Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 7070/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7070/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 7070/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 7070/2015
Ședința publică de la 03 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Asistent judiciar M. C. S.
Asistent judiciar C. E. I.
Grefier L. S.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind cererea formulată de reclamanta Ș. E. M. în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., C. JUDEȚEAN D., M. FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 27.11.2015 au fost depuse la dosar înscrisurile solicitate de instanță, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea procesului în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâților C. Județean D. și M. Finanțelor Publice, asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2011 – 29.03.2012 și pe fondul cererii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin cererea înregistrata la aceasta instanța sub nr. de mai sus, reclamanta Ș. E. M., a chemat in judecata parații C. JUDEȚEAN D., DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA și PROTECȚIA COPILULUI D. și M. FINANȚELOR PUBLICE, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța:
- sa fie obligata unitatea angajatoare parata la plata drepturilor bănești pentru munca prestată in perioada sărbătorilor legale și repausului săptămânal, pentru perioada 01.01.2011 – 31.02.2015, sume actualizate cu coeficientul de inflație pe fiecare lună, de la data nașterii dreptului până la plata efectivă și plata dobânzilor legale calculate la data plății efective;
- obligarea pârâtului M. Finanțelor Publice să asigure pârâtului Consiliului Județean D., sumele necesare acordării acestor drepturi salariale;
- obligarea angajatorului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta susține că, deși în perioada 01.01.2011 – 31.02.2015 in zilele considerate sărbători legale a desfășurat activitate unitatea parata angajatoare nu i-a asigurat compensarea cu timp liber corespunzător in următoarele 30 zile, așa cum prevede art. 137 – 143 din Codul Muncii.
În acest sens, apreciază că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 137 Codul Muncii, fiind astfel îndreptățită a beneficia de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100 % din salariul de baza corespunzător muncii prestate in programul normal de lucru.
Înțelege sa se folosească de proba cu expertiza contabila și proba cu înscrisuri.
Solicita judecarea cauzei si in lipsa.
In dovedire, depune, in copie: carte de identitate, contract individual de muncă, adeverință salariat.
Paratul C. Județean D. a depus întâmpinare prin care invoca excepția prescripției dreptului la acțiune, apreciind ca in cauza dreptul la acțiunea pentru perioada ianuarie 2011 – februarie 2012 este prescris prin împlinirea termenului de 3 ani.
De asemenea, invoca excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean D., motivând ca intre acest parat și reclamanta nu exista raporturi directe rezultate dintr-un contract individual de muncă; în opinia sa, calitatea procesuala pasivă este deținută in mod exclusiv de către instituția cu care salariatul are stabilit un raport de muncă.
Solicită judecarea cauzei și in lipsă.
Parata DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ SI PROTECȚIA COPILULUI D. formulează întâmpinare invocând prescripția dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2011 – 28.02.2015, in cauza fiind incidente, in opinia sa, prevederile art. 171 alin. 1, art. 268 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003 republicata.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neintemeiată, menționând ca parata a respectat prevederile legale care privesc raporturile de munca, astfel că reclamantei nu i-a fost cauzat vreun prejudiciu material sau moral care sa o îndreptățească la o despăgubire grevata pe răspunderea patrimoniala.
Pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE, prin Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca fiind neîntemeiata si introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva deoarece între părți nu există raport de muncă,invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată a acestui pârât.
La solicitarea instanței s-au depus înscrisuri prin care se precizează modalitatea in care au fost compensate orele lucrate in zilele de repaus săptămânal și in zilele de sărbători legale,precum și state d e plată, foi colective d e prezență .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. JUDEȚEAN D. și M. FINANȚELOR PUBLICE, raportat la obiectul principal al cauzei, drepturi bănești, se reține că acesta este atributul exclusiv al angajatorului, în cauza de față DGASPC D., ce este subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății, care poate verifica condițiile de acordare și stabilire a drepturilor salariale ale angajaților săi.
Pentru aceste considerente, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții M. FINANȚELOR PUBLICE și C. JUDEȚEAN D. urmează a fi admisă și, în consecință, cererea va fi respinsă în contradictoriu cu aceștia ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata privind obligarea pârâtului M. FINANȚELOR PUBLICE de a aloca fondurile necesare pentru acordarea acestor sume, având în vedere și faptul că după cum s-a arătat mai sus acest pârât nu are calitate procesual pasivă, instanța o va respinge și motivat de împrejurarea că în ceea ce il privește pe pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE nu există si nu este indicat un temei de drept al obligării acestuia sa aloce fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamantă. Atribuțiile acestui pârât sunt expres și limitativ prevăzute de Legea 500/2002, printre acestea neregăsindu-se o astfel de obligație pretinsă de reclamanta. Ca atare, acest pârât nu are competența de a aloca sume de bani efectiv către solicitanți ,ci doar obligații de diligență. Altfel, punând în sarcina acestui pârât alocarea sumelor solicitate de reclamantă, ar reprezenta o încălcare a principiului separației puterilor în stat (art. 1 alin 4 din Constituția României).
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată prin întâmpinări, Tribunalul urmează a o admite din următoarele considerente:
Cu privire la drepturile bănești aferente perioadei 01.01._12 raportat la dispozițiile art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii, la obiectul cererii de chemare în judecată reprezentat de diferențe de drepturi salariale, văzând data introducerii acțiunii –30.03.2015, instanța constată intervenită prescripția pentru perioada 01.01._12, întrucât se situează în afara termenului de 3 ani calculat de la data nașterii dreptului la acțiune.
