Pretentii. Sentința nr. 18/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 13673/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 18 Decembrie 2015
Completul compus din:
Președinte L. G. C.
Asistent judiciar D. N. I.
Asistent judiciar M. C. E.
Grefier N. M. S.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul I. V. R., în contradictoriu cu pârâta . ca obiect contestație decizie de concediere.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 14.12.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18.12.2015 când
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCUREȘTI SECȚIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr._, la data de 23.03.2015, contestatorul I. V. R. a formulat, în contradictoriu cu intimata S.C R. S.A., contestație impotriva deciziei de sancționare nr. 25/17.02.2015, prin care s-a dispus sancționarea contestatorului cu desfacerea contractului individual de muncă, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acesteia, cu consecința reintegrării în muncă și a plății salariilor corelative începând cu 20.01.2015, data suspendării contractului, obligând totodată pârâta la plata dobânzii legale până la plata efectivă și integrală, acordarea către subsemnatul a sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată
In motivarea acțiunii, contestatorul a arătat următoarele:
In data de 20.01.2015, a fost informat despre faptul că, în urma primirii la sediul societății în data de 14.01.2015 a unei adrese referitoare la urmărirea penală ce se efectuează în dosarul 487/P/2014 de către Direcția Națională Anticorupție, i se solicită prezența în vederea realizării cercetării sale disciplinare.
Conform informațiilor publicate pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție cu prilejul reținerii mai multor persoane în cauza menționată mai sus, dosarul viza primirea unor sume de bani de către funcționari din Ministerul Agriculturii cu prilejul organizării unui târg ce a fost găzduit de pârâtă.
S-a prezentat la sediul pârâtei la data indicată, solicitându-i-se să răspunda la 19 întrebări ce vizau organizarea Târgului Indagra și Forumului 16 plus 1. Le-a comunicat membrilor Comisiei faptul că avea calitatea de martor în dosarul de la Direcția Națională Anticorupție, și că, în conformitate cu prevederile legale în materie penală, nu poate dezvălui informații din cadrul unui dosar penal aflat la acea dată în faza de urmărire penală, fiind astfel sfătuit de către avocat.
Astfel, în data de 11 decembrie 2014, cei doi inculpați, reprezentanți ai Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au primit prin intermediul firmelor administrate de inculpații V. C., Haller Zoftan-Jozsef și o altă persoană, suma totală de 176.904,9 lei, din care 64.480 lei i-au revenit inculpatului N. P. T., iar restul inculpatului G. V.-L.. Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziției și circulației banilor, inculpații G. V.-L. și N. P. T. i-au determinat pe administratorii firmelor respective să întocmească, în fals, mai multe contracte de prestări servicii către firma organizatoare.
Decizia Directorului General al R. S.A. a fost aceea de sancționare a contestatorului cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă, constatându-se o . încălcări ale atribuțiunilor de serviciu.
2.Critici de ordin procedural aduse Deciziei de sancționare
2.1Tardivitatea aplicării sancțiunii
A invocat tardivitatea aplicării sancțiunii disciplinare, din perspectiva dispozițiilor imperative ale art. 252 alin. (1) Codul muncii. Astfel, conform convocării în vederea prezentării pentru efectuarea cercetării disciplinare, pârâta a luat la cunoștință despre presupusele abateri disciplinare comise de subsemnatul în momentul primirii unei adrese de la Direcția Națională Anticorupție în data de 14.01.2015, dată de la care apreciaza că începe să curgă termenul de 30 de zile în care angajatorul poate aplica sancțiunea disciplinară. în cauza de față, sancțiunea a fost aplicată în data de 17.02.2015, cu depășirea termenului imperativ.
2.2. Incălcarea dreptului la apărare
2.2.1 Imposibilitatea obiectivă de a formula apărări
Art. 251 alin. (4) Codul muncii îi conferă angajatorului un drept la apărare. Apreciaza însă că o altă dispoziție legală primează acestui drept, referindu-se la infracțiunea de compromiterea intereselor justiției, faptă prevăzută și pedepsită de art. 277 alin. (3) Cod penal. Astfel, având calitatea de martor într-un dosar penal aflat în faza de urmărire penală, nu putea dezvălui informații în legătură cu obiectul anchetei, riscând să comita o infracțiune. Acest lucru era evident cunoscut atât de către conducerea societății, cât și de către membrii comisiei.
Este adevărat că a precizat faptul că îsi asuma riscul unei sancțiuni disciplinare în detrimentul riscul comiterii unei infracțiuni, soluție ce i-a fost recomandată de către avocat și la care a achiesat, însă i se pare imorală opinia Directorului General, cum că refuzul de a răspunde întrebărilor echivalează cu neprezentarea la convocare. De asemenea, o eventuală dezvăluire a informațiilor din dosarul penal se solicita a se face în fața unor colegi din societate, membri ai Comisiei, care puteau de asemenea să aibă o anume calitate în dosarul penal, fiind coparticipanți în procedurile a căror încălcare i se imputa.
Mai mult decât atât, în data de 28.01.2015, chiar a doua zi după prezenta sa în fața Comisiei de Disciplină, Direcția Națională Anticorupție a emis o adresă prin care i-a comunicat faptul că, prin rechizitoriul din 26.01.2015, printre altele, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la reclamant, având numai calitatea de martor.
Faptul că, astfel cum a fost consemnat în procesul-verbal, Comisia a învederat faptul că D.N.A. nu a adus la cunoștința societății calitatea sa de martor, nu prezintă nici un fel de importanță, neexistând vreun impediment pentru societate să adreseze o întrebare către procuror pentru a-i infirma sau confirma spusele. Suplimentar afirma faptul că, în vederea prezentării la D.N.A., a fost contactat de către Directorul General și Directorul Economic al R. S.A., deci calitatea sa era notorie în interiorul societății.
3.2.2 Necunoașterea obiectului cercetării disciplinare în momentul convocării
Convocarea sa în vederea cercetării disciplinare s-a făcut printr-o adresă în care se preciza că, având în vedere funcția pe care o deține de Șef Birou Târguri și Expoziții, coroborată cu calitatea sa de coordonator proiect pentru Târgul Indagra și Forumul 16 plus 1, motivat de faptul că acțiunea sa poate constitui abatere disciplinară, este solicitat a se prezenta la sediul R. S.A.
Apreciaza că, în vederea exercitării corecte a dreptului la apărare, angajatorul este obligat să îi comunice angajatului fapta care se prezumă a constitui abatere disciplinară. In adresa de convocare i s-au enunțat într-adevăr funcția și calitatea deținută, fără însă a se preciza care este acțiunea prin care a încălcat regulile de conduită în interiorul societății.
Deși a solicitat în scris conducerii să îi comunice un exemplar al procedurii de cercetare disciplinară cuprinsă în Regulamentului Intern, acest drept i-a fost refuzat în mod tacit astfel că, poate preciza numai că, din câte îsi aminteste, în capitolul IX indicat în adresa de convocare se precizează în mod expres faptul că, în cazul unei convocări în scris, aceasta trebuie să cuprindă obiectul cercetării ce urmează a fi efectuate.
