Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 884/2015. Tribunalul CONSTANŢA

Sentința nr. 884/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 28582/212/2013

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.884

Ședința publică din 07 mai 2015

PREȘEDINTE – A. N.

ASISTENȚI JUDICIARI

L. N.

G. C.

GREFIER – M. M.

Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect acțiune in răspundere patrimonială, acțiune formulată de reclamanta . SRL cu sediul in C., ..63, în contradictoriu cu pârâtul T. N. citat prin afișare la sediul instanței.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 aprilie 2015 si au fost consemnate in încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 07 mai 2015 pentru când a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față:

P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr. _ /2012, reclamanta S.C. P. F. Sistem S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul T. N., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligat pârâtul la plata sumei de 2.386,50 lei reprezentând prejudiciu cauzat reclamantei prin încălcarea regulemantului de ordine interioară, a fișei postului și a prevederilor Legii nr. 333/2003, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că în data de 28.06.2011, conform contractului individual de muncă nr. 91, pârâtul a fost angajatul societății în funcția de agent de pază, iar la angajare a semnat fișa postului prin care s-a angajat să-și desfășoare activitatea în mod corespunzător.

P. încălcarea atribuțiilor stabilite prin fișa postului, pârâtul a favorizat sustragerea la data de 06.08.2011 a 92 kg de deșeuri de cupru și a 25 kg de alamă din magazia de neferoase a S.C. Sisteme Navale M. S.R.L., fiind creat astfel un prejudiciu de 2.386,50 lei.

Pârâtul își desfășura activitatea în incinta societății păgubite în baza contractului de prestări servicii nr. 17/10.03.2011 completat cu actul adițional nr. 1/21.04.2011, intervenit între reclamantă și S.C. Sisteme Navale M. S.R.L.

Această ultimă societate a solicitat reclamantei în calitate de cocontractant c/valoarea prejudiciului creat prin fapta pârâtului, motiv pentru care, după negocieri, valoarea pretențiilor a fost stabilită în final la suma de 2.386,50 lei, plătibilă eșalonat.

P. nota explicativă dată la data de 13.08.2011 pârâtul a declarat că a fost de acord să favorizeze sustragerea de bunuri din incinta obiectivului a cărui pază trebuia să o asigure pe toată durata desfășurării serviciului de pază.

Ulterior, au încetat raporturile de muncă ale pârâtului conform deciziei nr. 325/19.08.2011, însă sunt îndeplinite condițiile tragerii acestuia la răspundere pentru pagubele materiale cauzate angajatorului.

În drept, s-au invocat art. 970 C. Civil, art. 254 al. 3 C. Muncii, art. 194 C. Pr. Civilă., art. 453 C. Pr. Civilă.

Reclamanta a solicitat ca judecata să se facă și în lipsa sa.

Au fost anexate acțiunii nota explicativă dată de pârât, corespondența purtată cu S.C. Sisteme Navale M. S.R.L., facturi fiscale de achitare a prejudiciului, dovada realizări procedurii prealabile.

Pârâtul prin curator special B. T. A. a depus la dosar note de ședință, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., cu motivarea că a fost dedus judecății un conflict de muncă.

Pe fond, pârâtul a învederat că nu există niciun înscris oficial prin care să se facă dovada existenței și constatării evenimentului în urma căruia s-a produs prejudiciul, ci numai corespondența purtată între cele două societăți.

Pârâtul susține că nu au fost anexate acțiunii dovezi privind existența raporturilor de muncă, iar singurul înscris care probează situația de fapt este nota explicativă care nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă.

În drept, s-au invocat art. 249 și urm. C. Pr. Civilă, art. 265 și urm. C. Pr. Civilă, art. 301 și urm. C. Pr. Civilă.

Reclamanta a anexat la dosar dovada raporturilor de muncă între părți, respectiv contract individual de muncă, fișa postului, contract de confidențialitate și comportament.

De asemenea, a fost anexat contractul de servicii de pază obiective, bunuri și valori încheiat de reclamantă cu S.C. Sisteme Navale M. S.R.L.

P. sentința civilă nr. 8886/08.09.2014 pronunțată de Judecătoria C., secția civilă în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei C., iar competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Tribunalului C., secția civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C., secția I civilă sub nr._, iar instanța a dispus numirea unui curator pentru pârât din rândul avocaților definitivi.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Acțiune scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține:

Pârâtul T. N. a fost angajatul societății reclamante S.C. P. F. Sistem S.R.L. conform contractului individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr. 91/21.06.2013, în funcția de agent de pază.

Conform pct. 28 din fișa postului, pârâtul și-a asumat obligația să manifeste maximă răspundere și preocupare sporită pentru prevenirea oricăror fapte sau acte (furturi, distrugeri) de natură să aducă prejudicii morale sau materiale societății.

De asemenea, prin art. 2 din contractul de confidențialitate și comportament, pârâtul s-a angajat să nu se angreneze în furturi directe sau indirecte, prin interpuși, din interiorul obiectivului de pază.

Nota explicativă întocmită de pârât relevă însă că acesta nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, întrucât a fost de acord la propunerea unui coleg ca persoane necunoscute să sustragă material neferos, contra unui folos material injust.

Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

Din analiza prevederilor art. 254 alin. (1) C. muncii rezultă că, pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții de fond, printre care existența unui contract de muncă valabil încheiat, calitatea de salariat la unitatea păgubită, existența unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.

În legătură cu întrunirea cumulativă a condițiilor răspunderii patrimoniale enumerate mai sus, în ceea ce privește prejudiciul, se reține că producerea unei pagube în patrimoniul angajatorului de către un salariat al său este de esența răspunderii patrimoniale, iar inexistența prejudiciului sau imposibilitatea dovedirii lui conduce la exonerarea de răspundere patrimonială a salariatului în cauză.

