Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2039/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2039/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 4739/118/2015
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.2039
Ședința publică din data de 9 septembrie 2015
PREȘEDINTE – D. I. F.
ASISTENȚI JUDICIARI
G. C.
L. N.
GREFIER – R. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul R. C. L., cu domiciliul în C., .. 21, județul C., în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 12 B.P.H., cu sediul în C., . nr. 98, județul C. , având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în condițiile art. 154 și următoarele Cod de procedură civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 270 din Codul Muncii
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului și mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, după care:
Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 131 alin.1 Cod de procedură civilă, se declară competent, din punct de vedere general, material și teritorial, să soluționeze cererea dedusă judecății, conform art.269 din Codul Muncii coroborat cu disp.art. 208 – 210 din Legea nr. 62/2011.
Instanța, în considerarea art.394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare atât asupra excepției autorității de lucru judecat și prescrierii dreptului material la acțiune invocată de pârâtă cât și asupra fondului cauzei.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 15.07.2015 înregistrată cu nr._, reclamantul R. C. L. a chemat în judecată pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 12 B.P.H. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite irevocabil prin Sentința civilă nr. 1136/ 9 mai 2014 pronunțată de Tribunalul C., de la data pronunțării sentinței și în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În motivare, reclamantul a arătat că prin sentința civilă indicată mai sus, pronunțată de Tribunalul C., îndreptată prin încheierea din 23.09.2015, pârâta din prezenta cauză a fost obligată la stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr.330/2009, cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii decembrie 2009, așa cum a rezultat acesta din aplicarea Legii nr.221/2008, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 24.10.2010 – 31.12.2010, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr.285/2010, cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii octombrie 2010, așa cum a rezultat acesta din aplicarea Legii nr.221/2008 și a Legii nr.330/2009, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ și au fost respinse pretențiile aferente perioadei 01.09._10 ca fiind prescrise .
Se mai susține că deși reclamantul se află în posesia unui titlu executoriu, nici până la această dată pârâta nu a înțeles să își execute obligația de a achita în întregime sumele datorate, învederând totodată că prin sentința civilă menționată au fost acordate doar sumele actualizate cu indicele de inflație, fără dobânzi, iar solicitarea acestor dobânzi pe cale separată nu este împiedicată de vreo dispoziție legală, atâta timp cât obligația legală subzistă.
Reclamantul învederează că potrivit hotărârii judecătorești menționate, pârâta a fost obligată să plătească drepturile salariale menționate anterior și că doar o parte din aceste drepturi, au fost achitate benevol, pârâta prevalându-se de dispozițiile O.U.G. nr.71/2009, care a eșalonat obligația de plată a sumelor datorate.
Reclamantul apreciază că prin adoptarea Legii 230/2011 de aprobare a OUG 71/2009 și reeșalonarea plății titlurilor executorii până în anul 2016, s-a ajuns la o situație prejudiciabilă, întrucât hotărârile judecătorești irevocabile vor fi puse în executare după mai mult de 8 ani, ceea ce depășește cu mult exigențele de rezonabilitate pe care le reclamă garanțiile instituite prin art. 6 din CEDO și art. 1 din Primul Protocol adițional.
Imposibilitatea de a obține executarea acestor hotărâri judecătorești într-un termen rezonabil constituie și o ingerință în dreptul de proprietate al reclamanților, iar prin neexecutarea creanțelor stabilite pe cale judiciară s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil care, potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg cuprinde și executarea hotărârii judecătorești, indiferent de instanța care o pronunță deoarece, dacă ordinea juridică internă a unui stat nu permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă să rămână fără efect în detrimentul unei părți, dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu (cauzele: Ș. contra României, S. contra României).
În ceea ce privește data plății, aceasta se face atunci când datoria a ajuns la scadență, reclamantul arătând că după cum rezultă din hotărârea judecătorească atașată sunt în prezența unei creanțe certe și exigibile, iar în caz de plată cu întârziere, creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligației. Potrivit art. 1531 alin.l din Codul civil, creditorul are dreptul de a dobândi împlinirea exactă a obligației, iar dacă acest lucru nu este posibil, el are dreptul la dezdăunare, care reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare - daune interese.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 148-151 Cod procedură civilă, art. 28 și art. 208-211 din Legea dialogului social nr. 62/2011 - republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 1531, art. 1535, 2517, 2537, 2538 din Codul Civil, art. 161, art. 166 alin. (4), art. 268 și art. 278 alin. (1) - din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 și art. 2 din O.G. nr. 9/2000, art. 2 din OG nr. 13/2011, precum și pe Decizia nr. 2/2014 a înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr.21/2013, vizând recursul în interesul legii cu privire la acordarea daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 270 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii.
