Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 2515/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 2515/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 12212/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 2515/2015

Ședința publică de la 29 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. V.

Asistent judiciar C. - M. M.

Asistent judiciar A. P.

Grefier S. P.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind penreclamant L. A. A. și pe pârât S. "C. MARFĂ" S.A. BUCUREȘTI, având ca obiect contestație decizie de concediere

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul și pentru pârâtă cons.jr.B. A..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care,

Reclamantul depune la dosar copia cărții de identitate .

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat s-a acordat cuvântul.

Reclamantul lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii de chemare în judecată.

Cons.jr.B. A. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii învederând că reclamantul a obținut un calificativ mai mic decât ceilalți colegi.

Constatându-se dosarul în stare de judecată s-a reținut cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față ;

La data de 19.09.2014, reclamant L. A. A. a formulat contestație la decizia de concediere colectivă nr C.Z.2.1/286/08.08.2014, emisă de pârât S. "C. MARFĂ" S.A. BUCUREȘTI prin care i-a încetat contractul individual de muncă, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei contestate, repunerea părților în situația anterioară în sensul restituirii contravalorii drepturilor salariale aferente perioadei de suspendare, reluarea activității în cadrul unității intimate,obligarea intimatei în temeiul disp.art 453 alin 1 cpc la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

In fapt, a arătat că a fost angajatul intimatei cu contractul de muncă nr IB2/803 din data de 14.05.2007, ocupând funcția de lăcătuș montator agregate în cadrul Sucursalei Banat Oltenia CZM C. – Revizia Turceni.

Prin decizia contestată, intimata a dispus încetarea contractului individual de muncă în temeiul disp. art 55 lit c, coroborat cu art 65 alin 1 din Lg 53/2003.

Pentru a dispune această măsură, intimata a reținut prin decizia contestată, că motivele de fapt ale concedierii colective sunt determinate de situația economico – financiară a societății care impun măsuri de echilibrare a cheltuielilor în raport cu nivelul prestațiilor și al veniturilor, măsuri concretizate prin planul de disponibilizare a salariaților C. MARFA SA, Programul de restructurare și reorganizare a C. Marfa și Programul de concediere colectivă, a căror aplicare are drept consecință desființarea postului său.

Prin decizia contestată intimata a arătat că motivul concedierii colective este determinat de situația economică precară a societății și stabilește ca și criteriu care a stat la baza concedierii sale, cel prevăzut de art 4 pct II lit g respectiv calificativele obținute la ultima evaluare profesională.

Dispozițiile art 69 alin 2 ind 1 din Codul muncii introduse prin lg 40/2001(art 69 alin 3 Codul Muncii republicat, intrate în vigoare la 30.04.2011 trebuie aplicate și interpretate prin coroborare cu celelalte modificări și completări ale Codului Muncii prin Lg nr 40/2011 respectiv, cu modificările și completările art 17 alin 2 art 40 lit f și art 258 din Codul Muncii toate referindu-se la introducerea criteriilor de evaluare activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului și efectele evaluării asupra contractului individual de muncă.

Art 69 alin 3 din Codul muncii este foarte clar ,respectiv criteriile de departajare stabilite la alin 2 al aceluiași articol se aplică numai după evaluarea realizării obiectivelor de performanță. Formularea textului din Codul Muncii este imperativă, astfel încât în lipsa acestei etape, obligatorii, concedierea realizată fără respectarea acestor condiții este nulă absolut.

Așadar,lipsa realizării prealabile a evaluării realizării obiectivelor de performanță, în cazul concediilor colective, atrage nulitatea deciziei de concediere, ca urmare a nerespectării normelor legale imperative, în speță, teza a II-a din art 69 alin 2 lit d din Codul Muncii.

Prin urmare, raportat la modificările aduse Codului Muncii prin Lg 40/2011, intrată în vigoare la data de 30.04.2011, intimata S. C. Marfa SA avea obligația să încheie cu un act adițional la contractul individual de muncă în care să se înscrie " criteriile de evaluare ale salariatului aplicabile la nivelul angajatorului" prevăzute în art 17 alin 2 lit d ind 1 din Codul Muncii într-un termen d 20 de zile d la apariția modificării, această înscriere decurgând din obligația angajatorului de a-l informa pe angajat în legătură cu clauzele esențiale ale contractului individual de muncă.

