Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4253/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 4253/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-09-2014 în dosarul nr. 16844/63/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 4253/2014

Ședința publică de la 03 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. I.

Asistent judiciar C. E. I.

Asistent judiciar M. D.

Grefier S. P.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant T. D. și pe pârât S. N. DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CFR CALATORI SA (SNTFC CFR CALATORI SA ), având ca obiect drepturi bănești.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care,

Instanța, verificând competența de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. 131 Cod Procedură Civilă raportat la art. 269 Codul Muncii, apreciază că este competentă general, material, cât și teritorial

Instanța ,în temeiul art.238 din noul C.p.c., estimează durata cercetării la primul termen de judecată –o singură zi.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar pentru ambele părți ,în baza art.258 noul C.pc. considerând-o utilă soluționării cauzei ,pentru dovedirea situației de fapt invocate .

In raport de dispozițiile art.244 noul C.p.c,instanța declară încheiată cercetarea procesului

Nemaifiind alte probe de administrat și constatând că reclamantul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă ,s-a trecut la soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, reclamantul T. D. în contradictoriu cu pârâta S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI - CFR CĂLĂTORI SA, a solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor de salariu pe perioada 01.01.2011 – 20.06.2012, diferențe rezultate dintre salariul de încadrare calculate la un salariu minim brut de 600 lei, dedus prin aplicarea formulei de calcul si a coeficientilor de ierarhizare și drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze calculate pentru o valoare a salariului de bază minim brut de 700 lei, corespunzător clasei 1 de salarizare avute și sporurile aferente, (în conformitate cu legislația muncii și cu sentințele pronunțate de Tribunalul D. pentru perioada 2009 – 2010), cu plata de daune interese constând în, actualizarea sumei datorate cu indicele de inflație la data platii efective, la care să fie adăugată dobânda legală.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este angajat al pârâtei cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, iar prin CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012 angajatorul a calculat drepturile salariale ignorând salariul minim de 700 lei și a aplicat formula de calcul plecând de la salariul minim brut de 600 lei.

Conform art. 7 alin. 4 din CCM la nivel dr grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2008 (prelungit prin act aditional nr. 370/20.06.2008 cvu 48 de luni pana la data de 20.06.2013, conform art. 4), salariile de baza corespunzator fiecarei clase de salarizare se stabilesc in functie de coeficientii de ierarhizare si formula de calcul din Anexa nr. 1 si care constituie baza minimala pentru negocierile CCM la nivelul unitatilor componente ale grupului de unitati feroviare.

Mai arata ca parata nu a respectat prevederile mai sus mentionate desi in baza art. 7 alin. 1 pct. d din CCM la nivel de unitate pentru anii 2011-2012, se stabileste aplicarea formulei de calcul potrivit clasei 1 de salarizare, valoare stabilita de legiuitor.

Apreciaza ca parata, in calitate de angajatzor nu i-a acordat drepturile salariale plecand de la salariul minim brut de 700 lei cu respectarea coeficientilor de ierarhizare si a formulei de calcul prevazute de Anexa nr. 1 din CCM la nivel de unitate pentru anii 2011-2012.

In opinia sa, Anexa nr. 1 la Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anii 2011-2012 contine o clauza abuziva in sensul ca stabileste la un nivel inferior salariului minim brut (respectiv 600 lei si nu 700 lei) in calculul salariilor brute, clauza ce incalca prevederile art. 41, alin. 3 litera a din CCM la nivel de ramura transporturi.

In acest sens invoca dispozitiile art. 238, art. 236 din Codul Muncii, art. 132 și art. 48 alin. 1 din Legea nr. 62/2011.

Reclamantul a mai aratat, in sustinerea actiunii sale, ca prin sentinta judecatoreasca ramasa definitiva pronuntata de catre Tribunalul D. referitoare la stabilirea drepturilor salariale, a obligat parata la plata diferentei dintre salariul lunar pentru perioada efectiv lucrata in anii 2009-2010, diferente calculate in raport de salariul de baza minim brut de 700 lei si salariul platit conform formulei de calcul, fiind un drept castigat deja, iar pentru anii 2011 și 2012 parata nu poate diminua salariul prin calcularea salariului brut pornind de la un salariu minim brut de 600 lei si prin amanarea in contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anii 2011 și 2012, cat si pentru perioada 2012-2014 a respectarii salariului minimbrut de 700 lei.