Suplimentar, mai precizeaza că, din câte îmi amintesc din Regulamentul Intern, o adresă de convocare trebuie să prevadă în mod obligatoriu și care sunt consecințele neprezentării la convocare.
4. Critici de fond aduse deciziei contestate
In cele ce urmează va analiza punctual faptele ce îi sunt imputate, arătând apărările pe care nu le putea face în momentul în care dosarul penal se afla în faza de urmărire penală.
- Salariatul cercetat nu a monitorizat corespunzător negocierea si încheierea contractelor cu A.N.A.R.Z si Agro Solutions conform răspunsurilor salariatelor la intreb nr.10 din procesul verbal 132/27.01.2013" (probabil eroare materială, fiind vorba despre anul 2015)
Pentru încheierea contractelor cu A.N.A.R.Z și Agro Solutions a fost întocmită de către reclamant nota internă nr.2755/05.08.2014. Aceasta a fost aprobată de către Directorul General, Directorul Economic, Directorul de Evenimente și Șeful Departamentului Evenimente.
- Salariatul si-a atribuit calitatea de derulator de contract
Nu si-a atribuit o asemenea calitate. De altfel, nici nu avea cum să faca acest lucru, toată activitatea sa desfășurându-se sub controlul ierarhic al superiorilor sai. Conform celor consemnate de către R. in Decizie, prin adresa nr.4521/13.05.2014, reclamantul era persoana de contact in relația cu M.A.D.R si A.N.A.R.Z, contractul fiind adus de coordonatorul activităților din partea M.A.D.R. - secretar de stat, în ciuda faptului că pârâta apreciază că activitatea întreprinsă de reclamant ar fi fost în fapt de competența altui department, în speță cel Tehnico-Administrativ, observă faptul că pe fișa-analiză a contractului se regăsește și aprobarea Directorului acestei Direcții.
El a verificat stadiul amenajărilor la fața locului, constatând faptul că boxele pentru animale erau construite, aflând abia în momentul audierii la D.N.A. faptul că această activitate nu ar fi fost întreprinsă de către Agro Solutions. Astfel, afirmația doamnei D. Sisin, Șeful Departamentului Organizare Târguri și Expoziții, cum că ar fi avut cunoștință că o altă societate s-ar fi ocupat de amenajarea corturilor, apare a fi neveridica, având inclusiv posibile conotații de natură penală asupra acestei persoane.
Inexistența documentelor justificative pentru prestarea unor activități de către o altă societate decât Agro Solutions este chiar fapta care a generat dosarul penal pentru care mai multe persoane sunt trimise în judecată,
La data de 14.10.2014 a transmis către un reprezentant ANARZ contractul de prestări servicii spre semnare, cu precizarea valorii contractuale în cuantum de 229.276 lei plus TVA, fără a exista în prealabil negocieri.
Ca și chestiune prealabilă, precizeaza faptul că valoarea contractului a fost cea aprobată în nota 2755/05.08.2014, fiind identică cu cea a contractului din anul 2013. Mai mult, contractul a fost comunicat către R. S.A. fiind semnat întâi de către ANARZ (având număr de înregistrare la această instituție din 13.10.2014), și abia apoi de către reprezentanții pârâtei în 24.10.2014, abia apoi plătindu-se factura.
La data de 22.10.2014 un reprezentant Agro Solutions a transmis către V. I. contractul de prestări servicii spre semnare, cu precizarea valorii contractuale fără a exista în prealabil negocieri.
Contractul deja semnat a fost adus fizic la sediul pârâtei de către secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, și nu de către un reprezentant al Agro Solutions, în data de 22.10.2014. A constatat faptul că exista o greșeală pe prima pagină, fiind scris numele fostului director general (fiind probabil preluat din contractul din 2013, suma fiind aceeași cu cea din contractul din anul anterior). Secretarul de stat a solicitat telefonic către Agro Solutions draftul contractului, pe care l-a primit pe mail în vederea modificării erorii de pe prima pagină. Astfel, este evident faptul că nu a avut niciun contact direct cu Agro Solutions, cu excepția acestui email.
A dat bun de plată pe factura emisă de către Agro Solutions, fără avea niciun document care să ateste necesitatea, oportunitatea sau dovada prestării serviciilor contractate.
La fiecare ediție a Târgului Indagra, metoda de lucru cutumiară între R., pe de-o parte, și Ministerul Agriculturii și ANARZ, pe de altă parte, nu necesita existența unor documente pentru plată. Chiar și în această situație, afirma faptul că plata nu se efectua numai în baza mențiunii bun de plată, fiind necesară în plus aprobarea Directorului Economic si a Directorului General.
Potrivit art.5.4.2.din procedura de contractare a serviciilor, salariatul avea obligația de a incheia proces verbal de prestare servicii care atesta realizarea serviciilor derivate din contractul cu ANARZ.
Procedura la care se face referire nu se aplica in cazul ANARZ, deoarece ANARZ avea calitatea de beneficiar nu de prestator servicii, prestatorul fiind R.. Procedura face referire la contractarea serviciilor necesare proceselor societății, ANARZ având calitatea de beneficiar al serviciilor R., fiind expozant.
5. Concluzii vizând aspectele de fond
4.1 Documentele la care se face referire sunt semnate, alături de reclamant, de un număr impresionant de persoane cu putere de decizie (aprobare) în cadrul pârâtei
•Analiza contractului din punct de vedere al obiectului contractului si avizarea acestuia:
D. Sîsîn - Sef Departament Târguri si Expoziții (persoană a cărei declarație este reținută ca și mijloc de probă pentru stabilirea vinovăției reclamantului)
•Analiza contractului din punct de vedere comercial si avizarea acestuia:
D. B. - Director Direcția Comerciala (persoană a cărei declarație este reținută ca și mijloc de probă pentru stabilirea vinovăției reclamantului)
•Analiza contractului din punct de vedere tehnico-administrativ: G. Tibulca - Director Direcția Tehnico -Administrativa
•Analiza contractului din punct de vedere juridic si avizarea acestuia:
M. G. -Sef Departament Juridic (președinta Comisiei de Disciplină care l-a sancționat ulterior)
•Analiza contractului din punct de vedere economic: M. Costris - Director Direcția Economica
•Singura persoana care a semnat pe contract:
C. T. - Director General (persoana care a dispus cercetarea sa disciplinară și a decis aplicarea sancțiunii)
4.2 Pârâta nu a suferit nicio vătămare de pe urma pretinselor fapte ale reclamantului. în acest sens, se poate observa faptul că S.C. R. S.A. nu s-a constituit parte civilă în dosarul penal al D.N.A.
