Despăgubire. Sentința nr. 16/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 11514/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A VIII - A
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINTA PUBLICĂ DIN 16.11.2015
TRIBUNALUL COMPUS DIN :
PREȘEDINTE: F. I. V.
ASISTENT JUDICIAR: R. A.
ASISTENT JUDICIAR: N. C. E.
GREFIER: T. A.
Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamantul S. D. ENERGETICI DIN SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL în numele și pentru membrii săi I. P. T., E. F., R. P. C., M. E., C. N., P. G., S. S., M. A. M., C. D., U. V., I. R. M., T. A. în contradictoriu cu pârâta S. C. PENTRU SERVICII DE TELECOMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ÎN REȚELE ELECTRICE DE TRANSPORT TELETRANS SA având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pârâta prin consilier juridic, lipsind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 10.11.2015 pârâta a depus întâmpinare la cererea modificatoare și înscrisuri în două exemplare după care,
Instanța comunică reclamantului un exemplar al întâmpinării la cererea modificatoare și a înscrisurilor depuse de pârâtă.
Instanța pune în discuție calificarea excepției lipsei de interes ca fiind o apărare de fond.
Părțile având pe rând cuvântul arată că sunt de acord cu această calificare.
Instanța califică excepția lipsei de interes ca fiind o apărare de fond.
Instanța acordă cuvântul asupra excepția inadmisibilității capetelor 1 și 2 de cerere.
Pârâta prin consilier juridic solicită admiterea excepției.
Reclamantul prin avocat solicită respingerea excepției.
Instanța respinge excepția inadmisibilității capetelor 1 și 2 de cerere, apreciind că acestea sunt fundamentate juridic.
Instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Părțile, având pe rând cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța, constatând că proba cu înscrisuri este utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor articolului 255 din codul de procedură civilă o încuviințează părților.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reclamantul prin avocat solicită admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată, solicitând ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere dispozițiile art. 6.4 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă susținând că potrivit acestor dispoziții salariul de bază minim brut corespunzător nivelului 1 treapta 0 se stabilește prin negociere dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de prevederile legale. Mai susține reclamantul prin avocat că modalitatea de aplicare a art. art.7.4 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă este regulamentul de aplicare a grilei din 17.12.2003, care explică că salariile urmau să fie indexate în funcție de salariul minim pe economie stabilit conform prevederilor legale, iar o dată cu creșterea salariului minim pe economie utilizat ca reper ce urma să fie înmulțit cu valoarea nivelului și a treptei din grila de salarizare urmau să crească toate salariile, iar pârâta a achitat salariile cu referința menționată în grilă fără a modifica treptat, o dată cu legislația, această valoare.
Pârâta prin consilier juridic solicită respingerea acțiunii susținând că prin întâmpinarea formulată la cererea precizatoare a atașat actul adițional nr. 5 la vechiul Contract Colectiv de Muncă prin care s-au perpetuat informațiile cât și anexele. Mai susține pârâta că în 28.10.2008 salariul minim nu era 750 lei ci era mai puțin, iar cu ocazia negocierilor s-a păstrat formatul anexei doar că salariul minim nu a mai fost 750 lei ci a fost 800 lei, susținând totodată că nu s-a avut în vedere salariul minim pe economie ci s-a avut în vedere salariul mediu la nivel de companie iar pe tot parcursul derulării Contractului Colectiv de Muncă nivelul salariul de bază minim brut pe economie a fost respectat.
