 2009 și 2010.
Față de prevederile mai sus menționate, rezultă faptul că solicitările reclamanților își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate ,iar obiectul acțiunii nu constă în plata unor drepturi salariale fiind aplicabile prevederile art.283 alin.(l) lit.e) din Codul Muncii, în termen de 6 luni.
În susținerea celor de mai sus, a făcut trimitere și la dispozițiile art.12 din Legea nr.130/1996
A mai arătat că dreptul solicitat de către reclamanți s-a născut la data de 23 aprilie 2009, respectiv la data de 19 aprilie 2009, date la care nu există încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate iar raportat la dispozițiile art.247 din Codul muncii, s-a aplicat contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anul 2006 -2008 cu valabilitate până la 28.12.2010.
Ulterior prin încheierea Actului adițional nr.1708/21.04.2010, părțile semnatare ale CCM 2009/2010 au renegociat prevederile art.69, astfel că acestea urmau să se aplice începând cu 01.01.2011.
A făcut referire la art.l alin.(2) din Legea nr.142/1998 și HG 1667/2008 ,dar și la faptul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele de muncă, sens în care s-a pronunțat și ICCJ prin decizia nr. 14/18.02.2008.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri .
Conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va soluționa cu prioritate excepția invocată de pârâtă în sensul că va respinge excepția prescrierii dreptului material la acțiune, cu privire la capătul de cerere referitor la ajutorului material pentru Paști 2010 și premiul pentru Ziua Feroviarului din anul 2010.
Are în vedere că potrivit art. 283 lit. c și e din Codul Muncii cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:
c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
...
e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Tribunalul arată că aceste din urmă dispoziții ( lit. e ) nu se aplică în cauză întrucât pe de o parte primele cerute sunt asimilate de Codul Fiscal veniturilor din salarii prin art. 55, iar pe de altă parte ,prin mai multe hotărâri pronunțate în cauze similare ,Curtea de Apel Suceava a considerat că aceste drepturi sunt de natură salarială ( ds ._ ), fiind astfel aplicabile mențiunile din Hotărârea CEDO din Cauza Ș. și alții împotriva României privind încălcarea prevederilor art. 6 din Convenție prin interpretarea diferită la nivel național a unor texte legale aplicabile.Ca urmare este necesară reconsiderarea practicii completului de judecată în raport cu hotărârile anterioare în sensul considerării primei de Paști ca reprezentând drept de natură salarială .În consecință fiind aplicabil termenul de 3 ani prevăzut de art. 283 lit. c din legea nr. 53/2003 rezultă că față de cererea înregistrată la 06.12..2012 nu este dată excepția prescrierii.
Instanța are în vedere faptul că prin Contractului Colectiv de Muncă la nivel de G. de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008 înregistrat cu numărul 2836/20 din data de 28.12.2006 (filele 8-55 ds.) prelungit cu actul adițional numărul 370 din data de 20.06.2008( fila 56 ds.), sunt prevăzute următoarele drepturi salariale:
- Art. 30) Pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, salariații unităților vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv;
-Art. 71, prima liniuță - cu ocazia sărbătorilor de Paste si de C. se va acorda salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare.
-Art. 71, a doua liniuță - pentru Ziua Feroviarului se va acorda o premiere al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație la nivelul clasei 1 de salarizare.
Instanța va constata că cererea reclamanților la acordarea drepturilor menționate este întemeiată ,câtă vreme în anul 2010 au avut calitatea de angajați ai societății pârâte ,iar pârâta nu a invocat și nici nu a făcut dovada că aceștia nu ar fi îndeplinit în cursul acestui an condiția de a fi desfășurat munca în mod ireproșabil sau de a nu fi absentat nemotivat sau ar fi fost sancționați.
Apărările formulate de pârâtă prin întâmpinare tind a sublinia ideea condiționării acordării drepturilor negociate prin contractul colectiv de muncă de existența fondurilor bănești.
Cu toate acestea instanța reține obligația pârâtei la acordarea drepturilor ,aceasta nefiind condiționată de constituirea fondului necesar pentru plată, astfel cum susține pârâta .
Astfel art. 71 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul instituției nu condiționează beneficiul ajutorului material pentru Paști și premierea pentru „Ziua ceferiștilor”, de situația constituirii unui anume fond sau de situația financiară a angajatorului .Conform art. 71, singurele condiții pentru acordarea beneficiilor sunt lipsa absențelor nemotivate ,aplicarea unor sancțiuni pentru consumul de băuturi alcoolice și împrejurarea ca angajatul să nu fie în concediu fără plată cu durata de un an. Prin urmare, nu s-a stabilit drept criteriu de acordare existența fondurilor necesare plății, iar pârâta nu a susținut că reclamanții nu s-ar încadra în criteriile menționate de acest text.