4.3 Procedurile interne se aplică tuturor angajaților societății, inclusiv persoanelor aflate pe funcții superioare care au semnat aceleași documente ca și reclamantul, care însă nu au fost cercetați disciplinar. Există probabil o explicație pentru acest aspect deoarece, în mare parte, aceștia sunt cei care l-au cercetat și sancționat.
4.4 Valorile și clauzele din contracte sunt aceleași din anul anterior, fiind întocmite din punct de vedere procedural în condiții identice cu cele din 2013.
Sub aspectul celui de-al doilea capăt de cerere
Decizia de concediere și-a pus o amprentă negativă asupra vieții sale cotidiene, resimțind un amalgam de sentimente de frustrare cauzată de incorectitudinea aplicării acesteia, lezarea demnității în relația cu colegii sai, precum și stres generat de nesiguranța zilei de mâine în raport de lipsa salariului, singurul venit de care beneficia.
In acest sens, apreciez că este edificator pentru cauză Raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică întocmit de psihologul la care a apelat, care a analizat sintetic stările trăite în raport de concedierea sa.
Sub aspectul celui de-al treilea capăt de cerere
Cheltuielile de judecată reprezintă onorariul de avocat atât pentru procedura de cercetare disciplinară, cât și pentru prezenta acțiune.
In dovedirea acțiunii, contestatorul a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, solicitand a se pune în vedere pârâtei să depună Nota internă nr. 2755, Regulamentul Intern, procesele-verbale 231/06.02.2015, raportul de cercetare disciplinară prealabilă 264/11.02.2015 (la ambele făcându-se referire în Decizia contestată), orice altă probă a cărei necesitate va reieși din dezbateri.
La data de 27.04.2015, intimata R. S.A. a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea contestației formulata de V. I. ca neîntemeiata si nefondata, pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
Intre R. si contestatorul, V. I., a fost incheiat contractul individual de munca înregistrat sub nr. 1151/06.05.2008, fiind angajat pe postul de Organizator târguri si expoziții, in cadrul Departamentului Organizare Târguri si Expoziții.
In intervalul de timp 2008-2015, in care contestatorul a fost angajat al R.. contractul individual de munca a suferit modificări prin acte adiționale in ceea ce privește remunerația si locul muncii, activitatea desfășurata de acesta fiind, in mare parte, constanta in ceea ce privește condițiile de munca, atribuțiile si obligațiile sale in raport cu postul/functia ocupata, respectiv organizator/manager proiect/sef birou.
Ultima modificare a contractului individual de munca al contestatorului a operat in baza actului adițional nr. 9/14.11.2014, prin care locul de munca al acestuia se modifica, in cadrul Direcției Comerciale, D.O.T.E, Birou Târguri si Expoziții, acesta având funcția de SEF BIROU.
Conform Listei Echipelor de Proiect pentru anul 2014, contestatorului i s-a repartizat Târgul Indagra, având si o echipa formata din 7 salariați, cu obligația de a coordona desfășurarea acestui târg.
In urma desfășurării in cadrul Centrului Expozitional R. a Târgului International de Produse si Echipamente in domeniul Agriculturii si Zootehniei - INDAGRA 2014, precum si a Forumului "16+1, C. + tarile U.E. din Europa Centrala si de Sud-Est" in perioada octombrie-noiembrie 2014, R. a primit adresa înregistrata sub nr. 206/14.01.2015, prin care Direcția Naționala Anticoruptie a solicitat R. furnizarea de informații/documente cu privire la relațiile contractuale desfășurate cu diverse societăți comerciale, pentru Forumului "16+1, C. + tarile U.E. din Europa Centrala si de Sud-Est, organizat ca eveniment conex al Târgul International de Produse si Echipamente in domeniul Agriculturii si Zootehniei - INDAGRA 2014.
Având in vedere calitatea contestatorului de organizator al Târgului Indagra si a Forumului "16+1", ca activitate conexa a Târgului Indagra, fiind in același timp, persoana de contact din partea R. in relația cu M.A.D.R si ANARZ potrivit adresei nr. 4521/13.05.2014, Directorul General al R. a dispus "cercetarea disciplinara a Șefului de proiect - Sef Birou Târguri si Expoziții pentru Indagra si Forum",
La data de 20.01.2015, R. a emis Decizia nr. 7, prin care, in baza dispozițiilor art.52 alin. 1 lit. a din Legea nr. 53/2003, contractul individual de munca incheiat cu V. lordache s-a suspendat începând cu data de 21.01.2015.
In urma cercetării disciplinare, a fost emisa Decizia nr. 25/17.02.2015 prin care, contestatorul V. I. a fost sancționat cu desfacerea contractului individual de munca, in conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. 1 lit. e din Codul Muncii.
In susținerea contestației formulate, contestatorul a inteles sa invoce următoarele:
In ceea ce privește excepția tardivității ridicata de contestator,arata ca, in urma recursului in interesul legii ce a format obiectul Dosarului nr. 15/2012 judecat de către Inalta Curte de Casație si Justiție, cu privire la calcularea termenului de 30 de zile in care trebuie aplicata sancțiunea disciplinara conform dispozițiilor art. 252 alin. 1 din Codul Muncii, respectiv momentul de la care începe sa curgă acest termen, publicat in Monitorul Oficial nr. 817/2012 -Monitorul Oficial 817/5 decembrie 2012, a fost emisa Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012 potrivit căreia: "In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. 1 din Codul muncii republicat, momentul de la care începe sa curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancțiunii disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unității."
Art. 252 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata impune condiția ca aplicarea sancțiunii disciplinare sa se dispună de către angajator "printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștința despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei."
Termenul de 30 de zile nu poate curge decât de la data la care, in urma finalizării cercetării disciplinare prealabile, fapta salariatului a fost calificata ca abatere disciplinara si adusa la cunoștința reprezentantului angajatorului abilitat sa aplice sancțiuni disciplinare, prin înregistrarea raportului final asupra cercetării disciplinare la registratura unității. — Raportul comisiei disciplinare a fost înregistrat sub nr. 264 din 11.02.2015, iar Decizia nr 25 a fost emisa in data de 17.02.2015.
Fapta poate dobândi caracteristicile unei abateri disciplinare numai după finalizarea procedurii cercetării disciplinare, care are caracter obligatoriu.
Numai după finalizarea cercetării prealabile se poate aprecia daca "fapta" are caracterul unei ""abateri disciplinare", deoarece, pana la acel moment, persoana care a săvârșit "fapta" beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Mai mult, chiar daca nu ar exista Decizia nr. 16 din 12 noiembrie 2012 pronunțata de înalta Curte de Casație si Justiție, momentul de la care ar trebui sa curgă termenul de 30 de zile este data la care s-a aplicat rezoluția Directorului General, respectiv 20.01.2015, si nu 14.01.2015 - data la care aceasta adresa a fost înregistrata la Registratura R..
In consecința, solicita respingerea excepției tardivității invocata de către contestator.
