Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2026/2014. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 2026/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 3447/118/2014

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2026

Ședința publică din data de 15 septembrie 2014

PREȘEDINTE – C. B.

ASISTENȚI JUDICIARI

A. B.

L. N.

GREFIER – I. D.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A. V., A. S., A. M., A. A. M., B. N. A., B. I. N., C. M., C. F., C. M., F. G., G. C., G. A. C., H.- P. A. M., H. G. R., I. S. L., M. C. L., M. J., M. M., N. E., O. A. C., O. C., R. A., R. E., S. G., T. E., V. N., V. R., Z. M., Z. F. toți prin S. L. al Salariaților din învățământul Preuniversitar C., cu sediul în C., . n.13, județul C., în contradictoriu cu pârâtul S. G._ B. CONSTANTA, cu sediul în C., ., județul C., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.157 și următoarele Cod procedură civilă.

Prezentul litigiu este scutit de plata taxei judiciare de timbru conform art. 270 din Codul Muncii.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului și mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, după care:

Tribunalul, verificându-și din oficiu competența de soluționare a prezentei cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 95 alin.1 Cod de procedură civilă, se constată competent în soluționarea prezentului litigiu.

Instanța încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de reclamanți în cuprinsul cererii de chemare în judecată și o constată administrată și, în raport de actele și lucrările dosarului, rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta sub nr._ reclamanții A. V., A. S., A. M., A. A. M., B. N. A., B. I. N., C. M., C. F., C. M., F. G., G. C., G. A. C., H.- P. A. M., H. G. R., I. S. L., M. C. L., M. J., M. M., N. E., O. A. C., O. C., R. A., R. E., S. G., T. E., V. N., V. R., Z. M., Z. F. prin S. L. al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanta au solicitat ca în contradictoriu cu pârâta S. G._ B. CONSTANTA, să se dispună obligarea pârâtei la stabilirea drepturilor salariale astfel cum au rezultat din aplicarea Legii nr.330/2009, a Legii 285/2010 si a Legii 63/2011, prin raportare la Legea nr.221/2008, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite ai cele efectiv încasate, începând cu data de 13.05.2011 și până la data pronunțării hotărârii, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate in unitatea de învățământ.

În motivarea acțiunii reclamanții arata ca prin O.G. nr.15/2008 au fost reglementate creșteri salariale ale personalului din învățământ pentru anul 2008, iar actul normativ menționat a fost aprobat, cu modificări, prin Legea nr.221/27.10.2008. arata reclamanții ca principala modificare a vizat majorarea coeficientului de multiplicare de 1.000 lei pentru personalul didactic si didactic auxiliar la 400,00 lei, pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008, și care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.

Menționează reclamanții ca, deși ulterior Guvernul României a încercat în repetate rânduri modificarea OG 15/2008, aceasta a rămas aplicabila in forma aprobata prin Legea 221/2008, ca urmare a constatării prin decizii succesive pronunțate de Curtea Constituțională, a neconstituționalității modificărilor aduse. Totodată, aplicabilitatea Legii 221/2008 pentru perioada 01.10._09 a fost confirmata prin Decizia in interesul legii nr. 3/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, împotriva unității pârâte fiind obținută și o hotărâre judecătorească de obligare la aplicarea dispozițiilor Legii 221/2008 pentru perioada menționata.

Cu privire la perioada 01.10._10, reclamanții au precizat ca in baza Legii 330/2009, pirita ar fi trebuit sa mențină salariul din luna decembrie 2009, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 30 alin.5 din lege. In plus, prin art. 5 alin.1 din OUG 1/2010, s-a prevăzut ca începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in funcție la 31 decembrie 2009 păstrează salariul avut la aceasta data.

Aceasta modalitate de calcul a salariilor, ulterior datei de 01.01.2010, a fost confirmata si prin considerentele Deciziei nr. 877/28.06.2011 a Curții Constituționale, potrivit cu care reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 01.01.2010 se va face pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea 221/2009 și nu cu OUG 41/2009.

Mai arata reclamanții ca in perioada 01.01._11, Legea 285/2010 stabilește la art. 1 ca salarizarea in anul 2011 pornește de la salariile stabilite in luna octombrie 2010, în conformitate cu prevederile Legii 330/2009 și, implicit, cu luarea în considerare a prevederilor Legii 221/2008.