Astfel, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada mai sus menționată și, în consecință va respinge acțiunea pe această perioadă ca fiind prescrisă.
Pe fondul cauzei,
Reclamanta are calitatea de salariat al unității parate DIRECȚIA G. de ASISTENȚĂ SOCIALĂ și PROTECȚIA COPILULUI D., în funcția de infirmieră, raporturile de muncă desfășurându-se în baza unui contract individual de munca pe durată nedeterminată.
Prin acțiunea introdusa, reclamanta solicita, in petitul principal, acordarea drepturilor bănești pentru muncă prestată in perioada sărbătorilor legale și repausului săptămânal, in perioada 01.01.2011 – 31.02.2015, respectiv, un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate in programul norma de lucru, sume reactualizate in funcție de indicele de inflație la data plății efective.
Având in vedere prevederile art. 11 din OUG 37/2008 privind aprobarea OUG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG 37/2008, instanța constată că respectivele prevederi se aplică (în sensul că sporurile nu se plătesc) și personalului la care se referă art. 2 din Capitolul II la Anexa III la Legea –Cadru 284/2010.
Într-adevăr, în Codul muncii, care reprezintă norma generală, se prevăd următoarele:
Art. 139 (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 și 2 ianuarie; - prima și a doua zi de Paști; - 1 mai; prima și a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; -30 noiembrie, Sfântul apostol A.; - 1 decembrie; - prima și a doua zi de C.; - 2 zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Art. 140 Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitățile sanitare și pentru cele de alimentație publică, în scopul asigurării asistenței sanitare și, respectiv, al aprovizionării populației cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie.
Art. 141 Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității.
Art. 142(1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100 % din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Legea–Cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care reprezintă legea specială prevede în Cap. II intitulat Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale, următoarele:
Art. 2 (1)Munca prestată de personalul din unitățile sanitare, de asistență socială și de asistență medico-socială, în vederea asigurării continuității activității, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plătește cu un spor de 100 % din salariul de bază al funcției îndeplinite.
(2) Munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător.
Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice care reprezintă norma cu caracter de excepție și care prevede la art. 9 că "(1) În anul 2011, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător".
Legea nr. 283 / 2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar care reprezintă norma cu caracter de excepție prevede la art. 7 că "(1) În anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător".
O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare care reprezintă norma cu caracter de excepție prevede la art. 2 că "prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013".
În ceea ce privește raporturile de muncă, Codul muncii se constituie într-o normă generală, consacrată de chiar art. 1 în maniera " prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă și jurisdicția muncii "
Legea 284/2010 se constituie în normă specială din cel puțin două motive: reglementează numai un segment al raporturilor de muncă și anume numai salarizarea; privește numai o categorie de subiecți și anume personalul plătit din fonduri publice.
Cu incidență asupra cauzei deduse judecății, operează dispozițiile privind familia ocupațională de funcții bugetare – sănătate, care familie cuprinde toate unitățile sanitare de asistență socială și de asistență medico- socială.
Sporul de 100% de care face vorbire norma specială nu este un spor cu reglementare unică și exclusivă deoarece însuși Codul muncii prin art. 142 alin 2, prevede acest spor în cazul în care nu se aplică regula compensării cu timp liber corespunzător "din motive justificate" (regula consacrată de Codul muncii prin art. 142 alin 1 fiind compensarea cu timp liber corespunzător ).
O altă împrejurare pentru care reclamanta circumstanțiază norma ca și normă specială ce operează în favoarea sa ar consta, în opinia sa, în faptul că activitatea pentru care se solicită sporul este prestată "în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru"
Raportându-se la relația general–special sau normă generală–normă specială, reclamanta ignoră caracterul și efectele normelor de excepție reprezentate de Legea 285/2010, Legea 283/2011 și Ordonanța de urgență 84/2012, care norme se aplică înaintea normelor speciale și, cu atât mai mult, înaintea normelor generale.
Legiuitorul este cel care a dispus ca tot personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de conducere sau de execuție, care își desfășoară activitatea în zilele în care nu se lucrează "în cadrul schimbului normal de lucru " (sau în afara acestui cadru) să beneficieze de timp liber corespunzător, revenind, așadar, la regula instituită de Codul muncii prin art. 142 alin 1.
Deoarece, așa cum am arătat mai sus, prin prevederi legale anuale imperative, cu caracter de excepție, norme ce se aplică cu prioritate față de normele generale, s-a stabilit că nu se plătește sporul, ci se acordă doar timp liber corespunzător, acțiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
F. de soluția dată cererii principale, in baza principiului accesoriul urmează principalul, aceeași va fi soluția si in ce privește capătul de cerere privitor la dobândă, aceasta neavând o existență de sine stătătoare.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea pronunțată și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliului Județean D., cu sediul in C., ., județul D. și M. Finanțelor Publice, cu sediul in București, ., sector 5 și, în consecința, respinge acțiunea fata de acești pârâți.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2011 – 29.03.2012, și în consecință, respinge acțiunea pe aceasta perioada ca fiind prescrisa.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Ș. E. M. CNP_, cu domiciliul în loc. Răcarii de Sus,jud. D. în contradictoriu cu pârâta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI D. cu sediul in C., .. 22, jud. D..
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..
Pronunțată in ședința publică de la 03.12.2015.
Președinte,
M. G.
Asistenți judiciari,
C. E. I. M. C. S.
Grefier
L. S.
Red.jud.M.G. /asist. jud. SMC/6 ex /09.12.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 7028/2015. Tribunalul DOLJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