De asemenea, apreciaza ca revenirea paratei, pentru 2011-2012, la salariul minim brut de 600 lei dedus prin calcul conform formulei de calcul din Anexa 1 la CCM este o incalcare flagranta a drepturilor salariale obtinute prin sentinta judecatoreasca pentru anul anterior, cat si a dispozitiilor art. 7 din CCM la nivel de grup de unitati din transportul feroviar si a art. 41 alin. 3 litera a din CCM la nivel de ramura transporturi, care stabilesc ca salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare se calculeaza in functie de coeficientii de ierarhizare si de formula de calcul din Anexa nr. 1, plecand de la valoarea salariului minim brut de 700 lei.

In ceea ce priveste actualizarea cu indicele de inflatie, reclamantul considera ca este necesara o corelatie a salariului cu salariul nominal de care ar fi beneficiat la momentul in care aceste sume vor fi efectiv in patrimoniul personal, stiut fiind faptul ca functia principala a indexarii este atenuarea efectelor asupra nivelului de trai.

Invoca, in acest sens, dispozitiile art. 166 alin. 4 din Codul Muncii, prin care se arata ca intarzierile nejustificate a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului salariatului.

În drept, a invocat dispozitiile Codului Civil, Constitutia Romaniei, Codul Muncii, NCPC, CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012, CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar și CCM la nivel de ramură transporturi.

A depus la dosar, în copie, următoarele acte: carte de identitate, acte adiționale la contractul individual de muncă, extras CCM la nivel de unitate pe anii 2012-2014, extras CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012, extras CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, act adițional la CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006-2008, CCM Unic la Nivel de Ramura Transporturi pe anii 2008-2010, proces-verbal de informare nr. 66/15.01.2014, invitatie la mediere nr. 85/09.01. 2014.

Pârâta a depus întâmpinare (fila 38), în care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, intrucat, pe de o parte, CCM la Nivel de Ramura Transporturi a expirat la data de 31.12.2010, iar pe de alta parte prevederile CCM la Nivel de Ramura Transporturi nu sunt aplicabile deoarece aceasta nu este parte semnatara a respectivului contract.

Mai arata, de asemenea ca, la inceputul anului 2011 si 2012, parata a inregistrat pierderi cumulate din anii precedenti, aceasta fiind nevoita, ca urmare a situatiei financiare dificile sa procedeze la concedieri colective.

In ceea ce priveste trimiterea reclamantului la o hotarare judecatoreasca, arata ca aceasta a fost obtinuta pentru perioada in care era in vigoare CCM la Nivel de Ramura (valabil pana la data de 31.12.2010).

Referitor la actualizarea sumelor cu indicele de inflatie pana la data platii efective si plata dobanzii legale, parata apreciaza ca solicitarea nu este justificata deoarece, ar exista situatia unei duble reparatii pentru acelasi prejudiciu.

Concluzioneaza ca nu este intemeiata actiunea reclamantului, solicitand respingerea acesteia, cu cheltuieli de judecata.

Anexeaza: act aditional la CCM la Nivel de G. de Unitati din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008, adresa nr. 171/DDS/21.03.2011 a MMFPS.

Instanța a încuviințat proba cu actele depuse la dosar pentru ambele părți.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Reclamantul este angajatul unitatii parate pe perioada dedusa judecatii, așa cum rezultă din acte depuse la dosar.

Potrivit art.41 alin. 3 lit. a) din CCM unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 s-a prevăzut că „Salariul de bază minim brut la nivelul ramurii transporturi, valabil din data de 1 ianuarie 2008 și negociat pentru un program complet de lucru de 170 ore medie/lună, este de 700 lei, adică 4,12 lei/oră, salariul fiind stabilit fără alte sporuri, adaosuri ori indemnizații incluse în acesta.”

Cu privire la valabilitatea CCM Unic la nivel de R. Transporturi 2008-2010, încheiat la data de 19.12.2007 si înregistrat la MMFES sub nr.722/03/24.01.2008, instanța retine ca acesta s-a aplicat cu începere de la 01.01.2006 si pana la data de 31.12.2010, astfel încât acesta nu mai era valabil și în perioada 2011 si 2012 pentru care reclamantul solicită drepturile bănești.

