Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 83/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 83/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 5304/40/2013
Dosar nr._ drepturi bănești - renunțare
R O M Â NI A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 IANUARIE 2014
Instanța constituită din:
Președinte – L. L.
Asistenți - P. E.
Judiciari – C. D.
Grefier – U. G. D.
SENTINȚA NR. 83
La ordine judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta B. L., domiciliată în B., ., . și pârâta F. de S. B., cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamanta lipsă avocat B. S., lipsind apărătorul pârâtei.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul acțiunii, că procedura de citare este legal îndeplinită și că dosarul se află la primul termen de judecată, după ce s-a format ca urmare a disjungerii din dosarul nr._ al Tribunalului B..
Prin intermediul registraturii reclamanta a depus la dosar lista cu martori.
Apărătorul reclamantei depune la dosar cerere semnată personal de reclamant prin care arată că renunță la judecată conform art. 406 NCPC și precizează că partea adversă este de acord cu renunțarea, depunând și în scris acest acord.
Nefiind alte cereri sau excepții de invocat, instanța reține cauza spre soluționarea cererii de renunțare.
Apărătorul reclamantei solicită să se ia act de poziția procesuală a reclamantului, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
La data de 17 iulie 2013 pe rolul Tribunalului B. – Secția I civilă, sub nr._ a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamanta B. L. în contradictoriu cu pârâta F. de S. B. prin care a solicitat să se dispună:
- nulitatea absolută a Deciziei nr.69/25 iunie 2013;
- în subsidiar, anularea Deciziei nr. 69/25 iunie 2013 ca nelegală și netemeinică;
- obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale ce i-au fost reținute în mod abuziv în luna aprilie 2013
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că nu a săvârșit fapta imputată iar decizia ar fi fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 252 alin. (2) lit. b) și c) din Codul muncii, nefiind indicate prevederile din statutul personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil ce ar fi fost încălcate.
De asemenea, în decizie nu au fost cuprinse motivele pentru care s-au înlăturat apărările formulate în timpul cercetării disciplinare prealabile.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus înscrisuri.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 252 alin. 5 din Codul Muncii.
Pârâta F. de S. B. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1620 din 27 noiembrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ s-a admis excepția nulității absolute a Deciziei de sancționare și pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Totodată, s-a disjuns judecarea capătului de cerere privind plata drepturilor salariale reținute pentru luna aprilie 2013, dispunându-se înființarea unui nou dosar, astfel formându-se prezentul dosar nr._ .
La termenul de astăzi, reclamanta prin apărător ales a depus la dosar cerere de renunțare la judecată, iar pentru soluționarea acestei cereri, tribunalul va reține că potrivit art. 243 NCPC:
„În cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamanta renunță la judecarea cererii de chemare în judecată ori la dreptul pretins, intervine învoiala părților sau sunt admise cereri ori excepții care pun capăt în întregime procesului, fără a mai fi necesară dezbaterea asupra fondului în camera de consiliu sau în ședință publică, judecătorul se va pronunța asupra cauzei prin hotărâre.”
Iar potrivit art. 406 Noul Cod de procedură civilă „reclamanta poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, o va obliga pe reclamantă la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamanta renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamanta declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.
(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă”.
Așadar, văzând cererea formulată de reclamantă și acordul expres al pârâtei depus în scris, instanța va lua act manifestarea de voință a acesteia, pronunțând, în temeiul art. 406 alin. 6 NCPC o hotărâre supusă recursului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă RĂ Ș T E
În temeiul disp. art 243 coroborat cu disp. art 406 NCPC, constată renunțarea reclamantei B. L. din B., ., . la judecarea acțiunii în pretenții bănești formulată în contradictoriu cu pârâta F. de S. B., cu sediul în ..
Prezenta hotărâre poate fi atacată cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare,cererea și motivele de recurs urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2014 .
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,
L. L. P. E., C. D. U. D.
Cu opinie în același sens
Red. L.L./ 3.02. 2014
Dact. D.U.
4 ex/ 5.02. 2014
| ← Completare carnet de muncă. Sentința nr. 470/2014. Tribunalul... | Reconstituire vechime. Sentința nr. 1385/2014. Tribunalul... → |
|---|