Dovedirea în instanță a existenței prejudiciului în patrimoniul angajatorului creat prin îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu a salariatului cade în sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic existența și întinderea cuantumului pagubei.

În acest context, revine angajatorului sarcina de a dovedi atât existența cât și întinderea prejudiciului, respectiv caracterul real și cert al acestuia.

În speță, cu facturile și celelalte documente justificative anexate la dosar societatea reclamantă probează că a achitat către S.C. Sisteme Navale M. S.R.L. în calitate de persoană juridică păgubită c/valoarea prejudiciului în sumă de 2.386,50 lei sub formă de penalizări aplicate la valoarea serviciilor prestate, iar față de consimțământul exprimat de pârât în nota explicativă, angajatorul s-a subrogat în drepturile creditorului prin plata creanței, având la îndemână și acțiunea în răspundere patrimonială corespunzătoare.

Instanța subliniază că, având în vedere importanța valorilor materiale încredințate spre pază pârâtului, în cazul persoanelor care au calitatea de agent de pază exigențele sunt sporite, motiv pentru care pârâtul trebuie să răspundă chiar și pentru cea mai mică culpă.

În același sens, instanța constată că în mod deloc întâmplător printre obligațiile enumerate în fișa postului pârâtului este aceea de a manifesta maximă răspundere și preocupare sporită pentru prevenirea oricăror fapte sau acte (furturi, distrugeri) de natură să aducă prejudicii morale sau materiale societății.

Reclamanta a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale și a răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru prejudiciul cauzat ca urmare a neîndeplinirii sau a îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, respectiv a obligațiilor din contractul individual de muncă și a obligațiilor stabilite prin fișa postului.

În legătură cu prejudiciul solicitat a fi reparat și fapta pentru care se solicită antrenarea răspunderii patrimoniale, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 254 alin. (1) C. muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Pentru considerentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța urmează a admite în parte acțiunea reclamantei și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2.386,50 lei, reprezentând c/valoarea prejudiciului cauzat angajatorului.

Pe capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța urmează a reține că în acestea se includ onorariile curatorilor speciali desemnați în cauză și taxele avansate de reclamantă pentru obținere informații S.E.I.P. și citare prin publicitate.

Conform art. 48 al. 2 și 3 din O.U.G. nr. 80/2013:

„(2)Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

(3)Sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul”.

Pe cale de consecință, instanța va obliga reclamanta să plătească suma de 200 lei către Baroul C., în favoarea d-nei avocat I. Ghiulfer, reprezentând onorariul curatorului special numit de Tribunalul C..

Această cheltuială va fi inclusă în cheltuielile de judecată datorate de pârât reclamantei, deja avansate de aceasta din urmă (onorariu curator special numit de Judecătoria C., taxă obținere informații S.E.I.P. și taxă citare prin publicitate).

Văzând art. 453 al. 1 C. pr. civilă, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 684 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă obținere informații SEIP, taxă citare prin publicitate, onorariu curator special numit de Judecătoria C. și onorariu curator special numit de Tribunalul C..

Instanța constată că reclamanta a inclus în cheltuielile de judecată solicitate și taxa judiciară de timbru în sumă de 173 lei, conform chitanței de la fila nr. 48 dosar Judecătoria C..

Fiind vorba despre un litigiu de muncă în legătură cu care art. 270 din Codul muncii prevede scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, instanța va face aplicarea art. 45 al. 1 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013, urmând a dispune restituirea către reclamantă a sumei de 173 lei, achitată cu titlul de taxă judiciară de timbru în contul S.P.I.T.V.B.L. C., conform chitanței depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce privește cheltuielile avansare de reclamantă pentru realizarea procedurii prealabile privind informarea asupra avantajelor medierii, instanța reține că în prezent aceasta nu mai are caracter obligatoriu, motiv pentru care aceste cheltuieli nu pot fi puse în sarcina pârâtului.

Astfel, în Decizia nr. 266/2014 a Curții Constituționale a României se arată că "Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituțional, iar prin sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis".

Văzând decizia mai sus menționată, instanța va respinge ca nefondată acțiunea acțiunea pe capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxe pentru realizarea procedurii prealabile a informării privind avantajele folosirii procedurii medierii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanta . SRL cu sediul in C., ..63, în contradictoriu cu pârâtul T. N. citat prin afișare la sediul instanței.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 2.386,50 lei, reprezentând prejudiciu nerecuperat.

Obligă reclamanta să plătească suma de 200 lei către Baroul C., în favoarea d-nei avocat I. Ghiulfer Aisun, reprezentând onorariu curator special numit de Tribunalul C..

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 684 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă obținere informații SEIP, taxă citare prin publicitate și onorariu curator special numit de Judecătoria C., onorariu curator special numit de Tribunalul C..

Conform art. 45 al. 1 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013, dispune restituirea către reclamanta S.C. P. F. Sistem S.R.L. a taxei judiciare de timbru în sumă de 173 lei, achitată în contul Serviciului Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Bugetului Local C., pentru care s-a emis chitanța .. CT XWM 5202251PJ din data de 14.11.2013.

Respinge ca nefondată acțiunea pe capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxe pentru realizarea procedurii prealabile a informării privind avantajele folosirii procedurii medierii.

Cu apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul C..

Pronunțată in ședință publică, 07 mai 2015.

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI

A. N. L. N.

G. C.

GREFIER,

M. M.

Red.jud.A.N./05.06.2015

2 .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 884/2015. Tribunalul CONSTANŢA