Negocierea acestor drepturi este clară, acordarea lor nefiind condiționată de eventualele imposibilități financiare invocate de pârâta recurentă ca fiind apărute în decursul derulării raporturilor de muncă. Apărarea potrivit căreia neacordarea acestor drepturi dintr-un motiv considerat obiectiv de aceasta, respectiv acela că nu a mai înregistrat profit, ci pierderi, nu o exonerează pe pârâtă de la răspunderea executării obligațiilor contractuale, nu poate schimba voința părților la negociere, inducând o acordare condiționată a acestor drepturi de realizarea profitului/aprobarea bugetului. Astfel ,pârâta nu poate invoca în susținerea intereselor sale propria culpă de a fi negociat drepturi salariale cu încălcarea unor prevederi legale.
Conform art. 236 alin. 4 din Codul muncii (forma în vigoare în anul 2010 ) contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților iar art. 243 alin. 1 și 2 din Codul muncii prevede că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți și neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
De asemenea, potrivit art. 241 alin. 1 lit. a din Codul muncii clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel. Art. 239 din Codul muncii stabilește că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală.
Față de textele legale invocate, obligațiile asumate de pârâtă prin contractul colectiv de muncă trebuiau îndeplinite, drepturile salariale fiind necesar a fi plătite cu prioritate față de orice alte obligații ale angajatorului.
Cum pârâta nu a făcut dovada achitării drepturilor o va obliga la plata ajutorului material de Paști pentru anul 2010 calculat la nivelul clasei I de salarizare și la plata salariul suplimentar pentru anul 2010 .
În baza art. 166 alin. 4 din Codul Muncii - pentru aceste sume vor fi acordate actualizările de la data scadenței până la data plății efective .
În ceea ce privește acordarea tichetelor de masă ,instanța reține că ,în cauza de față, reclamanții au făcut trimitere la dispozițiile art. 81 din a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de G. de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008 înregistrat cu numărul 2836/20 ,care stabilește acordarea de tichete de masă în condițiile legislației în vigoare .
Potrivit art.1 alin.2 Legea 142/1998, incidentă în cauză, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori .
Prin aceste dispoziții legale nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept ci a fost instituit un drept opțional – „salariații pot primi o alocație individuală de hrană” (art. 1 alin. 1) – și care este condiționat în ceea ce privește aplicarea la societatea pârâtă de prevederea unor sume cu această destinație în buget.
Aceeași interpretare a fost dată Legii nr.142/1998 și de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secții Unite în cuprinsul Deciziei nr.14 din 18 februarie 2008, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 853 din_ .
În acest sens, tribunalul reține că deși decizia precizată anterior nu este direct aplicabilă în cauză, totuși principiile dezlegate de aceasta sunt incidente speței..
Astfel, s-a arătat că în contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 se includ în categoria "Alte venituri" tichetele de masă, tichetele-cadou, tichetele de creșă și alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale și înțelegerii părților.
Potrivit art.1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă: "Salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."
Acordarea tichetelor de masă nu constituie deci o obligație legală pentru angajator. Pe baza criteriilor stabilite de Legea nr. 142/1998 se stabilesc clauze concrete privind tichetele de masă, în funcție de resursele financiare, prin contractele colective de muncă.
Prin urmare, cum dreptul subiectiv civil este recunoscut și ocrotit condiționat de lege, iar condițiile legale nu sunt îndeplinite, urmează ca instanța, în temeiul dispozițiilor legale mai sus arătate să respingă acest capăt de cerere ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescrierii dreptului material la acțiune cu privire la pretenții vizând acordarea ajutorului material pentru Paști 2010 și premiul pentru Ziua Feroviarului din anul 2010.
Admite în parte acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamanții:A. M., D. V., M. M., V. C.,A. G., A. V., A. C., A. F., B. V., C. I.,C. T., D. C. S., D. V., F. D., M. E., M. G., M. L. C., R. D., Ș. I. C., S. V., S. L., H. I., T. C.,L. C. –prin Federația S. Ramurii Vagoane București, cu sediul în București, Calea Griviței, nr.353, în prezent Halta Grivița, nr.1, sector 1, în contradictoriu cu pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători ,,CFR CĂLĂTORI SA” București, cu sediul în București, ..38, sector 1.
Obligă pârâta să plătească reclamanților:
- salariul suplimentar pentru anul 2010;
- ajutorul material pentru Paști 2010;
- premiul pentru Ziua Feroviarului din anul 2010;
- actualizarea în funcție de indicii de inflație a sumelor dispuse a fi plătite prin prezenta hotărâre, de la data scadenței până la data plății efective.
Respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect acordarea tichetelor de masă sau a contravalorii acestora pentru anul 2010.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.01.2013.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./01.03.2013
ehnored.P.R./ 15.03.2013
Ex.4
| ← Conflict de muncă. Sentința nr. 533/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1361/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