Cu privire la valabilitatea CCM la nivel de grup de unități instanța reține următoarele:

CCM la nivel de grup de unități pentru anii 2006 – 2008 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială sub nr. 2836 din 28.12.2006 și potrivit art. 4 din cuprinsul său s-a aplicat de la data înregistrării la autoritatea competentă, producând efecte timp de 24 de luni.

Reclamantul invocă faptul că CCM la nivel de grup de unități din transport feroviar pe anii 2006-2008 si-a prelungit valabilitatea cu 48 luni, respectiv până la data de 20.06.2012, dată fiind modificarea art 4 prin Actul adițional înregistrat la MMFES cu nr.370/20.06.2008.

Art 4 din CCM la nivel de grup de unități așa cum a fost modificat prin Actul adițional înregistrat la MMFES cu nr. 370/20.06.2008 prevedea următoarele:" Prezentul contract colectiv de muncă la nivelul grupului de unități feroviare se aplică de la data înregistrării, producând efecte timp de 48 luni" .

Instanța constată că prin actul adițional invocat de reclamanți s-a modificat cuprinsul art. 4 în sensul că a fost modificată perioada pentru care producea efecte contractul respectiv de la 24 de luni la 48 de luni.

Acest termen se calculează de la data "înregistrării" contractului colectiv și nu de la data înregistrării actului adițional prin care s –a modificat perioadă de valabilitate. Cele 48 de luni se calculează așadar de la 28.12.2006 data "înregistrării" contractului colectiv la nivel de grup de unități și s-a împlinit la 28.12.2010 .

Că aceasta a fost voința părților contractante rezultă și din faptul că prin actul adițional nr. 629/04.01.2011 părțile au stabilit că perioada de valabilitate a aceluiași contract se mai prelungește până la 31.01.2011. Dacă ar fi fost corectă interpretarea făcută de reclamant în sensul că CCM la nivel de grup de unități a fost prelungit prin primul act adițional cu 48 de luni de la data actului adițional (adică 26.06.2008 plus 48 de luni egal 20.06.2012) nu ar mai fi fost necesar ca părțile să mai încheie și să înregistreze cel de-al doilea act adițional la CCM la nivel de grup de unități, actul adițional nr. 629/04.01.2011 care a prelungit valabilitatea doar până la 31.01.2011.

Așadar, CCM la nivel de grup de unități pentru anii 2006 – 2008 nu a fost valabil și în perioada pentru care reclamantul solicită drepturile bănești și nu se poate vorbi de o încălcare a acestuia.

Reclamantul a mai invocat și teoria dreptului câștigat, având în vedere că prin hotărâre judecătorească pârâta a fost obligată să îi plătească diferențele dintre drepturile salariale calculate la nivelul salariului de baza minim brut de 700 lei și drepturile salariale efectiv plătite, pe anii 2009-2010, iar ulterior pârâta nu a mai avut în vedere acest salariu minim, revenind la salariul minim de 600 lei.

Instanța constată că hotărârile judecătorești prin care li s-au acordat aceste diferențe de drepturi salariale au avut în vedere dispozițiile CCM Unic la nivel de R. Transporturi 2008-2010, care în anii 2011- 2012 nu au mai fost valabile, motiv pentru care nu se poate reține această teorie, pentru fiecare perioadă analizându-se distinct prevederile legale aplicabile. Prin hotărârile judecătorești pronunțate în baza CCM la nivel de ramură transporturi, pentru perioada de până la 31.12.2010 instanța nu a dispus și pentru viitor.

Pe de altă parte CCM la nivel de unitate din anii 2011 și 2012 nu au prevăzut stabilirea salariilor în raport de salariul de bază 700 lei, ci în raport de valoarea de 600 lei, valoare pe care pârâta a respectat-o.

Față de cele arătate mai sus, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată .

Opinia asistenților judiciari este conform cu hotărârea și considerentele prezentate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamantul T. D., CNP_, cu domiciliul in ., ., judetul D., in contradictoriu cu parata S. N. DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CFR CALATORI SA, cu sediul in București, .. 38, sector 1.

Executorie.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică,azi 03.09.2014.

P., Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

I. M. M. D. C. E. I. S. P.

Red./ tehn. M.I., M.D

4 ex./04.09.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4253/2014. Tribunalul DOLJ