Obligaţie de a face. Sentința nr. 3592/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3592/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 477/63/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3592/2015
Ședința publică de la 07 Septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. A. C.
Asistent judiciar M. V. C.
Asistent judiciar C. S.
Grefier L. R. M.
Pe rol, judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta A. V. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta personal și asistată de avocat A. D. și martorii M. M. și S. A., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale, sub prestare de jurământ, cu numitele S. A. și M. M., depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Avocat D. pentru reclamantă depune la dosarul cauzei practică judiciară și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat D. pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.01.2015, reclamanta A. V. a chemat în judecată pe pârâta . să se constate că activitatea desfășurată în perioada 01.06.1983 – 01.03.1990 se încadrează în grupa a II-a de muncă in procent de 100%, conform Ordinului 50/1990 pct 3 si anexa II, art 69, art.98, art 211, art 160, și să fie obligată pârâta să-i elibereze adeverință în acest sens conf. art 40 alin 2 lit h Codul muncii.
În motivare, reclamanta a arătat că a fost angajatul pârâtei . Locomotive Diesel si Electrice, Sectia Montaj general, în perioada 01.06.1983 – 01.01.2011, în meseria de electrician, desfășurând operații ce presupuneau folosirea unor materiale cu risc cancerigen precum: watt de sticla, azbestul, tricloretilena, fosfatul trisodic, White-spirit, solventi organici, uleiuri minerale, soda caustica, vaseline.
A menționat că a lucrat în aceste condiții pe toată perioada contractului de muncă, iar unitatea a incadrat in grupa a II a de munca activitatea desfasurata de reclamantă in calitate de electrician in perioada solicitată, fara a exista nici un motiv obiectiv pentru care a refuzat acordarea acestei grupe de munca.
A mai precizat că la locul de muncă a lucrat cu materiale iritante: sticlotextolit, vopsele, soda caustica tricloretilena, solventi, banda de sticla (impregnata cu rasina), si pe fondul unor noxe precum-zgomotul, praful, vibratii, unde electromagnetice .
Reclamantaa arătat că pentru perioada 15.06.1983 – 01.03.1990, pârâta a eliberat adeverinta nr.7028/20.10.2011, prin care aceasta a fost încadrată în grupa a II a de muncă în procent de 80% conform nominalizării efectuate prin Decizia nr.1374/07.11.1988, iar pentruperioada 01.03.1990 – 01.04.2001 a fost încadrată în grupa a II a de muncă în procent de 100% având functia de electrician la Fabrica de Locomotive conform nominalizării efectuate prin tabelul nr._/1990,
Munca se desfasura in conditii de frig extrem iarna, in hala de montaj, si temperaturi foarte ridicate vara, intrucat nu exista ventilatie corespunzatoare, pe fondul unui zgomot puternic, acesta fiind expusa zilnic unor campuri electromagnetice, vibratiilor mecanice, trepidatiilor, gazelor toxice, vaporilor de lacuri si altor noxe.
In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile Ordinului nr. 50/1990 anexa 2, art. 69, art 98, art 211 si art 160 si art 40 alin 2, litera h din Codul Muncii, art 35 NCPC, Decizia Curtii Constitutionale nr. 97/1990, art 35 C., art 1528 NCC.
Reclamanta a depus in sustinerea cererii, in copie: cartea de identitate, carnetul de munca, adev. nr. 7028/20.10.2011, eliberate de . locurilor de munca pe categorii de persoanal care beneficiaza de grupele I si a II a, Situatia bolilor profesionale pe ultimii 15 ani in cadrul unitatii parate, Situatia locurilor de munca ce benficiaza de sporuri de conditii grele valabila pana la 31.12.2005, practica judiciara.
Pârâta a formulat la data de 19.02.2015 întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, sustinand ca in perioada solicitata 01.06.1983 – 01.03.1990 a existat un atelier special de reparatii capitale carora li s-a recunoscut grupa a II a de munca, pentru ca din 1990, pe fondul lipsei de comenzi, s-au comasat unele sectii, astfel incat salariatii Atelierului electric MG din care facea parte si reclamanta au facut si activitatea de reparatii la locomotive care se incadra in pct 211 din Ordinul 50/1990 anexa II. Acesta a fost si motivul pentru care incepand cu anul 1991- unitatea angajatoare a recunoscut activitatea in grupa a II a de munca conform Ordinului 50/1990.
