Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 5969/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 5969/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 3596/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 5969/2014

Ședința publică de la 27 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. R. H.

Asistent judiciar C. O.

Asistent judiciar L. C. O.

Grefier M. H. D.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant I. G.-I. și pe pârât I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI INCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ - ICMET C., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. D. pentru reclamant, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că nu s-au depus relațiile solicitate.

Avocat C. D. pentru reclamant, învederează că nu insistă în repetarea adresei și depune o hotărâre judecătorească cu practica instanțelor judecătorești în spețe similare, o precizare la acțiune prin care se diminuează cuantumul în sensul că se limitează perioada pentru care solicită plata drepturilor salariale la intervalul 01.01._12 și dovada cheltuielilor de judecată, arată că se renunță la proba cu fluturașul de salariu și solicită decăderea din beneficiul probei încuviințate.

Instanța ia act de renunțarea solicitată de apărătorul reclamantului la administrarea probei, decade pârâta din proba cu înscrisurile solicitate în dovedirea efectuării plății drepturilor salariale.

Instanța pune în discuție excepția prescripției invocată prin întâmpinare.

Avocat C. D. pentru reclamant, solicită respingerea excepției.

Pe fondul cauzei, avocat C. D. pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii cu cheltuiel de judecată.

INSTANȚA

Deliberand asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea inregistrata de Tribunalul D. la data de 10.03.2014 sub nr. dosar_, reclamantul I. G. a solicitat instantei ca, in contradictoriu cu paratul I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI INCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ - ICMET C., sa dispuna obligarea acestuia la plata drepturilor salariale neacordate in perioada 01.01.2011 – 01.03.2014, cuvenite potrivit contractului individual de munca si actelor aditionale la acest contract, sumele urmand a fi actualizate cu indicele de inflatie.

In motivarea actiunii sale, reclamantul a aratat ca este angajatul paratului astfel cum rezulta din contractul individual de munca nr. 340/01.10.2003.

A sustinut reclamantul ca, desi a prestat activitate in favoarea paratului in perioada dedusa judecatii, plata salariilor nu s-a facut conform contractului de munca, astfel, angajatorul aplicand o "diminuare salariala" ce a variat intre 269 si 657 lei/luna incepand cu luna aprilie 2010, fara a negocia sau incheia vreun act aditional in acest sens.

Asa fiind, a apreciat reclamantul, diminuarile salariale s-au aplicat in baza deciziei unilaterale a angajatorului, fiind astfel modificata, in mod nelegal, o componenta esentiala a contractului de munca.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 161, art. 163, art.166 alin.4 si art. 169 Codul Muncii.

In scop probator, reclamantul a depus inscrisuri: contractul individual de munca, acte aditionale la cim.

In cauza a formulat intampinare paratul I. Național De Cercetare-Dezvoltare Și Incercări Pentru Electrotehnică - ICMET C. (fila 20 s urmatoarele).

Parata a invocat, cu prioritate, exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pentru perioada 01.01.2011 – 10.03.2014, apreciind ca aceasta exceptie este intemeiata, date fiind dispozitiile art. 171 si 268 alin.1 lit.c Codul Muncii.

Pe fondul cauzei, paratul a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca, in perioada mentionata, reclamantului i-a fost acordat salariul, ca de altfel tuturor salariatilor unitatii, in conditiile art. V.6 (1) si (2) din contractul colectiv la nivel de unitate, respectiv, . cu procentul de realizare a programului de activitate al fiecarui compartiment si, dupa caz, al unitatii, respectiv (alin.2), in functie de veniturile realizate de unitate.

A precizat paratul ca aceasta modalitate de acordare a salariului este legala, reprezentand o forma de acord global colectiv, negociata cu ocazia incheierii contractului colectiv la nivel de ramura cercetare-dezvoltare, acest contract reprezentand, alaturi de Codul Muncii si celelalte legi speciale, legea partilor in materie de raporturi de munca.

In sustinere au fost depuse inscrisuri: fluturasi salariu, contractul colectiv de munca la nivel de unitate, actele aditionale la acest contract, anexe cu grila de salarizare, decizii lunare privind stabilirea procentului de acordare a salariului de baza pentru timpul efectiv lucrat.

In sedinta publica din data de 27.10.2014, reclamantul a depus o precizare a actiunii, prin care a aratat ca intelege sa-si diminueze cuantumul obiectului cererii, in sensul ca solicita plata drepturilor salariale pentru perioada 01.01.2011 – 01.05.2012.

Analizand cu prioritate exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parat prin intampinare si tinand cont de precizarea actiunii depusa de reclamant, Tribunalul retine urmatoarele:

Dispozițiile referitoare la prescripție au caracter imperativ și drept urmare pot fi invocate oricând, de oricine și în orice stadiu procesual al judecății, aceeasi concluzie reiesind si din Decizia in interesul legii nr. 1/2014, care a statuat ca " În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5, art. 201 și art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil și ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 și art. 2.513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, stabilește că prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011."

