Obligaţie de a face. Sentința nr. 1107/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1107/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 1107/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1107/2015
Ședința publică de la 03 Martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. Uncheașu
Asistent judiciar M. V. C.
Asistent judiciar L. M. S. B.
Grefier L. R. M.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanții I. L., T. A., P. I., C. M., O. I., B. E. - J., V. E., C. I. în contradictoriu cu pârâtul L. T. "INDEPENDENȚA", având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat R. Z. pentru reclamanți, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția prescripției pentru perioada 01.01.2010 – 08.12.2011.
Avocat Z. pentru reclamanți lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției prescripției și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat Z. pentru reclamanți solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Solicită cheltuieli de judecată și depune în acest sens chitanța reprezentând onorariu avocat.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul Tribunalului D. reclamanții I. L., T. A., P. I., C. M., O. I., B. E. - J., V. E., C. I. au formulat în contradictoriu cu pârâtul L. T. "INDEPENDENȚA", cerere prin care a solicitat obligarea pârâtilor la reîncadrarea salariala a reclamantilor începând cu data de 01.10.2010 potrivit dispozițiilor Legii 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice luând in considerare coeficientul 1,000 in cuantum de 400 lei, calculul si plata sumelor compensatorii corespunzătoare pe perioada 01.01.2010 si pana la zi.
In motivarea acțiunii, reclamantii au arătat că la 30 ianuarie 2008 Guvernul României a aprobat OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învățământ, iar acest act normativ a fost aprobata cu modificări prin Legea nr. 221/2008, lege ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate înainte de promulgare, iar prin Decizia nr. 1093/15.10.2008 Curtea Constituțională a constatat ca aceasta lege este constituțională reținând ca: „Aceste creșteri salariale suplimentare față de cele aprobate prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008 reprezintă o măsură de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ, legiuitorul fiind competent să stabilească condițiile și criteriile de acordare a acestora, deoarece potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".
Cu toate acestea, aplicarea Legii nr. 221/2008 a fost blocata prin promovarea mai întâi a OUG nr. 136/2008 care a fost declarata neconstituțională si a doua oară prin OUG nr. 151/2008, declarata, de asemenea, neconstituțională. Deși creșterile salariale prevăzute de lege sunt aplicabile din 2008, pârâtul a refuzat aplicarea acestei legi începând cu data de 01.10.2008, creându-i prejudicii deoarece a rezultat o diferența salarială începând cu data de 01.10._11, deoarece legea nr. 330/2009 nu s-a aplicat având in vedere salariul din decembrie 2009.
Au depus la dosar, adeverință, practică judiciară.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Pârâtul Consiliul Local nu are calitate procesuală pasivă dată fiind inexistența raporturilor juridice de muncă cu reclamanta, calculul și plata drepturilor salariale, pentru personalul didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic, realizându - se de unitățile școlare care au calitatea de ordonator de credite.
Ca urmare instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată din oficiu pentru acest pârât și va respinge acțiunea față de acesta.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada 01.01._11 invocată din oficiu de instantă, o va admite in conformitate cu dispozitiile art.283 al. 1 lit. c Codul Muncii care reglementează termenul de prescriptie de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, cererea de chemare in judecată fiind formulată la data de 08.12.2014.
Pe fondul cauzei:
Reclamantii sunt salariati la unitatea de învățământ in funcția de cadre didactice.
Prin acțiunea adresată acestei instanțe la data de 08.12.2014 reclamantii solicită ca pârâta să fie obligată să îi reincadreze potrivit Legii 330/2009, Legii nr. 284/2010 si 285/2010, să calculeze drepturile salariale începând cu 01.01.2010, aplicându-se coeficientul de multiplicare 1-400 ca bază de calcul, prevăzut de Legea nr. 221/2008 si Decizia nr. 3/2011 a ICCJ si la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând diferența dintre drepturile salariale astfel calculate si cele efectiv încasate.
Instanța reține ca la data de 01.01.2010, având ca temei legal Legea nr. 330/2009, s-a procedat la reîncadrarea întregului personal de unitatea școlară, inclusiv a reclamanților reîncadrarea efectuându-se în baza art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009 care stabilește că: "în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: noul salariu de bază, soldul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel /cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta / aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009".
Insă cu privire la drepturile salariale aferente anilor 2008,2009, 2010 si cele din anul 2011 până la data de 08.12.2011, instanta s-a pronuntat in sensul prescrierii dreptului la actiune.
