Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1415/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1415/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 2557/40/2014
Dosar nr._ drepturi bănești
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – N. T.
Asistenți judiciari - D. C.
Asistenți judiciari – E. P.
Grefier – C. B.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1415
La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamanții Achițe R., A. C. A., Benarrioua M., B. N., B. E., C. S., C. S., D. D. Ș., G. V., G. G., I. E. A., L. A., L. S., M. G., M. E. L., M. I. L., N. C., N. Doinița, N. M. D., O. T., P. A., P. M., P. M., P. P., Raba G., R. S. M. și Ș. M. prin - S. Învățământului Preuniversitar B. în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr. 1 Răuseni și C. L. Răuseni ,jud. B.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat M. M. pentru reclamanții lipsă, lipsind reprezentanții pârâților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii.
Instanța constată că este primul termen de judecată cu procedură completă .
În temeiul art. 131 NCPC, se verifică competența generală, teritorială și materială a instanței, și față de obiectul pricinii, instanța constată că este competentă în soluționarea acesteia, în conformitate cu disp. art.95 pct. 4 NCPC, art. 269 din Codul muncii și art. 208-209 din Legea 62/2011.
În temeiul art.258 NCPC, instanța admite proba cu înscrisurile depuse de reclamanți.
Avocat M. M. pentru reclamanți depune precizări cu privire la obiectul acțiunii.
Instanța pune în discuție excepția prescrierii dreptului material la acțiune privind pretențiile bănești aferente perioadei 01.01._11 și deschide dezbaterile asupra excepției.
Avocat M. M. solicită respingerea excepției și, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii.
Instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra conflictului de drepturi de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamanții Achițe R., A. C. A., Benarrioua M., B. N., B. E., C. S., C. S., D. D. Ș., G. V., G. G., I. E. A., L. A., L. S., M. G., M. E. L., M. I. L., N. C., N. Doinița, N. M. D., O. T., P. A., P. M., P. M., P. P., Raba G., R. S. M. și Ș. M. prin - S. Învățământului Preuniversitar B. au chemat în judecată pe pârâții Școala G. nr. 1 Răuseni și C. L. Răuseni, solicitând:
- obligarea pârâților să calculeze și să plătească reclamanților - membri de sindicat diferența de drepturi salariale dintre salariul efectiv încasat în perioada 1.01._11 și salariul calculat prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 coroborate cu cele ale Legilor nr. 330/2009, nr. 285/2010, nr. 283/2011 și cu deducerea diferențelor salariale încasate în temeiul OUG nr. 19/2012;
- obligarea pârâților la plata de daune-interese constând în actualizarea cu rata inflației pentru perioada cuprinsă între data scadenței diferențelor solicitate și data plății lor efective, precum și constând în dobânda legală penalizatoare calculată pentru aceeași perioadă.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 221/2008, Legii nr. 330/2009, Legii nr. 285/2010, Legii 283/2011, OUG nr. 19/2012 și ale art. 166 alin. 4 din Codul muncii, art. 1530, 1531, 1535 coroborate cu art. 2 și 3 alin. 2-4 din OG nr. 13/20 LI.
În fapt, reclamanții au arătat că acțiunea vizează perioada cuprinsă între data de 1.01.2011 și data de 13.05.2011 - data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 privind salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Legea nr. 221/2008 prevedea ca începând cu data de 1.10.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 folosit pentru stabilirea salariilor personalului didactic să fie 400 lei. Dispozițiile acestei legi s-au aplicat pentru perioada cât a fost în vigoare, respectiv până la data de 31.12.2009.
Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a prevăzut în art. 30 alin. 5 faptul că personalul aflat în funcție la data de 31.12.2009 își va păstra salariul avut la această dată, în situația membrilor noștri de sindicat salariul fiind cel calculat potrivit Legii nr. 221/2008.
La data de 3.07.2010 a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în domeniul bugetar. In temeiul art. 1 alin. 1 al acestei legi, salariile membrilor noștri de sindicat, așa cum erau calculate potrivit Legilor nr. 221/2008 și nr. 330/2009, au fost diminuate cu 25%.
Potrivit disp. art. 16 alin. 1 din Legea nr. 118/2010 măsura reducerii salariilor cu 25% trebuia să înceteze la data de 31.12.2010, urmând ca de la data de 1.01.2011 să fie aplicată Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Într-adevăr, de la data de 1.01.2010 s-a pus în aplicare Legea nr. 330/2009, iar la salariile lunii octombrie 2010 care erau reduse cu 25% s-a aplicat o majorare de 15%15% în temeiul disp. art. 1 din Legea 285/2010.
Ulterior, la data de 13.05 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a prevăzut o nouă metodologie de calcul a salariilor personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, începând cu această dată având loc o reducere a salariilor reclamanților.
Începând cu data de 1.06 2012, salariile stabilite în baza Legii nr. 63/2011 au crescut cu 8%, iar începând cu data de 1.12.2012 au crescut cu încă 7,4% în temeiul OUG nr. 19/2012.