A solicitat să se rețină că intimata, nu a încheiat un act adițional la contractul individual de muncă, neîndeplinindu-și astfel obligația de informare prev în art 17 alin 4 din Codul muncii modificat, iar prin urmare,asemenea criterii de evaluare a activității profesionale nu au fost stabilite până la data emiterii Deciziei de concediere acesteia din data de 08.08.2014.

Intimata nu a respectat dispozițiile art 74 Codul muncii, neindicând criteriile de stabilire a ordinii de priorități, precum și modul de aplicare a acestora.

Astfel, la art 4 din decizia de concediere au fost enumerate criteriile avute în vedere, potrivit legii sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, precizându-se că în ceea ce îl privește criteriul care a stat la baza concedierii acesteia a fost cel prevăzut la art 4 alin II lit g din Decizie – " calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală. Dacă existau salariați cu aceleași calificative se va lua în considerare punctajul obținut la evaluare.

Textul de lege presupune nu doar o simplă enumerare a criteriilor de stabilire a ordinii de priorități astfel cum acestea sunt prevăzute de CCM su de lege, ci și justificarea motivului pentru care, în raport de aceste criterii, a fost selectat printre cei concediați în condițiile art 68 Codul Muncii.

In drept, a invocat disp. cod pr civilă, art 158,194,411 alin 1 pct 2 teza a II-a și 453 alin 1, Codul Muncii art 69 alin 2,2 ind 1 și 3,268 alin 1 lit a.

La data de 19.01.2015, unitatea pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate.

Motivele concedierii colective au fost determinate de situația economico – financiară a societății care a impus măsuri de echilibrare a celuielilor în raport cu nivelul prestațiilor și al veniturilor, măsuri concretizate prin programul de restructurare și reorganizare și planul de disponibilizare.

In speță, a solicitat să se observe că societatea a respectat prevederile legale, astfel încât decizia de concediere nr CZ2.1/286/08.08.2014 este temeinică și legală.

Contractul individual de muncă al contestatorului Leoampa A. A. a încetat în temeiul art 65 alin 1 din Codul muncii ca urmare a desființării lăcătuș montator agregate pe care aceasta îl ocupa în cadrul CZM C. – revizia Turceni.

In acest sens a prezentat statul de funcții al Stației Babeni nr B1.3/27/07.01.2014 valabil la 01.01.2014, unde se observa că existau 23 posturi de lăcătuș montator agregate și ștatul de funcții al Stației Băbeni nr B/160/2014 valabil de la data de 01.10.2014 unde se observă că după aplicarea programului de reorganizare și restructurare mai există 6 posturi de lăcătuș montator agregate fiind desființate 17, printre care și cel ocupat de contestator.

Criteriul aplicat contestatorului a fost așa cum s-a menționat în decizia de concediere la art 5 cel prevăzut la art 4 pct B II lit g din decizia de concediere, respectiv calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală. Dacă existau salariați cu aceleași calificative se va lua în considerare punctajul obținut la evaluare.

Condiția de legalitate impusă de lege este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Textul legal invocat nu limitează motivele care determină desființarea locului de muncă, impunând numai condiția ca acestea să fie reale și serioase.

In acest sens, a solicitat a se observa că desființarea postului pe care era încadrat contestatorul este efectivă, așa cum a precizat o parte din posturile de magaziner comercial de la Stația Băbeni au fost desființate, printre care și cel al contestatorului( a se vedea în acest sens statele de funcții anterioare și ulterior aplicării programului de restructurare și reorganizare al C. Marfa).

De asemenea, cauza desființării postului este reală și serioasă, întrucât desființarea postului a fost generată de dificultățile economice ale societății și reprezintă cauza care a generat concedierea colectivă, pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

A mai precizat instanței că ITM București prin procesul verbal de control nr_/30.07.2014 a confirmat respectarea de către societate a prevederilor legale în materia concedierilor colective.

A precizat că modul în care angajatorul își organizează activitatea este un atribut exclusiv al acestuia și un drept prevăzut de art 40 alin 1 lit a din Codul Muncii.

Totodată a învederat instanței faptul că pentru concedierea salariatului din motive neimputabile în condițiile art 65 Codul muncii este necesar să aibă loc o reorganizare a activității angajatorului care să corespundă unei nevoi a acestuia și care să conducă la desființarea efectivă a postului ocupat de salariatul în cauză, cenzurii instanței fiind supusă numai legalității și temeinicia măsurii de concediere, iar nu și oportunitatea acesteia, asupra căreia singurul îndreptățit să aprecieze este numai angajatorul.