Începând cu 13.05.2011 a intrat însă în vigoare legea 63/2001 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Reclamanții consideră că erau îndreptățiți să beneficieze și în anii 2011, 2012, 2013, 2014 de calculul salariilor prin aplicarea Legii nr. 221/2008 invocând prevederi din Legea nr. 283/2011 pentru anul 2012, prevederile OUG nr. 84/2012 pentru anul 2013 și ale OUG nr. 103/2013 pentru anul 2014.
Instanța constată că potrivit prevederilor exprese din actele normative invocate chiar de reclamanți, aplicabile în perioada 13.05.2011 – la zi, legea de salarizare a personalului din învățământul preuniversitar a fost legea 63/2011.
Legea 63/2011 care a intrat în vigoare la 13.05.2011 a schimbat modalitatea de calcul a salariului personalului din învățământ, a reglementat alt sistem de salarizare. A prevăzut o nouă încadrare salarială, un cuantum fix al salariilor, stabilit în anexa acestei legi, iar nu o formulă de calcul care să se raporteze la salariile anterioare.
Nu a existat o formulă de calcul care să se raporteze la salariul avut până la acea dată.
Astfel potrivit art.1 din legea 63/2011 s-a prevăzut că "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege".
"Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic si didactic auxiliar din învatamant este cel prevăzut in anexele nr. 1, 2, 3a si 3b, dupa caz.
Indemnizațiile de conducere specifice sunt prevăzute in anexa nr. 4.
Sporurile, indemnizațiile, compensațiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (1), precum si metodologia de calcul al acestora sunt prevăzute in anexa nr. 5.
Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de prezenta lege se calculează in funcție de salariile de încadrare prevăzute in anexele nr. 1, 2, 3a sau 3b, după caz, in conformitate cu metodologia prevăzuta in anexa nr. 5, cu luarea in considerare a indemnizației de conducere prevăzuta in anexa nr. 4, daca este cazul".
În alineatul 7 se precizează că dispozițiile art. 8, 9, 12 si 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum si cele ale art. 22, 25—30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice se aplica in mod corespunzător si pentru personalul didactic si didactic auxiliar din învătamant, salarizat potrivit prevederilor prezentei legi, dar aceste prevederi nu se referă la salariul de încadrare.
În anul 2012, au fost aplicabile dispozițiile Legii nr. 283/2011 care la art. 1 alin.4 au prevăzut expres că începând cu ianuarie 2012, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011.
Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic si didactic auxiliar din învațamant este cel prevăzut in anexele nr. 1, 2, 3a si 3b, după caz din Legea nr. 63/2011 și nu se raportează la legile anterioare.
În anul 2013, s-au aplicat prevederile OUG nr. 84/2012 care la art. 2 a făcut trimitere expresă la legea 283/2011, care la rândul ei trimitea la legea 63/2011, așa cum am arătat mai sus: „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.
În anul 2014, au fost aplicabile prevederile OUG nr. 103/2013 care, la art. 1 alin. 4, a prevăzut că: „ în anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile Legii nr. 63/2011".
Având în vedere că începând cu 13.05.2011 până la zi (data pronunțării prezentei sentințe) salarizarea personalului din învățământul preuniversitar s-a făcut exclusiv în funcție de legea 63/2011 și că această lege nu a mai prevăzut raportarea la salariul avut în momentul intrării sale în vigoare, ci a prevăzut o nouă încadrare, cuantumul brut al salariilor fiind stabilit în anexa acestei legi, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În ce privește susținerea că sunt incidente si prevederile art.l din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, instanța constată că este neîntemeiată deoarece în jurisprudența sa CEDO susține că nu se exclude dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi care să reglementeze drepturi ce decurg din vechea legislație. Dimpotrivă statul se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea si intensitatea politicilor sale in acest domeniu, modificările legislative fiind în competența de apreciere a statului. Așadar statul poate adopta o lege nouă de salarizare pentru o categorie de salariați fără să se considere că s-ar aduce atingere dreptului de proprietate în sensul prevăzut de art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
In consecință, instanța va respinge cererea cu privire la drepturile salariale pe perioada 01.01._11 ca prescrise, iar după data de 08.12.2011 ca neîntemeiate.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea si considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanții I. L., T. A., P. I., C. M., O. I., B. E. - J., V. E., C. I. in contradictoriu cu paratul L. T. "INDEPENDENȚA"
Cu apel in termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2015.
PREȘEDINTE,
C. Uncheașu
Asistent judiciar, M. V. C.
Asistent judiciar, L. M. S. B.
Grefier, L. R. M.
Red. CU/4 ex/19.03.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1095/2015. Tribunalul DOLJ | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1108/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