Aceste creșteri salariale nu au acoperit însă prejudiciul suferit de membrii noștri de sindicat ca urmare a reducerii inițiale a salariilor cu 25% și aceasta întrucât reducerea inițială cu 25% a fost aplicată la salarii mai mari stabilite în baza Legii nr. 221/2008, în timp ce creșterile salariale ulterioare au operat la salariile mai mici stabilite în baza Legii nr. 63/2011.
Prin acțiunea de față urmăresc repararea acestui prejudiciu.
Întrucât diferențele solicitate nu au fost achitate începând cu data de 1.01.2011 (Legea nr. 118/2010 trebuia să-și înceteze efectele la data de 31.12.2010), reclamanții au pretins și daune-interese constând în actualizarea cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare începând cu data de 1.01.2011 și până la plata efectivă.
Actualizarea cu rata inflației nu asigură repararea integrală a prejudiciului, având în vedere natura juridică diferită de cea a dobânzii legale penalizatoare. Astfel, actualizarea cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar obține din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale penalizatoare până la data plății integrale alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia în concordanță cu disp. art. 1531 din Codul civil.
In sensul celor de mai sus, înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin Decizia nr. 2/17.02.2014 pronunțată în ds. nr. 21/2013 admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul general.
În dovedire, reclamanții au depus înscrisuri.
Legal citați, pârâții nu au depus întâmpinări la acțiunea reclamanților.
S. Învățământului Preuniversitar B. a depus precizări la acțiune, prin care a apreciat că dreptul la acțiune s-a născut la data intrării în vigoare a OUG 19/2012, deoarece la acea dată au constatat că a rămas o diferență salarială ce nu a fost și nu va fi acordată de legiuitor.
De asemenea, au apreciat că dreptul la acțiune a fost întrerupt în condițiile:
- art.16 lit.b din Decretul 167/1958, prin introducerea acțiunii în justiție prin care reclamanții au solicitat restituirea întregului procent de 25% luat din salarii conform Legii 118/2010,
- art.16 lit.a din același decret, prin restituirile eșalonate și parțiale acordate prin Legea 285/2010 și OUG 19/2012, deoarece au valoarea juridică a recunoașterii dreptului de a obține recuperarea procentului de 25% luat din salarii.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:
În temeiul art.248 alin.1 NCPC, va fi soluționată mai întâi excepția prescripției dreptului la acțiune privind diferențele salariale aferente perioadei 01.01.2011 – 12.05. 2011, în sensul admiterii excepției din motivele ce urmează.
Potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, în vigoare în perioada din acțiune – respectiv art.171 alin.1 din același cod, în forma în vigoare după republicarea din 18.05.2011:
,, (1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.’’
În cauză, drepturile salariale sunt pretinse pentru intervalul 01.01.2011 – 12.05. 2011, așa încât în raport cu data plății salariilor( la care erau datorate) și data introducerii acțiunii, se constată a fi împlinite termenele de prescripție de 3 ani prevăzute de lege.
Aceasta deoarece, contrar aprecierii reclamanților, nu se poate reține că aceste termene ar fi fost întrerupte, pentru că:
1.Nu s-a făcut dovada formulării acțiunii pentru restituirea procentului de 25% din salarii, dar chiar și în situația formulării acesteia, este de observat că acțiunea nu putea privi decât perioada de aplicare a Legii 118/2010, deci intervalul 03.07.2010 – 31.12.2010, nu și intervalul de timp luat în discuție în cauză.
Mai mult decât atât, practica unitară a Curții de Apel Suceava a fost de respingere irevocabilă a acestor acțiuni, or potrivit art.16 alin.2 din Decretul 167/1958, prescripția nu este întreruptă dacă cererea de chemare în judecată a fost respinsă.
2. Deoarece art.16 lit.a din Decretul 167/1958 prevede că prescripția se întrerupe ,, prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția’’, nici Legea 285/2010 și nici OUG 19/2012 nu au valoarea juridică a recunoașterii dreptului pretins de reclamanți pentru perioada 01.01.2011 – 12.05. 2011, deoarece aceste acte normative au reglementat majorări ale salariilor reclamanților doar pentru viitor( după .).
Din acest motiv nu se poate reține nici că dreptul la acțiune al reclamanților s-ar fi născut la data intrării în vigoare a OUG 19/2012.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A Ș T E
Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune privind pretențiile bănești aferente perioadei 01.01._11 și, pe cale de consecință respinge ca fiind prescrise pretențiile reclamanților: Achițe R., A. C. A., Benarrioua M., B. N., B. E., C. S., C. S., D. D. Ș., G. V., G. G., I. E. A., L. A., L. S., M. G., M. E. L., M. I. L., N. C., N. Doinița, N. M. D., O. T., P. A., P. M., P. M., P. P., Raba G., R. S. M. și Ș. M. prin - S. Învățământului Preuniversitar B. în contradictoriu cu pârâții Școala G. nr. 1 Răuseni și C. L. Răuseni .
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 25.11.2014.
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt.TN v
Tehnored. BC
5 ex/13.12.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
