Contestaţie decizie de concediere. Încheierea nr. 13/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 13/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 6336/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 13 ianuarie 2014
PREȘEDINTE – F. M.
ASISTENȚI JUDICIARI
M. A. B.
L. N.
GREFIER – A. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul N. G. domiciliat în C., ., ..3, și cu domiciliul procesual ales în C., ., la Cabinetul de Avocat „D. V. B.”, în contradictoriu cu pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ „SF. A. A.”, cu sediul în ., C..
La apelul nominal făcut în ședință se prezintă reclamantul prin apărător ales, domnul avocat B. D. V. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile având termen în cunoștință în condițiile art. 154 și următoarele din noul Cod de procedură civilă.
Instanța, față de cererea reclamantului prin apărător ales, lasă cauza la a doua apelare.
La a doua apelare făcută în ședință publică, au răspuns reclamantul personal și asistat de apărător ales și pârâta, prin apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Apărătorul reclamantei, având în vedere răspunsurile la interogatoriu, solicită instanței să pună în vedere pârâtei să facă dovada că a depus declarațiile rectificative pentru perioada decembrie 2010 - iunie 2013 la instituțiile competente.
Instanța, respinge această cerere ca nefiind utilă cauzei.
Apărătorul pârâtei arată instanței faptul că pentru perioada decembrie 2010 – iunie 2013 reclamantul a încasat drepturile salariale.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe noi, instanța, în raport de prevederile art.392 Cod procedură civilă, acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamantul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost completată, anularea dispoziției nr.730/10.06.2013, reintegrarea în funcția avută anterior desfacerii contractului individual de muncă, obligarea pârâtului să plătească drepturile salariale, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor bănești pentru daune morale în cuantum de 5000 lei. Solicită de asemenea acordarea unui termen pentru a depune concluzii scrise. Precizează faptul că prin desfacerea postului de frizer se încalcă prevederile Ordinului Ministrului Sănătății, angajatorul neputând deroga de la dispozițiile speciale și obligatorii instituite prin acest ordin. Desființarea unicului post de frizer din cadrul Spitalului C. Județean de Urgență C., s-a realizat cu încălcarea Ordinului Ministrului Sănătății nr.1224/2010, întrucât aceasta unitate spitalicească are peste 1000 de paturi așa cum rezultă din răspunsurile pârâtului la interogatoriul administrat în cauză, și potrivit acestui act normativ, pârâtul avea obligația de a menține cel puțin acest post de frizer. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul pârâtei solicită respingerea acțiunii, cu amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Precizează faptul că temeiurile juridice pe care le invocă reclamantul nu pot fi luate în considerare, arătând că înființarea sau menținerea posturilor de frizer este o opțiune și nu o obligație. Din avizele Ministerului Sănătății rezultă că nu au avut în vedere un post de frizer. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 cod procedură civilă, și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, urmează să amâne pronunțarea în cauză.
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 20.01.2014.
Pronunțată în ședința publică azi, 13.01.2014
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI
F. M. M. A. B.
L. N.
GREFIER,
A. G.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.100/2014
Ședința publică din 20 ianuarie 2014
PREȘEDINTE – F. M.
ASISTENȚI JUDICIARI
M. A. B.
L. N.
GREFIER – A. G.
Pe rol, soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul N. G. domiciliat în C., ., ..3, și cu domiciliul procesual ales în C., ., la Cabinetul de Avocat „D. V. B.”, în contradictoriu cu pârâtul S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ „SF. A. A.”, cu sediul în ., C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință aferentă, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, la cererea părților pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea în cauză la data de 20.01.2014.
TRIBUNALUL
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr._ reclamantul N. G. a solicitat ca in contradictoriu cu piritul S. C. Judetean de Urgenta Sf A. A. Constanta sa se dispuna anularea dispozitiei nr. 730/10.06.2013, reintegrarea in functia avuta anterior, obligarea angajatorului la plata salariilor indexate, majorate sau reactualizate si la plata despagubirilor pentru daune morale in suma de 5000 lei.