Conform art. 1 din Decretul 167/1958 privind prescriptia extinctiva, "dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege". Iar potrivit art. 2 "termenul la prescriptie este de 3 ani" Capatul principal de cerere, astfel cum a fost formulat, il constituie "obligarea paratei la acordarea grupei I de munca".

Astfel, articolul 268 din Legea nr. 53/2003 C o d u l m u n c i i, prevede ca:

"(1) Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:

a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;

b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara;

c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;

d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia; e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.

(2) In toate situatiile, altele decat cele prevazute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului."

Prescriptia extinctiva reprezinta stingerea, dupa caz, fie a acelei componente a dreptului la actiune care este posibilitatea titularului dreptului de creanta de a obtine obligarea subiectului pasiv la executarea obligatiei corelative sau la recunoasterea dreptului subiectiv contestat, fie a insusi dreptului principal, datorita nesesizarii organului de jurisdictie in termenul prevazut de lege.

Prin urmare, prescriptia extinctiva reprezinta practic o sanctiune indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului.

D. urmare, salariatul nemulțumit de cuantumul drepturilor salariale primite avea dreptul de a se adresa instanței de judecată, potrivit legii în termenul general de prescripție de 3 ani reglementat de art.268 alin.1 lit.c din codul muncii rap.la art.3 și 7 din Decretul nr.167/1958.

In speta, actiunea introductiva a vizat perioada 01.01._12, cererea fiind depusa la instanta la data de 10.03.2014.

Asadar, facand aplicarea dispozitiilor legale mai-sus enuntate, Tribunalul constata ca perioada 01.01.2011 – 10.03.2011 se situeaza in afara termenului de prescriptie, urmand ca exceptia invocata de parat sa fie admisa doar in ceea ce priveste aceasta perioada.

Analizand fondul cauzei, respectiv, indreptatirea reclamantului la plata diferentelor de drepturi salariale aferente perioadei 10.03._12, Tribunalul constata urmatoarele:

In conformitate cu dispozitiile art. 159 CM, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

La randul sau, contractul individual de munca ce intervine intre angajat s angajator nu poate contine clauze contrare Codului Muncii, legilor speciale sau contractului colectiv de munca (la nivel national, la nivel de ramura, la nivel de unitate).

Observand contractul colectiv de munca la nivelul ramurii de cercetare-dezvoltare-proiectare pe anul 2005, inregistrat sub nr. 1221/25.05.2005 – filele 55 verso si 56 dosar, contractul colectiv de munca la nivel de unitate, inregistrat sub nr._/21.12.2006, - filele 36 verso si 37 dosar si, respectiv, contractul colectiv de munca la nivelul ramurii cercetare-proiectare pe anii 2010 - 2015 nr. 614/04.01.2011 - fila 44, 44 verso dosar, se constata ca, fara exceptie, acestea au dedicat cate un un intreg capitol reglementarii salarizarii.

Astfel, in toate aceste contracte se prevede ca angajatorul nu poate negocia salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut pe unitate, in continuare prevazandu-se si cuantumul acestui salariu.

De asemenea, in aceste contracte – ce reprezinta legea partilor in ceea ce priveste salarizarea, s-a prevazut, in mod expres, ca " Formele de organizare a muncii și de salarizare ce urmează să se aplice fiecărei activități se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau, după caz, instituție.

Formele de organizare a muncii și de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:

a) în regie sau după timp;

b) în acord;

c) pe bază de indicatori

d) alte forme specifice unității.

2) Organizarea muncii și salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:

a) acord direct;

b) acord progresiv;

c) acord indirect;

(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.

(4) Formele de organizare a muncii si de salarizare ce ar urma sa se aplice fiecarei activitati si loc de munca se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.

De asemenea, in contractele colective la nivel de ramura se prevede in mod expres ca "salariile vor fi acordate . cu procentul de realizare a programului de activitate al fiecarui compartiment si, dupa caz, al unitatii."

Astfel cum reiese din analiza inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, salarizarea reclamantului a fost facuta in mod legal, in concordanta cu prevederile contractului colectiv la nivel de ramura si al celui la nivel de unitate.

Astfel, din fluturasii de salariu atasati dosarului cauzei se observa ca veniturile drepturilor salariale incasate lunar de catre reclamant nu s-au situat sub nivelul salariului de baza minim brut pe unitate.

In ceea ce priveste posibilitatea angajatorului de acorda salariul in cota procentuala, in functie de procentul de realizare a programului de activitate al unitatii, Tribunalul apreciaza ca aceasta modalitate este perfect legala, fiind stabilita prin negociere cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca la nivel de ramura, respectiv, a contractului colectiv de munca la nivel de unitate.

Astfel, art. V.4. din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate (fila 37 dosar) este foarte clar in aceasta privinta, prevazand in mod expres ca " plata salariilor la compartiment se va face in functie de venitul realizat, fara a inregistra pierderi, cu conditia ca regia generala sa nu depaseasca valoarea aprobata.

In cazurile in care veniturile realizate de compartiment nu conduc la acoperirea integrala a fondului de salarii necesar compartimentului pentru perioada de raportare, salariile de baza ale salariatilor, inclusiv ale celor cu functie de conducere, se diminueaza cu procentul de nerealizare.