Pârâta a anexat înscrisuri privind locurile de muncă și personalul încadrat în grupele I și a II a de muncă, tabelul nominal cu lucratorii care isi desfasoara activitatea in locurile de munca prevazute de Ordinul 50/1990.
La solicitarea reclamantei a fost încuviințată proba cu doi martori pentru a se dovedi condițiile de la locul de muncă, fiind audiati martorii S. A. si M. M., declarațiile lor fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Reclamanta a fost angajata societății pârâte . de Locomotive Diesel, Sectia Mecano Energetic, așa cum rezultă din carnetul de muncă, ca electrician in perioada 01.06.1983 – 01.03.1990.Activitatea reclamantei s-a desfășurat in acest atelier pe toată durata raportului de muncă, așa cum arată și pârâta în întâmpinare.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiati în cauză., activitatea reclamantei consta in activitatea de electrician, iar in perioada in care se lucra la partea electrica a locomotivelor noi folosea vata de sticla la captusirea peretilor in care introduceau cablajele, iar in perioada in care se faceau reparatii la locomotivele aflate deja un uz, desfasura operatii de demontare a tuturor aparatelor si agregatelor din locomotiva reparata, de desfacere a izolatiei de azbest cu care era acoperita instalatia electrica, a vatei de sticla cu care erau izolate fonic locomotivele. Cand erau scoasa instalatia electrica din peretii locomotivei, in aer erau imprastiate particule de azbest si vata de sticla ce erau inhalate de muncitori. Inainte de a fi reparate, piesele componentele erau degresate cu triclor, dar si mecanic cu perie de sarma, iar cablajele erau introduse in baie de apa fierbinte cu fosfat.
Temperaturile in care se lucra in hala erau foarte scazute iarna si extrem de ridicate vara, in lipsa unui sistem de ventilatie corespunzator.
Martorii au precizat de asemenea ca reclamanta a desfasurat in aceste conditii de munca 100% din programul de lucru.
Instanța constata ca din declarația martorului, coroborate cu actele depuse la dosar, rezulta ca reclamanta in perioada in care a facut activitatea de reparații la locomotive, a desfășurat operațiunile prev de Ord 50/1990 anexa II pct 211, adica participa prin activitatea sa la ,,Repararea, revizia, întreținerea si rodajul locomotivelor".
In perioada in care reclamanta a fost electrician a desfășurat operațiuni de ,,degresare chimica cu solventi organici (tricloretilena, white-spirit) sau cu solutii alcaline", prevazute de pct 69 Ord 50/1990 anexa II, si de ,,utilizare a vatei de sticla la izolații ", prevăzute de pct 98 Ord 50/1990 anexa II, pe fondul unor ,,condiții exterioare de munca nocive, grele si periculoase, cu temperaturi scăzute sau ridicate, in mediu cu pulberi de sticla, azbest", prev. de pct.160 Ord 50/1990 anexa II.
Instanța va avea in vedere si faptul ca societatea angajatoare, așa cum reiese din adeverința eliberata chiar de parata, a recunoscut grupa a II a de munca pentru aceeasi activitate de electrician desfășurata de alți electricieni din sectie-filele 24 si 25, in perioada 1991-2001.
Mai mult, instanța retine ca parata a încadrat-o pe reclamant in grupa a II-a de munca, in procent de 100%, in perioada 01.01._01, cand acesta avea functia de maistru la fabrica Locomotive-Sectia Montaj General, conf. art.211 anexa II din Ord.50/1990.