In motivarea actiunii reclamantul arata ca a fost angajatul piritului din 4.02.1993, prin decizia nr. 2193/2010 s-a dispus incetarea contractului individual de munca, iar in urma contestatiei formulate, prin sentinta civila nr. 3283/1.06.2011 a Tribunalului Constanta a s-a dispus anularea deciziei si reintegrarea sa in functia detinuta.
Sustine reclamantul ca dupa 3 ani de judecata, perioada in care piritul a uzat de toate caile de atac permise de dispozitiile legale, in data de 15.05.2013 i s-a comunicat Dispozitia nr. 635/10.05.2013 prin care i se face cunoscut ca incepind cu 20.05.2013 va fi reincadrat in functia de muncitor calificat-frizer. Mai sustine reclamantul ca pe 25.05.2013 cind s-a prezentat la serviciul personal i s-a adus la cunostinta ca va fin din nou concediat. Arata reclamantul ca pe 26.05.2013 a primit Dispozitia nr. 646/14.05.2013 prin care i s-a acordat previz de 20 de zile.
Sustine reclamantul ca prin desfiintarea postului de frizer se incalca prevederile ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1224/2010 care prevede in anexa nr. 10 numarul minimal obligatoriu de posturi … lit B) 1 post de frizer pentru unitatile care au intre 100-250 de patrui si 2 posturi de frizer pentru unitatile care au peste 250 de paturi. In aceste conditii, apreciaza reclamantul ca desfiintarea unicului post de frizer s-a realizat cu incalcarea Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1224/2010 intrucit aceasta unitate are peste 900 de paturi.
Mai arata reclamantul ca decizia contestata incalca dispozitiile Oridnului nr. 1224/2010, dispoztiile hotaririlor judecatoresti inrevocabile care au statuat caracterul ilegal al desfiintarii postului, art 174 alin 5 din Legea nr. 95/2006 referitor la avizul Ministerului Sanatatii, aviz ce in dispozitie apare ca fiind anterior dispozitiei privind aprobarea structurii organizatorice a spitalului si cu incalcarea atributiilor mamanegrului asa cum sint stabilite in art 182 din Legea nr. 95/2006.
Cu privire la daunele morale reclamantul arata ca trebuie avute in vedere consecintele produse asupra prihicului sau desfacerea nelegala a contractului de munca, refuzul reintegrarii sale timp de 2 ani dupa obtinerea hotaririi judecatoresti precum si reintegrarea sa urmata in aceeasi zi de o noua concediere.
In drept au fost invocate dispozitiile codului muncii.
La data de 30.09.2013 reclamantul si-a completat actiunea solicitind obligarea piritului sa intocmeasca si sa depuna la institutiile competente declaratii rectificative privind obligatiile de plata a contributiilor pentru perioada 28.12._13.
Piritul nu a formulat intimpinare.
In cauza partile au administrat proba cu inscrisuri, iar reclamantul a administrat si proba cu interogatoriul piritului.
Analizind actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Reclamantul a fost angajatul piritului in functia de frizer, in baza contractului individual de munca nr. 4105/4.02.1993.
Invocind reorganizarea activitatii si desfiintarea postului, piritul a dispus concedierea reclamantului prin decizia nr. 2193/23.12.2010.
Prin sentinta civila nr. 3283/1.06.2011 a Tribunalului Constanta s-a admis contestatia reclamantului, s-a anulat decizia de concediere nr. 2193/2010 si s-a dispus reintegrarea acestuia cu obligarea piritului la plata drepturilor salariale. Sentinta a ramas irevocabila prin respingerea recursului prin decizia nr. 27/CM/17.01.2012.
Nemultumit de hotarirea judecatoreasca, piritul a tergiversat executarea acesteia formulind contestatie la executare ce a fost respinsa prin sentinta civila nr._/21.12.2012 a Judecatoriei Constanta.