Plata salariilor personalului din serviciile functionale se va face la nivelul mediu de realizare a veniturilor din ICMET".

Se retine, de asemenea, faptul ca aceste clauze contractuale NU au fost modificate prin actele aditionale ulterioare, modificarile vizand cu totul alte aspecte.

Asadar, Tribunalul nu poate avea in vedere sustinerea reclamantului, referitoare la modificarea unilaterala a salariului, fara negociere, de catre angajator, fara o negociere prealabila, in cauza fiind evident ca diminuarile salariale au fost facute in baza prevederilor contractului colectiv de munca, negociat si acceptat de partile contractante, printre care si reprezentantii salariatilor (Sindicatul Liber ICMET, Sindicatul Liber NMP, Sindicatul Independent LIT si Sindicatul Independent ICMET – fila 27 dosar).

Totodata, privitor la cuantumul salariului platit reclamantului, Tribunalul retine ca salariile de baza de incadrare sunt prevazute in anexele referitoare la grila de salarizare (filele 67-72 dosar), acestea prevazand un salariu de baza minim si un salariu de baza maxim, dar si programul complet de lucru – de 171,33 ore.

Asadar, se constata ca, in speta, reclamantul, in calitatea sa de angajat al paratului, beneficiaza de un salariu determinabil, aferent muncii prestate în acord, al carui cuantum (variabil, dar care nu poate cobori sub minimul prevazut in contractul colectiv la nivel de unitate) depinde de realizarea programului complet de lucru si de venturile realizate de unitate.

Acordul global reprezinta o formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă nemijlocit mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.

Salarizarea in acord global presupune determinarea salariului potrivit unei formule matematice, care respecta principiul economic universal al corelatiei dintre salariu si productivitatea muncii (W), conform caruia cresterea salariului poate fi cel mult egala cu cresterea W, in caz contrar reducandu-se profitul.

Salarizarea in acord global colectiv presupune salarizarea angajatilor în functie de realizarile profesionale lunare, fiind diferita fata de salarizarea cu retributia tarifara.

In literatura de specialitate s-a precizat ca, in situatia salarizarii pe bază de cote procentuale sau remiză, salariul se calculează ca o cotă procentuală din volumul (de regulă exprimat valoric) rezultatului activității (vânzări, livrări etc.).

Sarcinile lunare sunt considerate ca norme de munca, depasirea sau nerealizarea sarcinilor conditionand in mod direct proportional veniturile obtinute.

Observand inscrisurile aflate la filele 75-89 ale dosarului, se constata ca, in perioada dedusa judecatii, procentul de realizare a programului de activitate al unitatii nu a fost de 100%, ci mai mic, salariatii beneficiind de plata salariilor in cota procentuala egala cu procentul de realizare a programului de activitate al unitatii, in conformitate cu prevederile art. V.6 alin.1 si 2 CCM.

De asemenea, analizand fluturasii de salariu aflati la file 23-26, se retine ca reclamantul nu a realizat programul de lucru complet, ci durate inferioare.

Nu in ultimul rand, Tribunalul are in vedere faptul ca, potrivit contractului colectiv la nivel de ramura aferent anilor 2010 – 2015, dar si celui anterior, acordarea diferentelor de drepturi salariale solicitate de reclamant nu este posibila decat . si anume, atunci cand programul de lucru stabilit a fost realizat in procent de 100%, insa acordarea drepturilor salariale in acelasi procent nu a fost posibila datorita nerealizarii veniturilor unitatii in cuantumul necesar. D. in aceasta situatie, salariile se acorda in acelasi procent cu realizarea incasarilor, pentru toti salariatii, fara ca salariile acordate sa scada sub nivelul salariului de baza mninim prevazut in grila de salarizare, cota-parte a salariilor astfel neacordate urmand a se plati in perioada urmatoare, cand veniturile permit aceasta, dar nu mai tarziu de 3 luni (art. V.6. alin.3 din contractele colective).

Avand in vedere toate aceste considerente, instanta constata ca plata salariului in cota procentuala este legala, fiind prevazuta in contractul colectiv de munca, negociat cu salariatii, prin reprezentantii acestora – sindicatele, neputandu-se retine ca diminuarea salariului a fost facuta in mod unilateral, fara o prealabila negociere, astfel cum nefondat a sustinut reclamantul.

In consecinta, Tribunalul va respinge actiunea reclamantului, ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01._11 și în consecință respinge acțiunea reclamantului vizând acordarea drepturilor salariale aferente acestei perioade ca prescrisă.

Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul I. G. I. domiciliat în C., ., în contradictoriu cu pârâta I. NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ȘI INCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ - ICMET cu sediul în C., ..144, județul D. vizând acordarea drepturilor salariale aferente perioadei 10.03._12 ca neîntemeiată.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul D.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2014

PREȘEDINTE

M. R. H.

Asistenți judiciari

C. O.

L. C. O.

Grefier

M. H. D.

M.H. 03 Noiembrie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 5969/2014. Tribunalul DOLJ