Precizează reclamanți ca ulterior datei de 13.05.2014, Legea 63/2011 a diminuat salariile personalului didactic la nivelul salariilor din lunile ianuarie-martie 2008, cu încălcarea Legii 221/2008 si a principiului stabilit de Legea 330/2009 si Legea 285/2010, privind menținerea salariilor la nivelul cuvenit anterior intrării lor in vigoare.

Arata reclamanții ca prin reducerea intempestiva si discriminatorie a salariilor, numai in sistemul de învățământ, au fost încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, întrucât dreptul de a primi un salariu deja stabilit constituie un drept de proprietate in sensul Convenției. Totodată, prin adoptarea Legii 63/2011, a fost încălcată și speranța legitima a reclamanților, dreptul lor la o coerenta și siguranța legislativa, în baza căreia să-și poată valorifica și apără drepturile patrimoniale, devenind iluzoriu.

Reclamanții au administrat proba cu înscrisuri depunând la dosar adeverința emisă de unitatea școlară pârâtă și practica judiciara.

Pârâta nu a formulat întimpinare.

Analizând actele dosarului instanța reține următoarele:

Potrivit art.1 alin.(1) lit.”b” si „c” din OG.15/2008 coeficientul de multiplicare 1,000, s-a evaluat astfel încât, în anumite intervale de timp, era asigurata o creștere a drepturilor salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult fata de nivelul din 31 decembrie 2007.

Prin Legea nr.221/2008 s-a modificat OG nr. 15/2008, stabilindu-se o majorare a coeficientului de multiplicare de 1,000 la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2008 reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.

OG.15/2008 a mai fost modificat si prin OUG 136/2008 si OUG 151/2008, reducându-se majorările salariale stabilite, prin lege.

Curtea Constituționale a constatat neconstituționalitatea modificărilor aduse de Guvern la OG.15/2008, astfel cum fusese aprobata prin Legea nr.221/2008, recunoscându-se astfel, dreptul personalului din învățământ la plata drepturilor salariale prevăzute de OG.15/2008.

Reclamanții din prezenta cauza au obținut prin hotărâri judecătorești irevocabile, drepturile salariale rezultate din aplicarea Legii nr. 221/2008, a Legii 330/2009 si a Legii 285/2010 precum si dreptul la plata diferențelor dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite pentru perioada 01.10.2008 –13.05.2011, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Instanțele judecătorești au arătat ca prin O.U.G. 1/2010, art. 5 alin.1 si 6, s-a consacrat principiul nediminuării salariilor aflate in plata la data de 31.12.2009, si s-a prevăzut ca „Reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.”

S-a mai retinut ca pentru anul 2011, art. 1 din Legea 285/2010 a prevazut ca „începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%. (2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.”

Concluzia a fost aceea ca, la determinarea salariului plătit personalului bugetar cu începere din luna ianuarie 2011 criteriul de referința îl reprezenta salariul din luna octombrie 2010, majorat cu 15%. Astfel, reclamanții fiind îndreptățiți la calcularea salariului cu luarea in considerare a prevederilor Legii 221/2008, aceeași baza de calcul a fost avuta in vedere și după 01.01.2011, cu aplicarea totodată a majorării de 15%.

Prin Legea 63/2011, ce a intrat in vigoare la data de 13.05.2011, s-au stabilit atât cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru cadrele didactice si personalul didactic auxiliar, cit si sporurile, indemnizațiile, compensațiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare,.

Astfel, începând cu data de 13.05.2011, a fost instituit un mod de calcul al salariului cuvenit personalului didactic si didactic auxiliar care nu mai avea ca reper salariul de baza aflat in plata la momentul intrării în vigoare a Legii 63/2011, majorările salariale reglementate de Legea 221/2008 nemaiavând aplicare sub noua reglementare.

Instanța apreciază susținerile reclamanților nefondate întrucât Legea nr. 63/2011 a fost declarata constituționala prin mai multe decizii ( nr. 575/04.05.2011, nr. 130/16.02.2012, nr. 31/05.02.2013 si nr. 291/22.05.2014 ) ale Curții Constituționale, criticile de neconstituționalitate vizând tocmai încălcarea normelor constituționale și convenționale privind proprietatea privata, formulate din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un bun.