2. Imposibilitatea obiectiva de a formula apărări: Contestatorul a înțeles sa se folosească de calitatea de martor din dosarul penal nr. 487/P/2014 aflat in faza urmăririi penala, neputand dezvălui informații in legătura cu obiectul anchetei, riscând sa comită o infracțiune.
Potrivit art. 277 alin. 3 din Noul Cod Penal, Titlul IV, Infracțiuni contra înfăptuirii justiției:
"Dezvăluirea, fara drept, de informații dintr-o cauza penala, de către un martor, expert sau interpret, atunci când aceasta interdicție este impusa de legea de procedura penala, se pedepsește cu închisoarea de la o luna la un an sau cu amenda".
Din textul de lege citat, rezulta ca, pentru existenta infracțiunii este necesar ca dezvăluirea sa aiba loc fara drept, iar subiect activ al infracțiunii poate fi un martor, un expert, un interpret.
Prin urmare, cerința esențiala pentru existenta elementelor consitutive ale infracțiunii este ca interdicția de dezvăluire să fie prevăzută de legea de procedură penala. Cu alte cuvinte, fapta nu constituie infracțiune dacă norma procedurala penala nu instituie in mod expres obligația de a păstra confidențialitatea acestor informații și corelativ interdicția de a le dezvălui, pentru martor, expert sau interpret.
Contestatorul nu a invocat o norma de procedura penala care instituie in mod expres obligația de a păstra confidențialitatea declarațiilor sale, Codul de procedura penala instituind, prin dispozițiile art. 114, obligații generale aplicabile oricărei persoane care este citata ca martor, respectiv de a se prezenta în fața organului judiciar care a citat-o la locul, ziua și ora arătate in citație; de a depune jurământ sau declarație solemnă în fața instanței; de a spune adevărul.
De asemenea, la data la care contestatorul s-a prezentat pentru a se efectua cercetarea disciplinara, acesta nu a furnizat niciun înscris care sa dovedească, atât calitatea sa de martor in cadrul unui dosar penal, cat si interdicția sa de răspunde întrebărilor formulate de comisia de cercetare disciplinara.
Astfel, invocarea calității de martor in cadrul Dosarului nr. 487/P/2014 apare ca fiind motivarea "perfecta" pentru a se sustrage de la cercetarea disciplinara, fara a lipsi fizic de la convocare, pentru ca, ulterior, sa poată specula acest fapt si sa susțină nevinovăția sa in fata instanței de judecata, si nu in fata comisiei de cercetare disciplinara.
Mai mult, obiectul cercetării disciplinare a fost verificarea încălcării reglementarilor interne ale R. SA, si îndeplinirea atribuțiilor din fisa postului, si nicidecum faptele care formează obiectul dosarului penal Dosarului nr. 487/P/2014, care ar conduce la dezvăluirea unor informații de către contestator.
Potrivit procesului verbal nr. 132/27.01.2015, Comisia de cercetare disciplinara a invederat contestatorului faptul ca, indiferent de obiectul dosarului penal, in care acesta avea calitatea de martor, acesta putea răspunde la intrebarile formulate, intrucat acestea făceau referire la atribuțiile sale conform fisei postului, regulamentele interne, procedurile interne ale R. — întrebări care vizează chestiuni interne fata de modul in care contestatorul, si-a indeplinit atribuțiile cu privire la organizarea Târgului fndagra 2014 si a Forumului 16+i C. + tarile U.E din Europa Centrala si de Sud Est."
Comisia a insistat asupra faptului ca, "rolul cercetării disciplinare este de a asigura respectarea de către salariat a atribuțiilor sale in raport cu reglementările interne, in contextul relațiilor contractuale de munca. Atriburiile avute in vederea organizării de târguri sunt punctuale, interne. "
Contestatorul a considerat ca fiind "imorala" "opinia" Directorului General, cum ca refuzul de a răspunde intrebarilor echivalează cu neprezentarca la convocare.
Din situația de fapt prezentata si inscrisurile pe care le va depune intelege sa arăte ca aceasta "opinie" a Directorului General R. nu este imorala, contestatorul având posibilitatea de a răspunde, dar alegand sa nu o facă pentru a nu "risca" compromiterea intereselor justiției prin răspunsurile oferite unei comisii disciplinare, răspunsuri referitoare la respectarea de către acesta a reglementarilor interne ale R. si respectarea atribuțiilor din fisa postului.
Totodată, aceasta ("opinia imorala") este rezultatul interpretării teleologice a art. 251 alin. 3 Codul muncii potrivit căreia "neprezentarea salariatului la convocarea, da dreptul angajatorului sa dispună sancționarea".
Interpretarea teleologica a normei juridice civile consta în stabilirea înțelesului unei norme juridice civile, având în vedere scopul urmărit de legiuitor. In acest sens, prezenta salariatului nu trebuie sa fie doar fizica, el este convocat pentru a-si exercita dreptul de a formula si de a susține toate apărările in favoarea sa.
Având in vedere, renunțarea la dreptul de a formula si susține apărările, asumarea riscului unei sancțiuni disciplinare, precum si interpretarea teleologica a art. 251 alin. 3 Codul muncii, s-a considerat de către comisia disciplinara, ca refuzul contestatorului de a răspunde la întrebările adresate de comisie, echivalează cu neprezentarea acestuia la convocare.
In consecința, refuzul de a răspunde la întrebările formulate de comisia disciplinara, întrebări punctuale, care vizau respectarea de către contestator a procedurilor si reglementarilor interne ale societății R., precum si "îndeplinirea atribuțiilor din fisa postului, a fost doar o modalitate de a evita formularea unor răspunsuri care ar dovedi culpa sa, acesta având in fapt posibilitatea de a răspunde la întrebările comisiei fara a compromite interesele justiției, sau cel mult de a răspunde doar la cele la care considera ca nu il pun in situația comiterii unei infracțiuni.
3. Necunoașterea obiectului cercetării disciplinare in momentul convocării
Contestatorul apreciază ca, "in vederea exercitării corecte a dreptului la apărare, angajatorul este obligat sa ii comunice angajatului fapta care se prezuma a constitui abatere disciplinara."
Potrivit dispozițiilor art. 252 alin 2. din Codul Muncii: "In vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicita de către angajator să realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora și locul întrevederii."
In convocarea la cercetarea disciplinara se precizează: "Având în vedere rezoluția Directorului General, consemnata in adresa înregistrata sub nr. 206/14.01.2015 referitoare la urmărirea penala ce se efectuează in dosarul nr. 487/P/2014, de către Ministerul Public - P. de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția Naționala Anticoruptie - Secția de Combatere a Corupției in ceea ce privește desfășurarea Târgului International de Produse si Echipamente in domeniul Agriculturii si Zootehniei - INDAGRA 2014 si a Forumului "16+1. C. + tarile U.E. din Europa Centrala si de Sud-Est" in perioada octombrie-noiembrie 2014", in continuare, mentionandu-se funcția si calitatea deținuta la acea vreme de către contestator.
