Obligaţie de a face. Sentința nr. 43/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 43/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 1522/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 43/2015

Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. D. P.

Asistent judiciar C. D.

Asistent judiciar A. V.

Grefier S. B.

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta C. V. în contradictoriu cu pârâta . C., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta personal și asistată de avocat D. D. și consilier juridic B. M.-M. pentru pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Instanța procedează la audierea martorei N. C., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar.

În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile pe fond.

Avocat D. D. pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată să se constante că activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 12.01._93, în funcția de imprimer se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100% conform Ordinului 50/1990 anexa II, pct.69 și 79 precum și obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în acest sens, conform art. 40 din Codul Muncii. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Consilier juridic B. M.-M. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față

Prin cererea formulată la data de 04.02.2014, reclamanta C. V. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii D. solicitând instanței să oblige pârâta la emiterea unei decizii de pensionare care să-i valorifice stagiul realizat de reclamantă în grupa II de muncă., precum și plata diferențelor de pensie rezultate din recalculare, începând cu data de 31.08.2007.

În motivare a arătat ca a fost salariata Cooperativei Arta Populară C., lucrând ca țesător,desfășurând activități ce se încadrează în grupa a II de muncă, însă pârâta CJP D. în mod nejustificat nu i-a valorificat acest stagiu.

În dovedire a depus copia deciziei de pensionare, cererea adresata CJP D., carnet de muncă, practică judiciară.

Pârâta CJP a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât reclamanta nu indică ce act emis de CJP D. contestă, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, argumentat pe împrejurarea că la dosarul reclamantei de pensie nu există nici un înscris care să dovedească realizarea stagiului în grupa a II de muncă de către aceasta.

A depus in copie, dosarul administrativ de pensie al reclamantei.

La termenul din 09 septembrie 2014, reclamanta a învederat instanței că înțelege să renunțe la judecata în contradictoriu cu CJP D., indicând totodată ca pârât Cooperativa Arta Populară C., față de care solicită obligarea la emiterea unei adeverințe din care să rezulte că a desfășurat activitate ce se încadrează în grupa a II de muncă.

La data de 25.09.2014, reclamanta a precizat că solicită să se constate că activitatea desfășurată în cadrul pârâtei Cooperativa Arta Populară C. în perioada 12.01._93 în calitate de imprimer, se încadrează în grupa a II a de muncă, în temeiul dispozițiilor Ord.50/1990, anexa II, pct.69 și 79, în procent de 100%.

Prin întâmpinarea formulată, SCCA O. C. C. a învederat instanței că pârâta Cooperativa Arta Populară C. s-a transformat în SCCA O. C. C., în urma hotărârii Adunării Generale nr.1/27 iulie 1991.

La termenul din 18.11.2014, instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, respectiv N. C., ce a fost audiată la termenul din 13.01.2015, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:

Prin acțiunea de față, reclamanta solicită să se constate că sunt îndeplinite toate condițiile de încadrare în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, conform Anexei II ,pct.69 și 79 din Ord.50/1990 și pe cale de consecință să se dispună obligarea pârâtei SCCA O. C. C. la eliberarea unei adeverințe în acest sens.

Acțiunea formulată se întemeiază pe dispozițiile Ordinului nr. 50/1990 ce privește activități, categorii de personal și locurile de muncă ce se încadrează în grupele I și II de muncă, acest act normativ fiind elaborat tocmai pentru rațiunea eliminării unor inechități în salarizarea personalului și tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.

În ceea ce privește condițiile concrete de muncă în care reclamanta și-a desfășurat activitatea, felul muncii desfășurate, raportat la funcția deținută, instanța constată:

Potrivit dispozițiilor din ordin, existența condițiilor deosebite trebuie să rezulte din determinări de noxe, deoarece în procesul de protejare a securității și sănătății în muncă a salariaților, trebuie să se ia toate măsurile pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru, și numai atunci când toate eforturile angajatorului nu ajută la îmbunătățirea rezonabilă a mediului de lucru, în compensație, se acorde anumite beneficii, la înțelegere cu sindicatele, conform art. 6 din Ordinului nr. 50/1990.

Depoziția martorului audiat în cauză a relatat despre mediul de lucru, condițiile în care și-a desfășurat activitatea reclamanta, riscurile la care a fost supus, condițiile de microclimat nefavorabil, felul muncii desfășurate.

Rezultă astfel, că reclamanta a desfășurat în principal activități de vopsire a materialelor și de călcare a materialelor imprimate .

Se constată astfel că activitatea reclamantei nu poate fi asimilată cu cea prevăzută în Ordinul nr.50/1990, astfel că nu poate beneficia de grupa a II-a de muncă, nu pentru faptul că funcția ocupată nu se regăsește în listele anexă la Ord. 50/1991, ci pentru faptul că aceasta nu poate invoca în beneficiul său condițiile de muncă nefavorabile și uzura capacității de muncă a persoanelor care au lucrat efectiv în climat nefavorabil și au desfășurat pe parcursul programului de lucru operațiunile descrise în actul normativ invocat, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca acesta prin natura postului ocupat, respectiv imprimer, nu poate invoca aceleași condiții nefavorabile și aceleași activități ca salariații ce au desfășurat în mod real activitățile descrise la pct .69 respectiv 79 din Ordinul 50/1990.

Instanta constată, astfel, că activitatea reclamantei nu poate fi asimilată cu cea prevăzută în anexa II pct. 69 și 79 din Ordinul nr.50/1990, întrucât nu corespunde ipotezelor descrise la punctele respective din ordin.

Având în vedere considerentele expus, instanța apreciază acțiunea ca fiind neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. V., având CNP_, domiciliată în C., ..170L,., jud.D. în contradictoriu cu pârâta . C., cu sediul în C., ..107, jud.D..

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de declarare a apelului se va depune la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2015

Președinte Asistenți judiciari Grefier

C. D. P. C. D. A. V. S. B.

Red.Jud.CDP/As jud CD

14.01.015/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 43/2015. Tribunalul DOLJ