De asemenea, piritul a fost obligat la plata de amenzi civile catre stat pina la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 3283/1.06.2011 a Tribunalului Constanta, prin sentinta civila nr. 1828/8.02.2013 a Judecatoriei Constanta.
Prin decizia nr. 653/10.05.2013 piritul a dispus ca incepind cu data de 20.05.2013 reclamantul sa fie reintegrat in functia de muncitor calificat-frizer, in baza contractului individual de munca nr. 4105/4.02.1993.
Prin decizia nr. 646/14.05.2013 piritul a dipsus ca incepind cu data de 20.05.2013 reclamantului i se acorda un preaviz de 20 de zile lucratoare in vederea concedierii pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
La data de 10.06.2013 piritul a emis dispozitia nr. 730 prin care a dispus ca incepind cu data de 17.06.2013 reclamantului îi inceteaza contractul individual de munca, din initiativa angajatorului, pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii individuale a acestuia generata de desfiintarea efectiva a postului ocupat dintr-o cauza reala si serioasa, locul de munca si postul nu se mai regasesc in statul de functii si in organigrama unitatii.
Masura concedierii a fost dispusa in baza dispozitiilor si art 65-67 c.muncii. S-a motivat aceasta masura a concedierii prin dispozitia nr. 706/5.12.2012 emisa de Consiliul Judetean Constanta, avizul dat de Ministerul Sanatatii cu adresele nr. XI/A/_,_,_ /CSA/_,_/31.12.2010 completat cu adresele XI/A/CV/2679/3072/7.08.2012 si nr. XI/A/RA/1370/SS/5487/VVP/760/1.11.2012 si cu organigrama si ststul de functii aprobate pentru anul 2013 din care rezulta ca nu exista postul de frizer..
Din decizia nr. 706/2013 a Consiliuliului Judetean Constanta rezulta ca s-a aprobat modificarea organigramei spitalului ca urmare a infiintarii unui punct de lucru UPU-SMURD la Centrul de Sanatate Multifunctional Baneasa.
Potrivit art 65 c.muncii „Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă”
In cauza este vorba despre o concediere individuala pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
In aceasta situatie, instanta trebuie sa verifice daca s-au respectat cele doua conditii expres prevazute de lege, anume, sa fie vorba despre o desfiintare efectiva a locului de munca si sa existe o cauza reala si serioasa.
Din inscrisurile depuse de catre parti si necontestate de catre acestea, rezulta, fara dubiu, ca desfiintarea postului reclamantului nu a fost obiectiva, impusa de dificultatile economice si necesara pentru a nu prejudicia unitatea.
Mai mult, desfiintarea postului reclamantului incalca dispozitiile Ordinului Ministerului Sanatatii 1224/2010 care prevede ca in unitatile sanitare cu un numar de peste 250 de paturi, numarul minim obligatoriu de posturi de frizer este de 2 posturi.
Potrivit art 6 lit b) din Anexa nr. 10 pct III din Ordinul nr. 1224/2010 „Normativele de personal determină numărul minimalobligatoriu de posturi la activitățile de întreținere clădiri și instalații de apă, lumină și încălzire, deservire posturi fixe și preparare a hranei în blocurile alimentare, în unități sanitare… Frizer**)… unități cu personalitate juridică peste 250 de paturi- 2 posturi/unitate…. **) Nu se iau în calcul paturile de obstetrică-ginecologie și nou-născuți.”
Din organigrama depusa si din raspunsurile la interogatoriu instanta constata ca numarul de paturi din S. C. Judetean de Urgenta „Sf A. A.” Constanta este de 1200, din care un numar de 150 de paturi se afla pe sectia de obstetrica ginecologie si nou nascuti. Prin urmare, avind un numar de 950 paturi, unitatea pirita avea obligatia sa aiba in structura organizatorica cel putin un numar de 2 postrui de frizer.