In mod evident, faptul ca R. a primit o adresa de la Direcția Naționala Anticoruptie prin care i se aduce la cunoștința efectuarea unei urmăriri penale in dosarul nr. 487/P/2014 in ceea ce privește desfășurarea Târgului Indagra si a Forumului 16+1 in perioada octombrie-noiembrie 2014, a impus verificarea modulului de desfășurare a Forumului 16+1 ca eveniment conex al Târgului Indagra si (eventualelor motive ale implicării R. in cadrul unui dosar penal), fiind necesara convocarea persoanei responsabile de organizarea acestor doua evenimente.
Rezoluția Directorului General coroborat cu funcția deținuta de contestator conduc la concluzia fireasca, ca obiectul cercetării disciplinare a fost modul de organizare a Târgul Indagra si Forumul 16+1, stabilirea de către R. a eventualelor incalcari ale reglementarilor interne si îndeplinirea atribuțiilor din fisa postului de către contestator.
4. Critici de fond formulate de contestator
4.1. "Salariatul cercetat nu a monitorizat corespunzător negocierea si incheierea contractelor cu A.N.A.R.Z si Agro Solutions, conform răspunsurilor date la întrebarea 10 din procesul verbal nr. 132/27.01.2015".
Pentru incheierea contractelor cu A.N.A.R.Z si Agro Solutions a fost întocmita nota interna nr. 2755/05.08.2014. Aceasta a fost semnata si aprobata de către Directorul General, Directorul Economic, Directorul de Evenimente si Șeful Departamentului Evenimente.
Deși afirmația contestatorului privind nota interna nr. 2755/05.08.2014, care a stat la baza încheierii contractelor sus-mentionate — nota intocmita de către contestator inițiat pentru firma Transiltex, ulterior înlocuind societatea care urma sa presteze serviciile de amenajare spațiu zootehnic cu Agro Solutions SRL — este veridica, aceasta nu inlatura obligația contestatorului prevăzuta in fisa postului, respectiv de a monitoriza desfășurarea manifestărilor expozitionale si a evenimentelor -art. 8.5.10 din fisa postului si obligația de a monitoriza corespunzător negocierea si contractarea parteneriatelor pentru organizarea Târgului Indagra 2014 si a manifestării conexe Forumul "16+1. C. + tarile U.E. din Europa Centrala si de Sud-Est" in perioada octombrie-noiembrie 2014-art. 8.5.15.
Referitor la intrebarea nr. 10, adresata șefilor ierarhici superiori ai contestatorului, face precizarea ca aceasta este in strânsa legătura cu intrebarea nr. 9, care se refera la existenta documentelor doveditoare care atesta realizarea serviciilor derivate din contractul incheiat cu Agro Solutions.
Din răspunsul șefilor ierarhici ai contestatorului, rezulta ca nu au fost intocmite documente doveditoare de către contestator, care sa ateste prestarea serviciilor contractate de R., incalcand astfel, prevederile art. 5.4.2 din procedura de Contractare a Serviciilor, contestatorul fiind singura persoana responsabila de întocmirea acestor documente, si nu "Directorul General, Directorul Economic, Directorul de Evenimente si/sau Șeful Departamentului Evenimente."
4.2. "Salariatul si-a atribut calitatea de derulator de contract"
Contestatorul declara ca nu si-a atribuit calitatea de derulator de contract, neavand practic, cum sa facă acest lucru, toata activitatea sa desfasurandu-se sub controlul șefilor sai ierarhici.
Potrivit dispozițiilor art. 77 coroborate cu art. 78 din Regulamentul de organizare si funcționare a societății, Direcția Tehnico-Administrativa "are rolul de a asigura serviciile tehnice necesare organizării manifestărilor expozitionale", ocupandu-se de "execuția si amenajarea standurilor si spatiilor expozitionale".
V. I., in calitate de coordonator proiect al Târgului Indagra si al Forumului 16+1, precum si in cea de Sef Birou Târguri si Expoziții, avea obligația de a monitoriza contractarea partenerilor pentru aceste evenimente, de a negocia condițiile contractuale, precum si obligația de a monitoriza executarea contractului. Aceste atribuții sunt distincte fata de cele ale șefilor ierarhici, contestatorul fiind responsabil de organizarea Târgului Indagra si Forumului 16+1.
Contestatorul, in considerarea calității sale de organizator, a contractat serviciile firmei Agro Solutions, fara a respecta procedura interna, asigurând si administrarea contractului in calitate de derulator, când in fapt administrarea contractului încheiat cu Agro Solutions era de competenta Direcției Tehnico-Administrative.
In fapt, in momentul in care contractul a fost adus de coordonatorul activităților din partea M.A.D.R - secretar de stat, contestatorul trebuia sa remită administrarea contractului către Direcția Tehnico- Administrativa.
Verificarea stadiului amenajărilor la fata locului, pretinsa de către contestator. Este irelevanta atâta timp cat aceasta verificare nu s-a concretizat . de recepție lucrări - obligație a acestuia potrivit procedurii de Contractare Servicii.
4.3. "La data de 14.10.2014 a transmis către un reprezentant ANARZ contractul spre semnare, cu precizarea valorii contractuale in cuantum de 229.276 lei plus TVA, fara a exista in prealabil negocieri.
Nota interna nr. 2755/05.08.2014, se refera, cum reiese din titlu, la "buget participare Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale in cadrul Târgului Indagra", facandu-se mici modificări fata de contractul încheiat in anul precedent.
Contestatorul afirma ca incheierea acestui contract cu ANARZ a avut la baza doar ""metoda de lucru cutumiara" care a facilitat incheierea unui contract in aceleași condiții ca in anul precedent.
In fapt, acele "mici modificări" trebuiau sa facă obiectul unei note de fundamentare/aprobare. In mod evident, intre contestator si reprezentanții ANARZ au avut loc discuții referitoare la condițiile contractuale, discuții care Ia fel, trebuiau sa se regăsească . negociere, sau un raport de întâlnire etc.
Potrivit email-ului transmis de catre V. I., in data de 14.10.2014, catre un reprezentant al ANARZ. acesta ii transmite contractul împreuna cu factura in cuantum de 229.276 lei + TVA, precizandu-se in acest sens: "așteptam ambele exemplare sa fie semnate si de catre R.. "
Nota nr. 2755/05.08.2014, întocmita de contestator, face referire, potrivit titlului, la bugetul de participare a M.A.D.R, cuprinzând propunerea de a se aproba bugetul de 30.000 euro +- TVA comunicat de M.A.D.R, urmând ca ANARZ sa fie partenerul cu care se va incheia contractul, cu precizarea ca se încheie in condițiile din 2013 cu mici modificări.
In aceeași nota, se face precizarea potrivit căreia, "valoarea totala a contractului care se va semna cu ANARZ este de 40.000 euro, aceasta conținând si contractarea de catre R., pentru ANARZ a serviciilor de amenajare si întreținere corturi zootehnice, prin firma Transiltex(aproximativ 10.000 euro)", ulterior, contractandu-se serviciile firmei Agro Solutions.