Pârâta Școala Gimnazială nr. 12 „B.P.H.” a formulat întâmpinare, prin care, pe cale de excepție a invocat excepția autorității de lucru judecat, motivat de împrejurarea că aceste drepturi au fost acordate prin sentința nr. 1136/09.05.2014 pronunțată de Tribunalul C. și excepția prescrierii dreptului la acțiune, motivat de faptul că se ce sume de bani pentru perioadă care operează prescripția de drept, respectiv începând cu anul 2010, raportat la data înregistrării cererii de chemare în judecată.
Cu privire la fondul cauzei, pârâta solicită respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, motivat de faptul că sumele câștigate în instanțe de reclamanți a fost reglementată de OUG nr. 71/2009, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu disp.art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor autorității de lucru judecat și prescrierii dreptului material la acțiune .
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, reține următoarele:
Este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare in judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza si este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Prin urmare, pentru a stabili în ce măsură exista autoritate de lucru judecat este necesar a se verifica tripla identitate cu privire la părți, obiect si cauza.
Sub aspectul identității de părți, se constată că părțile din prezenta acțiune, se regăsesc în aceeași calitate și în acțiunea ce a format obiectul dosarului nr_ soluționată prin sentința civilă nr. 1136/09.05.2014.
Cu privire la identitatea de obiect și cauză, se reține că în dosarul de față, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite irevocabil prin Sentința civilă nr. 1136/09.05.2014 pronunțată de Tribunalul C., pe ultimii trei ani anterior introducerii prezentei cereri și în continuare pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În cauza înregistrată sub nr._ soluționată prin sentința civilă nr. 1136/09.05.2014, îndreptată prin încheierea din 23 mai 2014, s-a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune, s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta la stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr.330/2009, cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii decembrie 2009, așa cum a rezultat acesta din aplicarea Legii nr.221/2008, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 24.10.2010 – 31.12.2010, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr.285/2010, cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii octombrie 2010, așa cum a rezultat acesta din aplicarea Legii nr.221/2008 și a Legii nr.330/2009, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ și au fost respinse pretențiile aferente perioadei 01.09._10 ca fiind prescrise.
Instanța constată că în cauză nu este îndeplinită condiția triplei identități, în ceea ce privește obiectul cauzei, având în vedere că, natura juridică a dobânzii legale este diferită de natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată), iar a doua reprezentând valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății (daune compensatorii), neputându-se vorbi despre o dublă reparație, ceea ce ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză a creditorului.
Prin urmare, excepția autorității de lucru judecat, urmează a fi respinsă ca nefondată.
Cu privire la excepția prescrierii dreptului material la acțiune, reține următoarele:
În cauza reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit prin executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite irevocabil prin Sentința civilă nr. 1136/09.05.2014 pronunțată de Tribunalul C., pe ultimii trei ani anterior introducerii prezentei cereri și în continuare pentru viitor, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Conform art. 2501 cod civil „ Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel”.
Potrivit art.2517. Cod civil „ Termenul prescripției este de 3 ani, daca legea nu prevede altfel”.
Cum speța de față, reclamanții au solicitat plata daunelor-interese moratorii, respectiv dobânzi legale pe ultimii trei ani anterior introducerii prezentei cereri și nu începând cu anul 2010 astfel cum arată pârâta, instanța urmează a respinge excepția ca nefondată.
Pe fondul cauzei, tribunalul constată următoarele:
Reclamantul are calitatea de cadru didactic la Școala Gimnazială nr. 12 B.P.H..