Instanta va avea in vedere si cele retinute de catre Curtea de Apel Constanta in decizia nr. 27/CM/17.01.2012 in sensul ca „chiar daca recurenta a urmarit sa-si eficientizeze activitatea si sa redimesioneze schema de personal prin suprimarea unor posturi pe care nu le considera necesare, atita vreme cit s-a impus obligatia de mentinere a unor postrui prin chiar Ordinul MIS, rezulta ca masura luata este una nelegala.”
Cele aratate de catre Curtea de Apel, chiar daca nu pot avea caracterul unei autoritati de lucru judecat pozitive, in cauza fiind contestata o alta decizie de concediere decit cea verificata anterior de catre instentele de judecata, au relevanta in prezenta cauza intrucit concedierea contestata are aceleasi motive ca si prima concediere ce a fost anulata.
Instanta va avea in vedere si aspectul ca, organigrama aprobata de catre Consiliul Judetean Constanta prin Dispozitia nr. 706/5.12.2012 nu a fost avizata de catre Ministerul Santatii. Astfel, avizele la care se face referire prin dispozitia de concediere nr. 730/2013 sint anterioare Dispozitiei nr. 706/2012.
F. de cele expuse mai sus, instanta apreciaza ca numai in masura in care piritul avea un numar mai mare de 2 posturi de frizer ar fi putut dispune desfiintarea celor care depaseau numarul de 2 posturi, si numai dupa ce, in prelabail, noua organigrama ar fi fost aprobata de catre Ministerul Sanatatii, asa cum prevad dispozitiile art 182 alin 1 pct d din Legea nr. 95/2006.
Cum in cauza piritul a incalcat dispozitiile Ordinului nr. 1224/2010, cum organigrama aprobata nu a vizat decit reorganizarea unitatii ca urmare a infiintarii unui punct de lucru UPU-SMURD la Centrul de Sanatate Multifunctional Baneasa, si cum aceasta organigrama nu a fost avizata de catre Ministerul Sanatatii, instanta apreciaza contestatia intemeiata astfel ca o va admite si va anula dispozitia nr. 730/10.06.2013 si, in baza art 80 c.muncii, va dispune reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior concedierii si va obliga piritul la plata catre reclamant a unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate sau reactualizate de care ar fi beneficiat reclamantul incepind cu data de 17.06.2013 si pina la reintegrarea efectiva.
In ceea ce priveste cererea de acordare a daunelor morale, instanta apreciaza ca aceasta este intemeiata.
Potrivit art 253 c.pr.civ „Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.”
Instanta apreciata ca anularea deciziei de concediere nu poate constitui prin ea insasi o imprejurare care sa justifice obligarea angajatorului la plata de despagubiri cita vreme acesta a actionat in exercitarea prerogativei disciplinare conferite de lege si nu a abuzat de atributiile sale.
Orice concediere produce un disconfort psihic, o stare de tensiune si stres, de incertitudine pentru viitor, insa reparatia acestui prejudiciu este asigurata, de regula, prin chiar anularea deciziei si reintegrarea in functie, fara a se impune acordarea unor despagubiri banesti.
In practica judecatoreasca nationala s-a apreciat ca acordarea daunelor morale are la baza raspunderea civil delictuala a angajatorului, anume intrunirea conditiilor privind existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a vinovatiei si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.
In practica judecatoreasca europeana (Tribunalul Functiei Publice al Uniunii Europene) s-a retinut ca numai in prezenta unor imprejurari speciale se poate constata ca un comportament nelegal al unui angajator a afectat din punct de vedere moral agentul, dincolo de ceea ce simte in mod obisnuit o persoana concediata, si ca acesta are dreptul de a obtine plata unei despagubiri pentru prejudiciul moral ( cauza Andreas K./Europol).