4.4. "A dat bun de plata pe factura emisa de catre Agro Solutions, fara a avea niciun document care sa ateste necesitatea, oportunitatea, sau dovada prestării"
Potrivit contestatorului. "metoda de lucru cutumiara intre R. si Ministerul Agriculturii si ANARZ, nu necesita existenta unor documente pentru plata."
"Motivarea" oferita de contestator, nu se aplica in situația de fata, neexistand o metoda de lucru cutumiara cu Agro Solutions, fiind pentru prima oara când R. contractează serviciile acestei societăți.
Chiar si in eventualitatea in care aceasta era metoda de lucru cutumiara. nu absolvă pe contestator de obligațiile in ceea ce privește contractarea unor servicii in numele R., respectiv de intocmirea unui referat de necesitate, raport comparativ de oferte, precum si proces verbal de recepție lucrări - documente care ar fi trebuit sa fi fost atașate facturii cu mențiunea "bun de plata".
5. "Documentele la care se face referire sunt semnate alături de contestator, de un număr impresionant de persoane cu putere de decizie in cadrul R.."
Concedierea care formează obiectul prezentului dosar, este rezultata in urma incalcarii de către contestator a procedurilor interne la locul de munca si neindeplinirea obligațiilor din fisa postului, lucru care nu a fost combătut prin contestația formulata de acesta, doar s-a incercat redirectionarea culpei către conducerea R..
Managementul R. i-a atribut calitatea de Manager Proiect pentru Târgul Indagra 2014 (unul dintre cele mai importante târguri R.) si l-a desemnat ca persoana de contact in relația cu Ministerul Agriculturii pe dl V. I., fiind responsabil de coordonarea Târgului Indagra si a evenimentelor conexe acestui târg, respectiv Forumul 16+1, având si o echipa care sa ii faciliteze indeplinirea obiectivelor.
Contestatorul. a fost, in fapt, singura persoana responsabila de organizarea evenimentelor sus-mentionate, contractarea partenerilor, persoana de contact in relațiile cu ANARZ si MADR, precum si derulator de contract in relația cu Agro Solutions.
6. Acordarea către contestator a sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale.
Potrivit dispozițiilor art. 253 (1) "Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul."
Totodată, in cuprinsul cap. III din titlul XI al Codului muncii este reglementata răspunderea patrimoniala a angajatorului si a salariaților, stabilindu-se atât principiile care o generează, cat si modalitățile concrete de recuperare a daunelor.
In acest cadru de reglementare, prin art. 253 alin. (1) din Codul muncii s-a prevăzut ca "angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, sa ii despăgubească pe salariat in situația in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau in legătura cu serviciul".
Corelativ, prin art. 254 alin. (1) din același cod, in care este reglementata răspunderea materiala a salariaților, s-a prevăzut ca "salariații răspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legătura cu munca lor".
Așadar, in dispozițiile celor doua texte de lege menționate, rezulta voința neechivoca a legiuitorului ca răspunderea patrimoniala a angajatorului si a salariaților sa nu poată fi stabilita decât pentru pagube materiale, iar nu si in cazul daunelor morale.
In consecința, se impune sa se considere ca, in temeiul răspunderii patrimoniale a angajatorului, astfel cum este reglementata in art. 253 alin. (1) din Codul muncii, pot fi acordate daune morale salariaților numai in ipoteza in care legea le prevede ori au fost inserate in contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca anumite clauze referitoare la răspunderea angajatorului si pentru asemenea daune.
In concluzie, concedierea care formează obiectul prezentului dosar este rezultata in urma încălcării de către contestator a procedurilor interne la locul de munca si neindeplinirea obligațiilor din fisa postului, fapt pe care contestatorul nu l-a negat si doar a încercat redirectionarea culpei asupra șefilor ierarhici. Or, eventuala culpa a șefilor ierarhici nu face obiectul prezentului dosar.
In consecința, pentru toate aceste considerente, este evident ca R. S.A. a emis Decizia nr. 25/17.02.2015 prin care contestatorul a fost concediat, cu respectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care solicită respingerea cereriia de chemare in judecata formulata de Valetin I., ca neîntemeiata si nefondata.
In administrarea probatoriului in cauza, solicita proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori si orice alt mijloc de proba reieșit din cadrul dezbaterilor si considerat de instanța ca fiind pertinent si util soluționării cauzei.
La data de 11.12.2015 intimata R. S.A., a depus cerere precizatoare prin care a arătat următoarele:
Din rechizitoriul depus la dosarul prezentei cauze, nu reiese instituirea interdicției in sarcina lui I. V., prevăzuta de art.277 alin. 3 Cod penal, de nu divulga vreo informație cu privire la acțiunile sau inacțiunile acestuia in ceea ce privește organizarea Târgului Indagra si a Forumului „16+1", ca activitate conexa a Targului Indagra.
Cu toate acestea, prevalandu-se de calitatea de martor in dosarul penal, contestatorul a refuzat sa răspundă la întrebările adresate de comisia de cercetare disciplinara, dovedind prin aceasta recunoașterea propriei culpe si asumandu-si riscul de a răspunde disciplinar, asa cum reiese din procesul verbal de cercetare disciplinara nr. 132/27.01.2015.
In ceea ce privește diferentele dintre faptele penale reținute in sarcina anumitor persoane din rechizitoriu si cele reținute ca incalcari ale atribuțiilor de serviciu de către contestator, arata ca, in contextul organizării Târgului Indagra si a Forumului „16+1", ca activitate conexa a Târgului Indagra, faptele reținute in sarcina anumitor persoane au atras răspunderea penala pentru infracțiuni de luare de mita, instigare la spălare de bani, instigare la fals in inscrisuri sub semnătura privata, trafic de influenta, participatie improprie la spălare de bani, spălare de bani, complicitate la luare de mita, fals in inscrisuri sub semnătura privata, in timp ce faptele contestatorului nu au indeplinit elementele constitutive ale unei infracțiuni insa, in raportul de munca dedus judecații, aceastea au reprezentat abateri disciplinare.
Neatragerea răspunderii penale a contestatorului reținuta prin rechizitoriu nu ii scutește pe acesta de răspunderea pe care o avea fata de angajator, in baza contractului individual de munca.
In acest sens, la pagina 7 din rechizitoriul existent la dosarul cauzei, este consemnat faptul ca „...inculpatul N. P. T. a trecut pe la el (I. V.), a luat in format electronic, pe stick, un model de contract, după care a plecat."
Acest fapt dovedește ca I. V. si-a atribuit calitatea de derulator de contract cu Agro Solutions, având ca obiect amenjarea de spatii expozitionale pentru corturile zootehnice, desi competenta in acest sens aparținea Direcției Tehnico Administrative. Prin aceasta, contestatorul si -a depasit limitele de competenta, fapta sancționată de art.212 litera m din Regulamentul Intern.