In ceea ce privește susținerile contestatorului referitoare la lipsa evaluării realizării obiectivelor de performanță, a precizat instanței că toți salariații societății au fost evaluați în anul 2013, fiind întocmite fișe de evaluare a activității profesionale.

A depus la dosar: programul de restructurare și reorganizare a C. Marfă,proiectul de concediere colectivă, planul de disponibilizare a salariaților S. C. MARFA SA nr 129/06.06.2014, notificarea nr 170/07.07.2014 către ITM București, AJOFM București și organizațiile sindicale, hotărârea nr. 65/21.05.2014 a Consiliului de Administrației a C. Marfă, hotărârea nr 91/18.06.2014 a Consiliului de Administrației a C. Marfă,hotărârea nr 28/20.06.2014 a Adunării Generale a Acționarilor C. Marfă, hotărârea Nr 24/04.06.2014 a Adunării Generale a Acționarilor C. Marfă, adresa 72/10.04.2014(notificare) către organizațiile sindicale, dispoziția directorului general nr 38/02.07.2014, procesul verbal de control nr_/30.07.2014 al ITM București și anexa la acesta, notificarea nr CZ2.3/485/08.07.2014 către AJOFM D., tabel nominal cu persoanele concediate colectiv în condițiile OUG nr 36/2013, tabel nominal cu peroanele ce urmează să primească preaviz, proces verbal încheiat la data de 18.07.2014 cu ocazia aplicării măsurilor de preconcediere între AJOFM D. și S. C. MARFA SA, tabel nominal cu salariații care au participat la serviciile de preconcediere, statul de funcții al Reviziei Turceni nr B 1.3/27/07.01.2014, statul de funcții al Reviziei Turceni nr B_, extras din acordul la CCM al S. C. MARFA A pe anul 2012 – 2014, art 57.

La termenul de judecată din 20.03.2015 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și a dispus emiterea unei adrese la intimată pentru a depune calificativele obținute la ultima evaluare de către contestator, precum și ale persoanelor care au avut aceeași funcție ca și acesta, anterior concedierii,relații comunicate cu adresa nr. A 1._ la care s-au anexat fișele de evaluare cu calificativele obținute la ultima evaluare de către contestator, precum și ale celorlalți salariați menținuți în funcția LMAET la Revizia Turceni.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Contestatorul a fost angajatul intimatei în funcția de lăcătuș montator agregate până la data de 11.08.2014, când prin decizia nr. C.Z.2.1/286/08.08.2014 s-a dispus concedierea sa din inițiativa angajatorului ,pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii colective, conform art 55 li c coroborate cu art 65 alin 1 C.muncii .

S-a reținut că motivele de fapt ale concedierii sunt determinate de situația economico-financiară a societății care impune măsuri de echilibrare a cheltuielilor în raport cu nivelul prestațiilor și al veniturilor, măsuri concretizate prin Planul de disponibilizare a salariaților C. Marfă SA ,Programul de restructurare și reorganizare a C. Marfă și a Programul de concediere colectivă, a căror aplicare are drept consecință desființarea postului salariatului.

La art 4 lit B pct II lit a-k din decizia contestată s-au menționat criteriile minimale aplicabile numai în cazul în care după aplicarea criteriilor prioritare, mai mulți salariați afectați de reducerea numărului de posturi de aceeași natură se află în situații similare, iar la art 5 din decizie s-a menționat că, urmare a prevederilor art 4 din decizie, contestatorul se încadrează la B.II lit g.

Criteriul menționat la lit g este următorul:"calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală .Dacă există salariați cu aceleași calificative se va lua în considerare punctajul obținut la evaluare."

Potrivit art. 65 C.muncii, pentru ca măsura concedierii salariatului determinată de desființarea locului de muncă să fie legală, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: desființarea locului de muncă ocupat de salariat să aibă loc din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia ; cauzele care determină desființarea locului de muncă să fie reale și serioase ; desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă ;concedierea unui salariat să fie determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariatul respectiv.

În cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului, desființarea postului ocupat de salariat trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. În accepțiunea textului, controlul se limitează la efectivitatea desființării postului ocupat de salariat și a cauzei care trebuie să îndeplinească două cerințe, respectiv să fie reală și serioasă, să determine cu necesitate restructurarea. În rândul cauzelor care se înscriu în litera normei juridice sunt între altele și dificultățile economico – financiare ale angajatorului, rezultate slabe în circuitul comercial. Instanța nu are căderea să cenzureze opțiunea angajatorului în desființarea unuia sau altuia dintre posturile societății întrucât s-ar substitui organelor de conducere ale acesteia, care au competența exclusivă în a aprecia asupra necesității reorganizării societății.

În speță, se constată că sunt îndeplinite aceste condiții, respectiv desființarea locului de muncă a fost efectivă ,concedierea contestatorului a fost determinată de desființarea locului de muncă ocupat de acesta, iar cauza ce a determinat concedierea a fost una reală și serioasă determinată, așa cum s-a reținut în decizie, de dificultățile economice ale pârâtei, după cum rezultă din Planul de disponibilizare a salariaților C. Marfă SA ,Programul de restructurare și reorganizare a C. Marfă și a Programului de concediere colectivă .

Potrivit art. 76 Codul muncii, decizia de concediere trebuie să conțină în mod obligatoriu motivele care determină concedierea, durata preavizului, criteriile de stabilire a ordinii de priorități conform art. 69 alin. 2 lit. d, numai în cazul concedierilor colective, precum și lipsa tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiile art. 64 Codul muncii.

Instanța constată că în decizia de concediere contestată sunt cuprinse criteriile de stabilire a ordinii de priorități conform art. 69 alin. 2 lit. d, criterii menționate la art 4 lit B pct I și II.

În cea ce privește respectarea acestor criterii, instanța reține că în cazul contestatorului s-a aplicat criteriul prevăzut la art 4 pct B II lit g din decizia de concediere, respectiv calificativele obținute la ultima evaluare profesională anuală,iar dacă existau salariați cu aceleași calificative se va lua în considerare punctajul obținut la evaluare.

Astfel, observând statele de funcții, anterioare și ulterioare concedierii contestatorului (f.137-138) se constată că din cele 23 posturi de lăcătuș montator agregate energetice și de transport la Revizia de Vagoane Turceni au mai rămas 6 la data de 01.10.2014 .

Din fișele de evaluare ale contestatorului, precum și ale celor 6 persoane rămase în funcția de lăcătuș montator agregate ulterior concedierii contestatorului,fișe comunicate de intimată cu adresa nr. A1._, rezultă că, deși a avut același calificativ ca cei care au rămas în activitate, contestatorul a avut un punctaj inferior acestora, motiv pentru care instanța constată că intimata a respectat disp art 76 coroborat cu art 69 alin 3 C.muncii.

Contestatorul a invocat nerespectarea dis part 17 alin 2 lit e și alin 3 C.muncii, întrucât nu s-a încheiat un act adițional la contractul individual de muncă în care să se menționeze criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului .

Instanța constată că această critică nu constituie un motiv de nulitate a deciziei de concediere contestate, decizie care respectă, așa cum s-a reținut mai sus, prevederile art. 76 în sensul că în cuprinsul acesteia sunt menționate criteriile de stabilire a ordinii de priorități, conform art 69 alin 2 lit d.

Mai mult, se constată că aceste criterii au fost menționate în Planul de disponibilizare a salariaților C. Marfă SA ,Programul de restructurare și reorganizare a C. Marfă și în Programul de concediere colectivă.

Prin urmare, constatând că decizia contestată este legală și temeinică, instanța în baza art 78-80 C.muncii, va respinge capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei de concediere, precum și, potrivit principiului accesoriul urmează soarta principalului,va respinge și capetele de cerere accesorii având ca obiect obligarea intimatei la reintegrarea efectivă pe funcția și postul ocupate la momentul concedierii, obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la momentul reintegrării efective

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerente prezente.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația formulată de reclamant L. A. A.,CNP_, cu domiciliul în Filiași, . B 5 ., județul D. și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediu cabinet avocat M. C. A. în București, sector 1, . 14 în contradictoriu cu pârât S. "C. MARFĂ" S.A. BUCUREȘTI cu sediul în București, sector 1, . 38.

Cu apel în 10 zile de la comunicare,cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2015

PREȘEDINTE E. V.

Asistent judiciar C. - M. M. Asistent judiciar A. P.

Grefier S. P.

4 ex

Red.Jud.E.V.

Tehnored.M.J.

29.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 2515/2015. Tribunalul DOLJ