Acţiune în constatare. Sentința nr. 4629/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4629/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 16-09-2014 în dosarul nr. 4830/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 4629/2014
Ședința publică de la 16 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant D. M.
și pe pârât ., având ca obiect acțiune în constatare
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: - reclamant - D. M.
asistat de avocat D. A. lipsind - pârât - ..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în discuție competenta în conformitate cu dispoz. Ncpc.
Avocat D. A . pentru reclamant, având cuvântul, arată că Tribunalul D. este competent.
Având în vedere dispozițiile art. 95 pct.1 din noul C.p.c. și dispozițiile art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, forma actualizată, instanța constată că este competentă material cât și teritorial de a soluționa cauza dedusă judecății și legal investită.
Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului, în temeiul art. 238 din noul C.p.c.
Avocat D. A . pentru reclamant, învederează că dosarul se poate soluționa la acest termen, solicitând încuviințarea probei cu înscrisurile depuse și proba testimoniala cu un martor, respectiv C. D..
Instanța, în temeiul art. 238 din noul C.p.c., estimează durata cercetării la primul termen de judecată - o singură zi.
Instanța în baza art. 258 noul C.p.c., încuviințează proba cu înscrisuri și proba testimoniala cu un martor pentru dovedirea situației de fapt.
Sub prestare de jurământ a fost audiat martorul C. D., a cărui declarație a fost consemnată și depusă la dosarul cauzei .
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte cererii de formulat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat D. A . pentru reclamant, având cuvântul, pune concluzii de admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
La data de 01.04.2014, pe rolul Tribunalului D. – Secția Litigii de muncă și asigurări sociale, a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamantul D. M. în contradictoriu cu pârâta . care a solicitat ca instanța să constate că activitatea desfășurată în perioada 03.08._78, 27.10._01 se încadrează integral în grupa a -II-a de muncă in procent de 100% conform Ordinului 50/1990 Anexa 2 pct 45,69,160 si 211 și să oblige pârâta la eliberarea unei adeverințe în acest sens.
În fapt, a arătat că a fost angajatul pârâtei cu contract individual de muncă în perioada menționată, desfășurând activitatea ca lăcătuș în cadrul Fabricii de Reparații si Modernizări Utilaje, iar pârâta, la solicitarea sa, i-a eliberat adeverința nr._/ 2012 din care rezultă că în perioada menționată în acțiune a efectuat activități ce se încadrează în grupa a II a de muncă, în procent de 80% sau 86%.
Învederează instanței că, deși a lucrat întregul program de lucru în aceste condiții, fiind retribuit în mod corespunzător, totuși, în mod nelegal pârâta i-a eliberat adeverință de încadrare în grupa a doua de muncă în procent sub 100%.
Ca lăcătuș, reclamantul a executat reparații capitale si revizii tehnice la cuptoarele de topire, cuptoare de impregnare, instalații de vopsire, poduri rulante, stații de sablat, instalații de galvanizare, operații pe care le-a desfășurat in același loc de munca si in aceleași condiții.
Se produceau noxe de la demontarea utilajelor aflate la reparat, spălarea si degresarea diverselor piese pana la execuția diverselor piese, montarea, vopsirea acestora. De asemenea era zgomot permanent si vibrații produse de zecile de utilaje care funcționau. In aer erau pulberi de sticla, gaze si fum de la diversele operații, degresare, spălare, vapori de solvenți, neexistând ventilație corespunzătoare. Spatiile de lucru nu erau încălzite iarna sau răcite vara.
Arata ca a fost nominalizat si in lista locurilor de munca cu risc profesional, la poziția 22.
A susținut că multora dintre colegii săi, care au lucrat în aceeași fabrică și în aceleași condiții, li s-a recunoscut grupa a doua de muncă prin eliberarea de adeverințe de către pârâtă, fiind menționat procentul de 100%.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
În drept a invocat dispozițiile Ordinul 50/1990 și prevederile Codului muncii și a solicitat judecarea în lipsă.
A depus la dosar copii de pe adeverințe,carte de identitate ,carnet de munca, lista licuri de munca, practica judiciara.