Prin sentința civilă nr. 1136/09.05.2014 pronunțată de Tribunalul C., Secția Civilă în dosarul nr._/118/2011, îndreptată prin încheierea din 23 mai 2014, s-a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune, s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta la stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr.330/2009, cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii decembrie 2009, așa cum a rezultat acesta din aplicarea Legii nr.221/2008, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 24.10.2010 – 31.12.2010, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite reclamantului în conformitate cu prevederile Legii nr.285/2010, cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii octombrie 2010, așa cum a rezultat acesta din aplicarea Legii nr.221/2008 și a Legii nr.330/2009, precum și la plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate în unitatea de învățământ și au fost respinse pretențiile aferente perioadei 01.09._10 ca fiind prescrise.
Deși sentința mai sus menționată a devenit irevocabilă, nici până în prezent reclamantul nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată.
În ceea ce privește prevederile legale incidente, potrivit art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Daunele interese datorate pot consta în dobânda legală care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu invocat de reclamantă. Însă, aceasta nu poate fi datorată pentru întârzierea în executare decât de la momentul solicitării ei și cu privire la sumele rămase de executat, debitorul nefiind de drept în întârziere cu privire la acordarea daunelor interese ce reprezintă prejudiciul pentru neexecutare .
În privința daunelor interese, instanța urmează să facă aplicarea art. 278 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, potrivit căruia dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Instanța apreciază că dobânda legală poate fi acordată reclamantului, o atare solicitare fiind întemeiată în raport cu dispozițiile art.1531 NCC care reglementează dreptul creditorului la repararea integrală a prejudiciului suferit din faptul neexecutării.
Potrivit art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”, dispoziția fiind prevăzută și anterior în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr.9/2000.
Având în vedere dispozițiile art.278 din Codul Muncii, care permit aplicarea în completare a dispozițiilor din legislația civilă, în privința daunelor interese datorate de angajator salariatului pentru neplata salariului sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 din Codul Civil (respectiv art. 1530 și urm. din NCC).
Ipoteza cauzei de față este cea avută în vedere la în decizia în interesul legii nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și publicată în Monitorul Oficial nr. 411 din 3 iunie 2014.
Reclamantul, salariat din sectorul bugetar au solicitat în prezenta cauză acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru plata sumele prevăzute în titlul executoriu, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale. Debitorul obligației se află sub incidența dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009.
Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceasta are drept consecință o „suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că executarea cu întârziere a obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească poate antrena răspunderea civilă delictuală, chiar dacă izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlu executoriu este un contract.
De asemenea Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat îndeplinirea condițiilor de angajare a răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 și a stabilit că aceste condiții sunt îndeplinite.
Constatând astfel îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că:
„În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin.(1) alin.(2) teza I și art.1.535 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.
Prin urmare, daunele interese datorate reclamantului constau în dobânda legală, iar în ceea ce privește data de la care se justifică acordarea acesteia se are in vedere ca obligativitatea deciziei în interesul legii impune analiza naturii juridice a obligației de plată a dobânzii legale prin prisma instituției răspunderii civile delictuale.
Cum obligațiile constatate prin titlul executoriu trebuiau aduse la îndeplinire de bună-voie și de îndată de către debitor, rezultă că momentul nașterii dreptului la reparație este data la care hotărârea pronunțată a devenit executorie si aceasta nu a fost executată.
În cazul de față, fiind vorba de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia conflictelor de muncă, hotărârea primei instanțe este executorie de drept la data pronunțării, însă instanța se va pronunța în limitele învestirii.
În consecința, pentru motivele expuse, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta unitatea școlară să plătească reclamantului, dobânda legală aferentă drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr. 1136/09.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., începând cu 09.05.2014 și până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca nefondată excepția autorității de lucru judecat.
Respinge ca nefondată excepția prescripției dreptului la acțiune.
Admite acțiunea formulată de reclamantul R. C. L., cu domiciliul în C., .. 21, județul C., în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 12 B.P.H., cu sediul în C., . nr. 98, județul C..
Obligă pârâta să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumelor datorate conform sentinței civile nr. 1136/09.05.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., începând cu 09.05.2014, până la data plății efective a sumelor menționate prin titlul executoriu.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, care se depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2015.
PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI
D. I. F. G. C.
L. N.
GREFIER
R. B.
Tehnored.jud.D.I. F. /16.09.2015
6 .
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