Depășirea limitelor de competenta prin atribuirea calității de derulator al contractului incheiat cu Agro Solutions, in contextul prezentat, a generat săvârșirea mai multor abateri disciplinare de către contestator, prin nerespectarea prevederilor regulamentului intern si reglementarilor interne ale Societății, atribuțiilor stabilite prin fisa postului, fapte care reprezintă abateri disciplinare, potrivit art.212 lit. i, k si n din Regulamentul Intern, astfel:
•contestatorul nu a monitorizat corespunzător negocierea si incheierea contractelor cu ANRZ si Agro Solutions, respectiv nu a intocmit documente aferente incheierii contractelor (note de intalniri, fise de negociere, oferte) incalcand prin acesta art. 5.4.1. si art.6 din procedura de contractare a serviciilor, art. 9.3.1. din fisa postului;
•contestatorul nu a verificat executarea obligațiilor contractuale de către Agro Solutions, respectiv nu a intocmit procese verbale de prestări servicii sau alte documente doveditoare care sa ateste realizarea servicilor de amenajare corturi spațiu zootehnic, incalcand prin acesta art.5.4.2 din procedura de contractare a serviciilor, art. 9.3.1. din fisa postului;
• contestatorul a dat „bun de plata" pe factura 88/22.10.2014 emisa de către Agro Solutions, in cuantum de 45.880 lei, fara a avea nici un document care sa ateste necesitatea, oportunitatea sau dovada prestării serviciilor contractate, incalcand prin acesta art.5.4.5 din procedura de contractare a serviciilor, art. 9.3.1. din fisa postului;
Totodată, in rechizitoriul existent la dosarul cauzei, la pagina 26, au fost reținute următoarele:
•"Pentru infracțiunile descrise in capitolul 11.2, fata de T. C. Ș. si Costris M., director general respectiv director economic in cadrul R., se va dispune clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mita..., intrucat fapta nu a fost săvârșita cu vinovăția ceruta de lege, cei doi neavand cunoștința de pretinderea realizata de inculpatul N. P. T. fata de numitul lordache V....."
•„Infracțiunea de dare de mita presupune existenta unui interes din partea mituitorului, in speța de fata numiții T. C. Ș. si Costris M. nu au fost interesați decât de buna funcționare a târgului Indagra, fara a urmări prin incheierea contractului cu Agrosolutions obținerea unui beneficiu, ba din contra, R. a fost păgubita prin activitatea infracționala a inculpatului N. P. T.."
•„...se va dispune clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii complicității de luare de mita, prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.290 alin 1 Cod penal, fata de I. V., S. N. si D. N., intrucat probatoriul administrat nu demonstrează existenta intenției in săvârșirea infracțiunii ci, mai degrabă, un dezinteres al acestora fata de activitatea infracționala a inculpatului N. P. T....".
Astfel, faptul ca activitatea infracționala a inculpatului N. P. T. s-a manifestat in contextul in care contestatorul era organizatorul Târgului Indagra si a Forumului „16+1" si derulatorul contractului incheiat intre R. si Agro Solutions.
Dezinteresul contestatorului fata de activitatea infracționala a inculpatului N. P. T., reținut in rechizitoriul existent la dosarul cauzei, nu face decât sa confirme neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atribuțiilor de serviciu pentru care a fost sancționat contestatorul.
Mai exact, daca in plan penal dezinteresul de care a dat dovada contestatorul nu are drept consecința atragerea răspunderii (penale), in plan civil, respectiv in raportul de munca dedus judecații, dezinteresul contestatorului s-a manifestat tocmai prin neindeplinrea sau indeplinirea necorespunzatoare a atribuțiilor de serviciu, asa cum au fost reținute in decizia nr.25/07.02.2015emis.
In mod cert, dezinteresul contestatorului fata de activitatea infracționala a lui N. P. T. a facilitat incheierea de către R. a unui contract cu Agro Solutions, care, asa cum se retine la pagina 26 din rechizitoriu, a produs prejudicii pentru societatea noastră. In raportul de munca dedus judecații, prejudiciul confirmat prin rechizitoriu, reprezintă insasi consecința abaterilor disciplinare pentru care R. a plătit către Agro Solutions 10.000 euro, pentru servicii care nu au fost prestate sau daca au fost prestate nu exista documente doveditoare in acest sens.
Pentru aceste motive, solicita sa se analizeze cauza dedusa judecații din contextul celor expuse in prezentele precizări corelate cu intreg probatoriul existent, sa constate ca decizia nr. 25 emisa la data de 17.02.2015 este temeinica si legala si, in consecința, sa respingă contestația formulata ca neîntemeiata.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin decizia nr. 25/17.02.2015, emisa de parata, contestatorul a fost sanctionat cu desfacerea contractului individual de munca in temeiul disp.art.248 alin.1 lit.e din Codul Muncii.
Decizia a fost luata avand in vedere Codul Muncii, Regulamentul Intern si Regulamentului de Organizare si Functionare ale societatii, rezolutia Directorului General, decizia nr.6/20.01.2015 de constituire a unei comisii disciplinare,.
Instanta urmeaza sa analizeze decizia contestata sub aspectul motivelor de nulitate prevazute de disp.art.251 si art.252 alin.1 si alin.2 lit.a, b si c din Codul Muncii.
Potrivit art.247 alin.1 Codul Muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara si are dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.
Raspunderea disciplinara este de natura contractuala. Ea apara ordinea interioara din unitate, are un caracter strict personal si este o forma de raspundere independenta de toate celelalte forme ale raspunderii juridice.
Pentru a raspunde disciplinar trebuie sa fie intrunite elementele abaterii disciplinare, respectiv: obiectul (relatiile sociale de munca, ordinea si disciplina la locul de munca), latura obiectiva (fapta-actiunea sau inactiunea salariatului), subiectul (salariatul) si latura subiectiva (vinovatia-intentia directa si indirecta ori culpa cu usurinta sau nesocotinta a salariatului). Fapta ilicita (abaterea disciplinara) trebuie sa se afle in legatura de cauzalitate cu rezultatul (daunator), iar abaterea trebuie savarsita cand autorul ei incalca una sau mai multe obligatii pe care le are la locul de munca.
Desfacerea contractului individual de munca, cea mai grava dintre sanctiuni, se aplica pentru abateri de o anumita gravitate prin urmarile lor, savarsite cu intentie, care produc un prejudiciu material (avand un caracter precumpanitor patrimonial) sau dauneaza activitatii angajatorului.
Prin urmare, pentru ca desfacerea contractului individual de munca sa fie legala, trebuie sa se situeze in limitele mai sus mentionate.
Potrivit disp.art.40 alin.1 lit.e si ale art 62 alin.3 din Codul Muncii raportate la art.247 din acelasi act normativ, angajatorul are dreptul sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern, printr-o decizie intocmita in forma scrisa, care va cuprinde obligatoriu elementele de la alin.2 art.252 Codul Muncii, care va fi comunicata in termen de cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si care va cuprinde mentiunea contestarii acesteia la instanta competenta in termenul prevazut la alin.5 al aceluiasi articol. Decizia se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă.