Reclamanta prin avocat în replică susține că art.6.4 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă spune că se poate stabili convențional o referință care trebuie să fie cel puțin la nivelul salariului minim brut pe economie.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCUREȘTI SECȚIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr. 26._ la data de 14 iulie 2015 reclamantul S. D. ENERGETICI DIN SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL, în numele și pentru membrii săi I. P. T., E. F., RAZUSI P. C., MURESANU E., C. N., P. G., SABAREANU S., M. A. M., C. D., U. V., I. R. M., T. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâta S. C. PENTRU SERVICII DE TELECOMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ÎN REȚELE ELECTRICE DE TRANSPORT "TELETRANS" SA, anularea clauzei din Anexa 3 la contractul colectiv de muncă nr. 260/01.07.2013 în ceea ce privește valoarea salariului de bază minim, obligarea pârâtei la plata diferențelor, actualizate și indexate, dintre drepturile salariale (salarii, indemnizații, adaosuri, sporuri, prime) efectiv încasate în perioada 01.01.2014 - data pronunțării hotărârii judecătorești și drepturile salariale (salarii, indemnizații, adaosuri, sporuri, prime) cuvenite prin raportare la valoarea salariului de bază minim brut pe țară, obligarea pârâtei la plata către sindicat a cheltuielilor de judecată .
In motivarea acțiunii reclamantul sindicat a arătat că între societate, în calitate de angajator, și salariații acesteia a fost negociat și încheiat CCM la nivel de unitate nr. 260/01.07.2013 valabil în perioada 2013-2015, în Anexa 3 (Grila salarizare) din acest contract colectiv de muncă fiind stabilit un salariu de bază minim în valoare de 800 lei precum și că, începând cu data de 01.07.2013 (data intrării în vigoare a CCM la nivel de unitate) și până în prezent, societatea a calculat și achitat drepturile salariale (salarii, sporuri, adaosuri) către angajații săi utilizând ca salariu de bază minim valoarea de 800 lei, deși prin mai multe hotărâri de Guvern (H.G. nr. 871/2013, H.G. nr. 1091/2014, H.G. nr. 1091/2015), această valoare a salariului de bază minim a fost majorată.
A invederat reclamantul că salariații au fost prejudiciați atât prin faptul că salariul de bază minim achitat de societate a fost sub nivelul salariului de bază minim garantat la nivel de țară, cât și prin faptul că celelalte drepturi (sporuri, adaosuri, prime) au fost calculate prin raportare la valoarea de 800 lei, și nu la valoarea salariului minim brut pe economie.
A mai arătat reclamantul că, având în vedere faptul că legea prevede drepturi minimale pentru salariați, iar prin contractul colectiv de muncă nu se pot stipula drepturi sub nivelul minim garantat de lege, și ținânt cont că legea stabilește un nivel al salariului minim brut superior celui prevăzut de contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate, prevederea convențională este ipso jure înlocuită de normele legale.
In ceea ce privește solicitarea de actualizare și indexare a drepturilor bănești, a arătat reclamantul că, constatând culpa societății în plata drepturilor lor și având în vedere prejudiciul patrimonial cauzat de această faptă a angajatorului fiecărui salariat, trebuie admisă această solicitare, astfel încât să fie respectată proporția dintre valoarea drepturilor cuvenite la data scadenței acestora și cea de la data achitării diferențelor salariale.
In drept s-au indicat dispozițiile art. 40 alin. (2) din Codul muncii, dispozițiile art. 163 Codul Muncii, art. 164 alin. (2) din Codul muncii, art. 37, art. 38 din Codul Muncii, H.G. nr. 871/2013, H.G. nr. 1091/2014, H.G. nr. 1091/2015, CCM la nivel de unitate nr. 260/01.07.2013, precum art. 194 și urm. NCPC.
La data de 02.09.2015 pârâta S. pentru Servicii de Telecomunicații si Tehnologia Informației in Rețele Electrice de Transport „TELETRANS" S.A., a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, întrucât nu este invocat temeiul de drept pentru nulitatea acțiunii, excepția lipsei de interes in formularea acțiunii întrucât toți salariații reclamanți au salariul cu mult peste limita legală a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare a arătat societatea pârâtă că nu este real că sindicatul, la negocieri, a renunțat la drepturile salariaților, niciun salariat al societății nu are drepturile stabilite sub limita legala obligatorie ci mult peste această limită, referința de 800 lei din anexa 3 la ccm este o referința convenționala, și nu una raportata la salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, asa cum eronat susține reclamantul.