La data de 26.05.2014, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata. Arata ca reclamantul a desfășurat activitatea de lăcătuș la Fabrica Locomotive Diesel si Electrice, Atelier montaj general, si nu se încadra la nici o poziție din Anexa II a Ordinului 50/1990, si in consecința, nu a fost încadrat de E. in grupa de munca. După anul 1990, reclamantul a lucrat numai la reparații capitale de locomotive, activitate ce a dus la încadrarea in grupa a II-a de munca, poziția 103, anexa 2 a Ordinului 125/1990, iar din 1994 – poziția 211 din anexa 2 a Ordinului 50/1990.
În drept a invocat prevederile art. 205-208 C..
Analizând totalitatea probelor administrate în cauză, precum și prevederile legale incidente, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost angajatul unității pârâte în perioada dedusă judecății, având meseria de lăcătuș, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă.
Din declarația martorului reiese că reclamantul a desfășurat activitatea ca lăcătuș în cadrul Fabricii de Reparații si Modernizări Utilaje unde efectua operații de reparații a utilajelor pe toata platforma industriala E.. Se lucra in condiții grele la benzi transportatoare lungi de câteva zeci de metri sau la cuptoarele de oțel. Cunoaște faptul ca personalul a primit grupa de munca, in proporție de 80%, dar activitățile repartizate se finalizau si după cele 8 ore de munca., lucrând in aceste condiții întreaga zi de munca, chiar si mai mult.
Din carnetul de muncă al reclamantului, depus în copie la dosar, coroborat cu declarația martorului și cu adeverința eliberată de unitate – nr._/26.09.2012 rezultă funcția și condițiile de muncă ale lucrătorului, care se încadrează în ipotezele reținute de dispozițiile Ordinului nr. 50/1990 art 3, Anexa 2, pct. 45:"…îndreptarea, cu ciocane la rece…curățarea cazanelor de locomotiva cu abur..", 69:" …degresare chimica cu solvenți organici sau cu soluții alcaline…", 160:"…personalul de la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase, cu temperaturi scăzute sau ridicate, in mediu cu pulberi diverse…gaze toxice…", 211:" repararea, revizia, întreținerea si rodajul locomotivelor …".
În ceea ce privește procentul în care reclamantul și-a desfășurat activitatea în condiții de grupa a II a de muncă, instanța reține că, potrivit declarației martorului audiat în cauză, acesta este de 100%.
Instanța va avea în vedere și faptul că și altor colegi ai reclamantului le-a fost recunoscută grupa de muncă prin intermediul instanțelor de judecată, hotărâri pronunțate în contradictoriu cu pârâta din speța de față în procent de 100%.
Dacă unor persoane care au lucrat în proximitatea reclamantului, în aceeași incintă/ condiții de lucru, li s-a recunoscut grupa de muncă, în procent de 100% din programul normal de lucru, prin hotărâre judecătorească, cu putere de lucru judecat ce se impune acestei instanțe ca o prezumție legală absolută și irefragabilă, ar fi inechitabil ca unei alte persoane care a lucrat în mod real în condițiile specifice grupei de muncă să nu i se poată stabili această calitate și drepturile subsecvente, din pricina unei neglijențe ce nu îi incubă.
Tribunalul va face aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care în cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Raportat la considerentele expuse, instanța va admite acțiunea precizată și va constata că activitatea desfășurată de către reclamant în perioadele 03.08._78, 27.10._01, se încadrează în grupa a -II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990 anexa II pct 45, 69, 160 si 211, în procent de 100%.
În temeiul art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, va obliga pârâta să elibereze o adeverință în acest sens.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul D. M., CNP_, cu domiciliul în C., ., nr. 16, ., ., în contradictoriu cu pârâta ., .. 80 ,jud. D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 03.08._78, 27.10._01, se încadrează în grupa a -II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, anexa 2 pct 45, 69, 160 si 211 în procent de 100% din timpul de lucru.
Obligă pârâta să elibereze reclamantului adeverință în acest sens.
Cu drept de apel ce se va depune la Tribunalul D. in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 16 Septembrie 2014.
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
Red. Jud. M.N./as. A.D./ 4 ex./23.09.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1764/2014. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