Analizand sub aspectul legalitatii decizia contestata, instanta constata ca respecta toate cerintele formale prevazute de lege.
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara, numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de Codul Muncii (art.61 lit.a si art.63 alin.1 Codul Muncii).
Instanta apreciaza ca cercetarea disciplinara s-a efectuat cu respectarea dispozitiilor legale, contestatorul alegand sa nu raspunda la intrebari pentru ca avea calitatea de martor in cauza penala instrumentata de DNA.
Sub aspectul temeiciei, instanta retine ca, in materie disciplinara, in cazul in care sunt dovedite incalcari ale normelor legale sau contractuale, ale fisei postului, regulamentului intern de organizare s.a., precum si vinovatia, celelalte elemente constitutive ale abaterii - rezultatul daunator si legatura de cauzalitate, sunt prezumate, dar prezumtia este simpla, astfel incat salariatul poate dovedi ca nu a produs, concret, nici o perturbare a activitatii societatii, ori urmarile ar fi fost mai putin grave.
In speta, motivul desfacerii contractului individual de munca al contestatorului il constituie abaterile disciplinare savarsite de acesta, constand in faptul ca nu a monitorizat corespunzător negocierea si incheierea contractelor cu A.N.A.R.Z si Agro Solutions, si-a atribuit calitatea de derulator de contract, a transmis către un reprezentant ANARZ contractul spre semnare, cu precizarea valorii contractuale in cuantum de 229.276 lei plus TVA, fara a exista in prealabil negocieri, a dat bun de plata pe factura emisa de catre Agro Solutions, fara a avea niciun document care sa ateste necesitatea, oportunitatea sau dovada prestării.
Din analiza probatoriului existent la dosar, instanta retine ca, prin rechizitoriul DNA depus la dosar, s-a constatat ca respectivele contracte cu A.N.A.R.Z si Agro Solutions, in legatura cu care contestatorul a savarsit presupusele abateri disciplinare, erau fictive, lucrarile pentru care fusesera incheiate fiind de fapt prestate de o alta firma in mod gratuit. Din acelasi rechizitoriu, rezulta ca nu doar contestatorul a avut calitatea de martor in cauza penala, ci si T. C. Ș. si Costris M., director general, respectiv director economic in cadrul R.. Deci, acestia cunosteau situatia reala a respectivelor contracte. A-i pretinde contestatorului sa intocmeasca intreaga documentatie aferenta contractelor, care ar fi atestat realitatea operatiunilor, inseamna a-i pretinde sa savarseasca infractiunea de fals in inscrisuri oficiale.
De asemenea, a-l sanctiona pentru ca nu a monitorizat negocierea si incheierea unui contract fictiv, nu a verificat executarea obligațiilor contractuale nascute din acelasi contract fictiv, respectiv sa intocmeasca procese verbale de prestări servicii sau alte documente doveditoare care sa ateste realizarea servicilor de amenajare corturi spațiu zootehnic, si a dat „bun de plata" pe factura 88/22.10.2014 emisa de către Agro Solutions, in cuantum de 45.880 lei, fara a avea nici un document care sa ateste necesitatea, oportunitatea sau dovada prestării serviciilor contractate, in conditiile in care un numar mare de persoane cu functii superioare ierarhic au avizat si semnat contractul fara a exista documentatia aferenta, respectiv inscrisurile care i se reproseaza contestatorului ca nu le-a intocmit, inseamna a aplica standarde duble fata de angajati si a identifica ca unic responsabil de situatie persoana cu cea mai neinsemnata functie dintre cele implicate in semnarea contractului.
Astfel, analiza contractului din punct de vedere al obiectului contractului si avizarea acestuia s-a facut de D. Sîsîn - Sef Departament Târguri si Expoziții, analiza contractului din punct de vedere comercial si avizarea acestuia s-a facut de D. B. - Director Direcția Comerciala, analiza contractului din punct de vedere tehnico-administrativ s-a facut de G. Tibulca - Director Direcția Tehnico –Administrativa, analiza contractului din punct de vedere juridic si avizarea acestuia s-a facut de M. G. -Sef Departament Juridic, analiza contractului din punct de vedere economic s-a facut de M. Costris - Director Direcția Economica, iar semnarea contractului s-a facut de C. T. - Director General.
In acest context, instanta retine ca intimata nu a analizat corect gradul de vinovatie al contestatorului, acesta avand o mica parte din culpa pentru situatia creata, existand un numar mare de persoane cu functii superioare acestuia care trebuiau sa analizeze respectivele contracte si sa le verifice.
Astfel, analizand indeplinirea conditiilor raspunderii disciplinare, chiar daca s-ar retine existenta faptelor ilicite savarsite in legatura cu serviciul, instanta apreciaza ca vinovatia contestatorului nu imbraca o forma atat de grava pentru a justifica sanctiunea, iar rezultatul daunator nu exista in conditiile in care intimata a ales sa nu se constituie parte civila in cauza penala instrumentata de DNA.
F. de aceste considerente, instanta, retinand neintrunirea conditiile raspunderii dsciplinare, va admite in parte contestatia, va anula decizia de sanctionare disciplinara nr.25/17.02.2015 si va dispune reintegrarea reclamantului in functia si postul detinute anterior concedierii.
In consecinta, va obliga parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile majorate, indexate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data concedierii pana la reintegrarea efectiva, precum si a dobanzii legale, calculate de la scadenta pana la reintegrarea efectiva.
Va respinge capatul de cerere privind acordarea daunelor morale ca neintemeiat, avand in vedere ca nu a fost dovedita producerea unui prejudiciu moral, altul decat cel inerent unei concedieri si care care va fi reparat prin reintegrarea reclamantului si plata drepturilor salariale.
In baza art.453 C.pr.civ., va obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 2500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte contestatia formulată de reclamantul I. V. R., cu domiciliul procesual ales în București, ., nr.25, sector 5, în contradictoriu cu pârâta . sediul în București, ./67, sector 1.
Anuleaza decizia nr.25/17.02.2015.
Dispune reintegrarea reclamantului in functia si postul detinute anterior concedierii.
Obliga parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile majorate, indexate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data concedierii pana la reintegrarea efectiva, precum si a dobanzii legale, calculate de la scadenta pana la reintegrarea efectiva.
Respinge capatul de cerere privind acordarea de daune morale.
Obliga parata sa plateasca reclamantei suma de 2500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
Cu apel in 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18.12.2015.
Președinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,
L. G. C. D. N. I. M. C. E.
Grefier,
N. S.
Red. Jud. C.L.G.
..
| ← Pretentii. Încheierea nr. 05/2015. Tribunalul BUCUREŞTI | Despăgubire. Sentința nr. 16/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