A mai invederat pârâta că dispozițiile .art.7.4. aliniat 1 si 3 din Nota . cu nota de subsol a anexei 3 la ccm nu indica ca e vorba de salariul minim pe economie, că aceste două acte sunt aproape identice cu cele anterioare si sunt semnate si de persoane care sunt reclamante, dar care au făcut parte din echipa de negociere fie din partea Sindicatului fie a angajatorului.
A susținut pârâta că propria culpa la negociere nu poate fi invocată precum și că în BVC 2015 (publicat prin Ordinul Tripartit nr._ /2015 in M.O. nr.592/2015) nu sunt sume prevăzute pentru operațiunea solicitata de reclamant, astfel ca nefiind identificate fondurile, plățile nu se pot realiza.
A solicitat pârâta să se rețină că sunt in speța aplicabile disp.art.1271 cod civil nou, intrucat dincolo de înțelegerea părților din CCM a apărut un act normativ ulterior ca timp, respectiv legea bugetului de stat (care se publică în luna decembrie pentru anul următor fiscal) si OUG 26/2013, care sunt incidente contractului dedus judecații, adică CCM, iar politica fiscala si bugetara a statului trebuie sa fie respectata indiferent de clauzele contractuale de drept public sau privat, de toate persoanele juridice de drept public sau /si privat. In aceste condiții, creșterea simultana a drepturilor salariale, pentru toți salariații, peste limita legala aprobata a BVC, fara a exista disponibil bugetar excedentar, inseamna suportarea de către societate a sancțiunilor legale, respectarea disciplinei bugetare reprezentând un interes general, subsumat noțiunii de ordine publică.
La data de 05.10.2015, sindicatul reclamant a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate ca neîntemeiate, apreciind a fi îndeplinită și condiția interesului juridic întrucât obiectul acțiunii nu constă în obținerea plății unor salarii la nivelul salariului minim brut pe economie, ci obligarea societății la plata diferențelor dintre drepturile salariale achitate, și cele cuvenite ca urmare a aplicării prevederilor convenționale din Anexa 3 la CCM (respectiv indexarea salariilor aferente fiecărei funcții stabilite pentru fiecare nivel și treaptă de ierarhizare din grila matriceală în raport de valoarea salariului minim brut pe economie, salariu care a fost succesiv modificat de legiuitor).
Pe fond, a reiterat reclamantul solicitarea de admitere a acțiunii, întrucât indicele de referință la care se raportează salariul de bază al reclamanților membri de sindicat este incorect stabilit (cu încălcarea salariului minim). Referitor la constrângerile bugetare condiționate de obligativitatea respectării O.U.G. nr. 26/2013, Legea Bugetului de Stat și ale societății CN Transelectrica SA, a arătat reclamantul că acestea sunt total nerelevante și neaplicabile în cauză.
La data de 13.10.2015 reclamantul S. D. Energetici din Sistemul Energetic Național (în continuare, "S."), în numele și pentru membrii de sindicat indicați în cererea de chemare în judecată a formulat cerere modificatoare prin care a precizat capătul 2 al acțiunii, solicitând obligarea pârâtei la plata diferențelor, actualizate și indexate, dintre drepturile salariale (salarii, indemnizații, adaosuri, sporuri, prime) efectiv încasate în perioada 01.01.2014 -data pronunțării hotărârii judecătorești și drepturile salariale (salarii, indemnizații, adaosuri, sporuri, prime) cuvenite prin aplicarea grilei de salarizare cuprinse în Anexa 3 la CCM prin raportare la salariul minim corespunzător Nivelului 1 Treapta 0 de salarizare cu utilizarea valorii salariului de bază minim brut pe țară.
La data de 10.11.2015 intimata a depus întâmpinare la cererea modificatoare a acțiunii principale prin care a arătat că, dincolo de faptul ca reclamanta isi invoca propria culpa la negociere si semnare, fara punerea in intarziere prealabila formulării acțiunii, in capătul 2 de cerere solicită să fie plătit ceva salariaților, în baza unei anexe care, în ipoteza admiterii primului capăt de cerere, ar deveni neaplicabilă, fără indicarea mecanismului juridic care să permită efectiv punerea in aplicare a celor solicitate.