Astfel susținerea pârâtei că reclamanta nu poate fi încadrată în grupa a II a de muncă pe pct 211 din Ordinul 50/1990 deoarece in perioada solicitata activitatea de baza era la construcția de locomotive si nu la reparația acestora nefiind nominalizată de comisia mixtă patronat – sindicate constituită conform art 6 din ordinul 50/1990 nu poate fi reținută de instanță, deoarece încadrarea in grupele de muncă se face in funcție de condițiile nocive concrete existente la locul de muncă, de gradul de pericol pe care îl presupune activitatea desfășurată de o persoană și nu poate fi limitată de comisia de nominalizare.
Având în vedere activitățile desfășurate de reclamantă, condițiile de la locul său de muncă, instanța apreciază că activitatea acestuia se încadrează în grupa a II-a de muncă potrivit Anexei II pct 69, 98, 211 si 160 din Ordinul 50/1990.
Principiul de bază al încadrării în grupele de muncă este cel al analizei condițiilor de muncă, care trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă.
Ordinul nr. 50/1990 a suferit numeroase modificări și completări, iar pentru unele categorii de personal, angajatorii au acordat pe cale administrativă grupe superioare de muncă, chiar în absența unei enunțări exprese în ordin.
În acest sens, al principiului caracterului nelimitativ este și decizia nr. 258/20.09.2004 a ÎCCJ conform căreia nu se poate restrânge aplicarea Ord. 50/1990 numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.
Tot un principiu, cel al nediscriminării a fost avut în vedere și prin decizia nr. 87/1999 a Curții Constituționale conform căreia nu există nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu în materia grupelor superioare de muncă pentru persoanele care au activat în aceleași funcții indiferent de perioadă.
Cu privire la timpul efectiv lucrat de reclamant în condițiile de grupa II de muncă, din proba testimonială reiese că activitățile respective s-au desfășurat pe tot parcursul programului de lucru, iar aceste aspecte nu au fost combătute de către angajator, căruia îi revine sarcina probei, potrivit disp. art. 272 din C. muncii.
Tribunalul va face și aplicarea în acest sens a jurisprudenței CEDO, care in cauza B. a decis că jurisprudența contradictorie a unei instanțe poate fi asimilată unui diferențieri de tratament care nu se bazează pe nici o justificare obiectiva si rezonabila. Prin urmare, s-a decis că o astfel de diferențiere constituie o încălcare a articolului 14 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1.
Instanța nu poate reține că acțiunea promovată de reclamant este inadmisibilă, întrucât Ordinul nr. 50/1990 a fost emis tocmai pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului și reglementarea pensiilor de asigurări sociale de stat, scopul urmărit de reclamant fiind înlăturarea inechității produse prin neacordarea grupei de muncă de către angajatorul său, iar posibilitatea reclamantei de a se adresa instanței de judecată este în deplină concordanță cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite acțiunea, va constata că activitatea desfășurată de reclamantă in perioada 01.06.1983 – 01.03.1990 in cadrul unității pârâte a fost lucrată în condiții de muncă ce se încadrează in grupa a II a de muncă în procent de 100% potrivit Ord nr. 50/1990,anexa II pct. 69, pct.98, pct. 211 si pct. 160, si va obliga pârâta să elibereze reclamantei adeverință în acest sens, în conformitate cu art. 40 alin 2 litera h din codul muncii.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea formulata de reclamanta A. V., avand CNP_, domiciliat in C., Bdl. C. I nr.115 ..1,., în contradictoriu cu pârâta . J_, C.U.I._, cu sediul in C., Calea Bucuresti, nr. 80, jud D..
Constată că activitatea desfășurată de reclamantă in perioada 01.06.1983 – 01.03.1990, se încadrează in grupa a II a de muncă conform Ord nr. 50/1990, pct.3 si anexa II pct.34., pct.69, pct.79, pct. 211 si pct. 160,în procent de 100%
Obligă pârâta să elibereze reclamantei adeverință în acest sens.
Executorie.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică, azi, 07.09.2015
PREȘEDINTE,
M. A. C.
Asistent judiciar, M. V. C.
Asistent judiciar, C. S.
Grefier, L. R. M.
Red/tehn. Jud. M.A.C./As.Jud.C.S.
4 ex/16.09.2015
| ← Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 4357/2015.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