Curtea Constituționala a reținut că, în materia drepturilor salariale, CEDO face o distincție esențială între dreptul de a continua să primești în viitor un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul câștigat pentru o perioadă în care munca a fost prestată (cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94). Astfel, Curtea a constatat că este dreptul autoritații legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, statul fiind cel în măsura să stabilească ce sume trebuie plătite angajatilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificari legislative corespunzătoare (cauza Kechko impotriva Ucrainei, paragraful 23).

Totodată, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca statele se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea si intensitatea politicilor lor in acest domeniu (Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată in Cauza Wieczorek impotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).

Referitoare la previzibilitatea normelor juridice si protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea Constituțională a constatat ca acestea nu sunt încălcate, câte vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptata pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitara a domeniului vizat. Totodată, drepturile câștigate nu au fost cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.

Instanța nu va retine susținerea reclamanților potrivit căreia aceștia au fost supuși unei discriminări fața de ceilalți salariați.

Curtea Constituționala a constatat ca, in materia salarizării personalului didactic si didactic auxiliar, a existat o situație juridica specifica, determinata de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare si de practica judiciara neunitara, care a condus la un sistem de salarizare neunitar.

Or, in acest context, Legea 63/2011 a dat expresie unei masuri de politica bugetara, determinata de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative si ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.

Curtea Constituțională a reținut că situația obiectiv diferită a personalului didactic și didactic auxiliar a justificat instituirea unui tratament juridic distinct în ceea ce privește salarizarea acestei categorii profesionale, fără ca aceasta sa aibă semnificația încălcării principiului egalității în drepturi.

Mai trebuie arătat că, în paragraful 82 al aceleiași decizii CEDO pronunțate în cauza Andrejeva contra Lituaniei, Curtea Europeană arată că „Statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsura diferențe între situații analoage în alte privințe justifică diferențieri de tratament (vezi mai ales, deciziile citate mai sus Gaygusuz, § 42, si Thlimmenos, § 40). Întinderea acestei marje variază în funcție de împrejurări, domenii si context. Astfel, de exemplu, articolul 14 nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri în mod diferențiat pentru a corecta « unele inegalități factuale» dintre ele; în fapt, în anumite împrejurări, absenta unui tratament diferențiat pentru a corecta o inegalitate, poate, atunci când nu există o justificare obiectiva si rezonabila, să ducă la încălcarea prevederii respective (Thlimmenos, citat mai sus, § 44, și Stec și alții împotriva Regatului Unit [GC], no_/01, § 51, CEDH 2006‑...).

Prin urmare, așa cum rezultă din considerentele deciziei CCR și cum arată și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în anumite situații, și pentru anumite categorii, grupuri de persoane, se poate aplica un tratament diferențiat fără ca aceasta să ducă la discriminarea interzisă de art 14 din CEDO.

Față de cele expuse, instanța apreciază că, ulterior datei de 13.05.2011, reclamanții au primit drepturi salariale calculate potrivit actului normativ aplicabil in materia salarizării personalului didactic si didactic auxiliar, conform legislației in vigoare, Constituției și jurisprudenței CEDO, astfel ca va respinge acțiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. V., A. S., A. M., A. A. M., B. N. A., B. I. N., C. M., C. F., C. M., F. G., G. C., G. A. C., H.- P. A. M., H. G. R., I. S. L., M. C. L., M. J., M. M., N. E., O. A. C., O. C., R. A., R. E., S. G., T. E., V. N., V. R., Z. M., Z. F. toți prin S. L. al Salariaților din învățământul Preuniversitar C., cu sediul în C., . n.13, județul C., în contradictoriu cu pârâtul S. G._ B. CONSTANTA, cu sediul în C., ., județul C..

Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul C..

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.09.2014

PREȘEDINTE, ASISTENTI JUDICIARI,

C. B. A. B.

L. N.

GREFIER,

I. D.

Tehnored.jud.C.B.

17.09.2014

Emis comunicări

17.09.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2026/2014. Tribunalul CONSTANŢA