A susținut pârâta că Anexa 3 nu este nula de drept, nefiind indicat temeiul de drept in baza căruia s-ar putea anula o anexa la un contract. Părțile semnează bilateral contractul si anexele după ce, in prealabil, au negociat aceste documente, iar instanța nu poate fi chemată să suplinească voința TELETRANS si sa emită consimțământul pentru o anexa nenegociată, in locul ANEXEI 3 deja semnată și aplicată.
De asemenea a arătat pârâta că, având in vedere ca se urmărește plata unor sume de bani in baza unei anexe pentru care se solicita nulitatea, se impune a se constata că cele 2 capete de cerere sunt contradictorii, si, pe cale de consecința, înțelege sa invoce excepția inadmisibilitatii acțiunii pendinte pentru ambele capete de cerere.
La ultimul termen de judecată, instanța a respins excepția inadmisibilității și a calificat excepția lipsei de interes ca fiind o apărare de fond.
Sub aspectul probatoriului, Tribunalul a încuviințat proba cu înscrisuri.
La dosar s-au depus în copie înscrisuri: Extras Contract Colectiv de munca si acte adiționale impreuna cu ANEXA 3; Certificat de inregistrare ORCMB, licența ANCOM, nota . Extrase, R. Administratori, contracte individuale de muncă si acte adiționale, BVC 2015 TELETRANS SA; Act adițional nr. 5 la Contractul colectiv de munca 2006-2009.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanții din prezenta cauză sunt salariați ai unității pârâte, astfel cum rezultă din contractele individuale de muncă depuse în copie la dosar (filele 38 - 77).
Prin demersul procesual de față, promovat prin sindicat se urmărește anularea Anexei nr. 3 (grila de salarizare) la contractul colectiv de muncă nr. 260/01.07.2013 valabil în perioada 2013 – 2015 pe de o parte și obligarea pârâtei la plata diferențelor, actualizate și indexate, dintre drepturile salariale (salarii, indemnizații, adaosuri, sporuri, prime) efectiv încasate în perioada 01.01.2014 - data pronunțării hotărârii judecătorești și drepturile salariale (salarii, indemnizații, adaosuri, sporuri, prime) cuvenite prin aplicarea grilei de salarizare cuprinse în Anexa 3 la CCM nr. 260/01.07.2013 prin raportare la salariul minim corespunzător Nivelului 1 Treapta 0 de salarizare cu utilizarea valorii salariului de bază minim brut pe țară, pe de altă parte.
Ambele capete de cerere sunt fundamentate pe neconcordanța dintre dispozițiile legale care reglementează salariul de bază minim brut garantat în plată (H.G. nr. 871/2013, H.G. nr. 1091/2014, H.G. nr. 1091/2015) și salariul de bază minim în valoare de 800 lei, prevăzut, ca urmare a negocierii, în Anexa nr. 3 la CCM la nivel de unitate 2013-2015. (Grila salarizare).
Potrivit art. 6.4 din CCM nr. 260/01.07.2013 pe anul 2013 – 2015 al Societății Comerciale pentru Servicii de Telecomunicații și Tehnologia Informației în Rețele Electrice de Transport "Teletrans" SA „Salariile de bază brute lunare, prevăzute în grila de salarizare a . categorii de personal, meserii și funcții se diferențiază pe Nivele și Trepte prin aplicarea unui coeficient de ierarhizare la salariul de bază minim brut prevăzut în grila de salarizare. Coeficientul de ierarhizare este stabilit în raport de nivelul de calificare și gradul de răspundere cerut de munca depusă în condițiile în care se desfășoară aceasta”. (f 186)
A. 2 a art. 6.4 reglementează următoarele „Salariul de bază minim brut, corespunzător Nivel 1 treapta 0 din grila de salarizare (Anexa 3) se stabilește prin negociere în cadrul Comisiei mixte Administrație – Organizație Sindicală, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.