In speta, instanta apreciaza ca fapta ilicita a piritului exista si consta in concedierea nelegala, iar prejudiciul moral exista si consta in sentimentele de respingere si frustrare, de atingere a stimei de sine pe care le-a suferit reclamantul ca urmare a celei de-a doua concedieri, in cauza nemaifiind necesar a se dovedi acest prejudiciu, ci doar circumstantele in care cea de-a doua concediere a avut loc.
Asa cum am aratat mai sus, concedierea contestata a fost dispusa pentru o desfiintare a postului reclamantului, desfiintare de post ce mai fusese o data declarata nelegala de catre instanta de judecata. Totodata, pina la reintegrarea reclamantului, dupa anularea primei concedieri, a trecut foarte mult timp, piritul dind dovada de rea credinta in nerespectarea hotaririi judecatoresti irevocabile.
Prin urmare, instanta apreciaza ca intreaga atitudine a piritului, de la momentul reintegrarii in functie dispusa prin sentinta civila nr. 3238/2011 a Tribunalului Constanta si pina la cea de-a doua concediere, denota un manifest sentiment de indezirabilitate fata de reclamant, determinat probabil de revenirea acesteia in unitate ca urmare a cistigarii unui litigiu in instanta, deci contrar vointei angajatorului. In derularea raporturilor de munca trebuie respectate anumite drepturi si obligații reciproce ale celor doua parti, iar angajatorului nu îi este permis sa profite de pozitia sa dominanta data de angajat.
F. de cele expuse, instanta constata ca, concedierea reclamantului dispusa aproape concomitent cu reintegrarea denota un comportament abuziv al angajatorului.
Pentru cele expuse instanta va admite cererea si va obliga piritul sa plateasca reclamantului suma de 5000 lei cu titlu de daune morale.
Potrivit art 9 alin 1 lit f din Legea nr. 263/2010 „Angajatorii, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj sunt obligate să pună la dispoziția reprezentanților CNPP și ai caselor teritoriale de pensii toate documentele necesare verificării legalității și corectitudinii datelor înscrise în declarația nominală de asigurare și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.”
In cauza, ca urmare a reintegrarii reclamantului dispuse prin sentinta civila nr. 238/2011 a Tribunalului Constanta, piritul a achitat acestuia despagubiri egale cu salariile de care ar fi beneficiat pe perioada 28.12._13.
Pentru perioada aratata, piritul trebuia sa intocmeasca si sa depuna documentele justificative- declaratii privind obligatiile de plata a contributiilor sociale.
Din raspunsul la interogatoriu dat de catre pirita la intrebarea nr. 5 rezulta ca acesta a intocmit aceste declaratii dar nu le-a depus la institutiile abilitate a le primi.
F. de cele expuse mai sus, vazind dispozitiile art 9 din Legea nr. 263/2010 instanta va obliga piritul sa depuna la institutiile competente declaratiile rectificative privind obligatiile de plata a contributiilor sociale pentru perioada 28.12._13.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulata de reclamantul N. G. domiciliat în C., ., ..3, și cu domiciliul procesual ales în C., ., la Cabinetul de Avocat „D. V. B.” in contradictoriu cu piritul S. C. Judetean de Urgenta „Sf A. A.” Constanta cu sediul în ., C..
Aanuleaza dispozitia nr. 730/10.06.2013.
Reintegreaza reclamantul in functia detinuta anterior concedierii.
Obliga piritul la plata catre reclamant a unei despagubiri egala cu salariile indexate, majorate sau reactualizate de care ar fi beneficiat reclamantul incepind cu data de 17.06.2013 si pina la reintegrarea efectiva.
Obliga piritul la plata catre reclamant a sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale.
Obliga pirita sa depuna la institutiile competente declaratiile rectificative privind obligatiile de plata a contributiilor sociale pentru perioada 28.12._13
Cu apel in 10 zile d ela comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 20.01.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI
F. M. M. A. B.
L. N.
GREFIER,
A. G.
Red.Jud.F.M.-30.01.2014/2ex
./2ex
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1762/2014. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