Art. 6.5 din același contract colectiv stipulează „Coeficienții de ierarhizare a salariilor de bază sunt cei prevăzuți în grila S.C. „Teletrans” SA, Anexa 3 la prezentul contract colectiv de muncă
Prin urmare, conform CCM la nivel de unitate pe anul 2013 - 2015, salariul de bază brut lunar se obține prin înmulțirea salariului de baza minim brut prevăzut în grila de salarizare cu coeficientul de ierarhizare a claselor de salarizare, în Anexa nr. 3 fiind indicat salariul de bază minim corespunzător Nivelului A1 Treapta 0 de salarizare la data aplicării contractului colectiv de muncă – 800 ron (valabilă din data de 01.07.2013) (f 218)
Pentru a aprecia asupra temeiniciei cererii de chemare în judecată, Tribunalul va avea în vedere dispozițiile Codului Muncii în privința salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Potrivit art. 160 din Codul Muncii „salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.”
Dispozițiile art. 164 alin (1) Codul Muncii reglementează „Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
(2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară.
(3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.
(4) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului.
Potrivit H.G. nr. 871/14.11.2013 “Începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră”.
Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1091/2014, începând cu data de 1 ianuarie 2015,salariul de bază minim brut pe țară grantat în plată se stabilește la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,781 lei/oră.
In conformitate cu art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 1091/2015, începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 6,225 lei/oră.
In speță, din contractele individuale de muncă ale reclamanților, depuse la dosar se observă că pârâta a respectat la stabilirea și plata drepturilor salariale ale reclamanților obligația de a garanta în plată salariul de bază minim brut pe țară prevăzut prin HG nr. 871/2013, respectiv HG nr. 1091/2014, H.G. nr. 1091/2015, salariul de bază brut lunar al acestora depășind în intervalul care face obiectul acțiunii cuantumul de 1300 lei. (f 38 - 77)
Imprejurarea că la încheierea contractului colectiv de muncă, părțile dialogului social au convenit o formulă de calcul a salariului de bază brut a fiecărui angajat prin aplicarea unui coeficient de ierarhizare a claselor de salarizare, raportat la un salariu de bază brut corespunzător Nivelului A1 Treapta 0 de salarizare, care este mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, nu are nicio relevanță în situația reclamanților.
Aceasta întrucât salariul de bază lunar brut al acestora pentru intervalul 01.01.2014 - data pronunțării (care face obiectul acțiunii), astfel cum rezultă din contractele individuale de muncă și actele adiționale de la dosar, depășesc salariul de bază minim brut pe țară prevăzut prin HG nr. 871/2013, respectiv HG nr. 1091/2014, H.G. nr. 1091/2015 la acest salariu fiind mai apoi adăugate sporurile, aspect de altfel necontestat de reclamanți.
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse anterior, libertatea de negociere a părților dialogului social, împrejurarea că modul de salarizare reglementat prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anii 2013 – 2015, inclusiv Anexa 3 a contractului colectiv de Muncă nu au adus atingere prevederilor legale minimale referitoare la drepturile angajaților (fiind respectate dispozițiile legale privind salariul minim brut garantat în plată), astfel cum prevede art. 132 alin 2 din Legea 62/2010, Tribunalul va respinge pretențiile reclamantului sindicat pentru membrii săi, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. D. ENERGETICI DIN SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, sector 3, ..16-18 în numele și pentru membrii săi I. P. T., E. F., R. P. C., M. E., C. N., P. G., S. S., M. A. M., C. D., U. V., I. R. M., T. A. în contradictoriu cu pârâta S. C. PENTRU SERVICII DE TELECOMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ÎN REȚELE ELECTRICE DE TRANSPORT TELETRANS SA J40/_/2002, C. RO_ cu sediul în București, sector 3, ..16-18, ca neîntemeiată.
Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul București Secția a VIII-a.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 16.11.2015.
Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier
Red. I.F./4 ex, ..02.2016
| ← Pretentii. Sentința nr. 18/2015. Tribunalul BUCUREŞTI | Despăgubire. Încheierea nr. 10/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
