Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3350/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3350/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 1750/63/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 3350/2015
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. V.
Asistent judiciar C. - M. M.
Asistent judiciar A. P.
Grefier S. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant V. M. A. și pe pârât DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., pârât C. JUDEȚEAN D., pârât M. E. ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns cons.jr.G. T. pentru pârâta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D.,lipsind reclamanta și pârâții C. JUDEȚEAN D.,M. E. ȘI FINANȚELOR
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care,
Instanța se consideră competentă în soluționarea cauzei, având în vedere domiciliul reclamantei, obiectul acțiunii și dispozițiile art. 28 din legea nr. 62/2011, art. 269 Codul Muncii, art. 95 pct. 1 și art. 131 Cod de Procedură Civilă.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat s-a acordat cuvântul.
Cons.jr. G. T. pentru pârâta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D.,solicită încuviințarea probei cu actele depuse la dosar.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. JUDEȚEAN D.,M. E. ȘI FINANȚELOR invocată de acestea prin întâmpinare și excepția prescripției dreptului material la acțiune .
Cons.jr.G. T. pentru pârâtă solicită admiterea lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. JUDEȚEAN D.,M. E. ȘI FINANȚELOR și excepției prescripției dreptului material la acțiune,iar pe fond respingerea acțiunii.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat ,excepții de invocat sau probe de administrat ,în raport de dispozițiile art.244 alin.1 Cod procedură civilă ,declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza în pronunțare asupra excepției prescripției lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. JUDEȚEAN D.,M. E. ȘI FINANȚELOR invocată de acestea prin întâmpinare și excepției prescripției dreptului material la acțiune și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 05.02.2015, reclamanta V. M. A. personal contractual în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului D., a chemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D., C. JUDEȚEAN D., M. E. ȘI FINANȚELOR, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtelor la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând cu 01.01.2010 și pana la data de 31.12.2011, reactualizat in funcție de indicele de inflație la data plății efective,
- obligarea pârâților la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzii legale, începând cu data de 01.01.2010 si pana la data de 31.12.2011, potrivit O.G.9/2000, privind nivelul dobânzii legate pentru obligații bănești în vigoare până la data de 01.09.2011, când a devenit aplicabilă O.G. 13/2011, privind dobânda legală;
- obligarea paratului M. Finanțelor Publice sa asigure paratului M. E. si Finanțelor sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat faptul că acest drept a fost prevăzut de legislația în vigoare pentru anul calendaristic anterior, fiind un drept câștigat, care nu mai poate fi desființat în mod retroactiv. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - în soluționarea unui recurs în interesul legii -, a statuat "dreptul la acordarea premiului anual nu a fost înlăturat prin abrogarea art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009, ci reprezintă în continuare o creanță lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său, modificată fiind, în concret, numai modalitatea de acordare, și anume eșalonat și succesiv, în cursul anului 2011 - respectiv prin creșterea, în mod corespunzător a cuantumului salariului/soldei/indemnizației de bază".
Or, raportat la această concluzie, trebuie reține că dreptul la premiul anual a fost menținut și după abrogarea art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009, începând cu luna ianuarie 2011. In acest sens, aceeași instanță a stipulat că majorarea salarială din anul 2011 - rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază -, este acordată și în continuare.
Curtea Constituțională, prin această interpretare cu caracter obligatoriu, a statuat asupra modalității în care subzistă dreptul de creanță al angajatului în cadrul raportului juridic cu angajatorul, astfel încât el nu mai poate fi acordat în forma anterioară prevăzută de art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009.
Din acest punct de vedere, nu se poate analiza includerea premiului în majorările salariale prev. de art. 1 din Legea nr. 285/2010 ca argument de menținere a dreptului la plata premiului în forma anterioară, întrucât ar contraveni celor stipulate cu forță obligatorie de Curtea Constituțională.
Dreptul de a pretinde acordarea premiului sub forma unui salariu de bază scadent în prima lună a anului următor celui lucrat, s-a stins odată cu abrogarea Legii cadru nr. 330/2009, fiind înlocuită cu o nouă modalitate de plată - prevăzută de lege -, prin executare succesivă.
Interpretarea textului din motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este de natură a o îndreptăți pe reclamantă la introducerea în salariu a premiului anual sub forma unei majorări a salariului lunar. De altfel, atât Înalta Curte, cât și instanțele ordinare au interpretat în același sens textul Legii nr. 221/2009 pentru acordarea unor diferențe salariale profesorilor.
Mai mult decât atât, poate cel mai important argument vine chiar din dispozitivul Deciziei nr. 21/2013 care nu prevede imposibilitatea acordării acestui drept salarial, ci stabilește că, "în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2010 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma vechii reglementări".
În opinia reclamantei, dreptul de a beneficia de acest premiu este câștigat, atât timp cât dispoziții legale ce îl prevedeau erau în vigoare la data de 31.12.2010, doar plata sumelor bănești fiind amânată pentru luna ianuarie a anului următor celui pentru care se acordă premiul, orice prevedere contrară încălcând principiul neretroactivității.
A mai invocat principiul neretroactivității legii civile și încălcarea prevederilor art. 1 din protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009, Legea nr. 284/2010, art. 1 din Codul civil, art. 15 alin.2, 20,41,44, 124, 125 din Constituția României, art. 1 din primul protocol adițional Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Directiva Consiliului nr._/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea in muncă și ocuparea forței de muncă, Legea nr. 47/1992, Decizia nr. 2/2014 a înaltei Curți de Casație și Justiție.
Paratul C. JUDEȚEAN D., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca neîntemeiată.
A invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere că între acest pârât și reclamant nu există un raport juridic de muncă.
A invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, raportat la dispozițiile art 268 alin.1 lit.c din Codul muncii, apreciind astfel că, față de data formulării prezentei cereri, respectiv ianuarie 2015, dreptul la acțiune în ce privește drepturile salariale aferente perioadei 01.01._11 este prescris prin împlinirea termenului de prescripție de 3 ani.
Pârâta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca fiind prescrisă, raportat la data formulării acțiunii și văzând dispozițiile art 268 alin.1 lit c din Codul muncii, iar pe fondul cauzei ca fiind neîntemeiată..
A arătat că, prin art 8 din Legea 285/2010, legiuitorul a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază . Așadar beneficiul premiului anual pe 2010 este recunoscut de angajator, fiind modificată doar modalitatea de acordare și anume ,eșalonat și succesiv,prin creșterea corespunzătoare a salariului de bază.
Referitor la anul 2011, a arătat că potrivit prevederilor OUG 80/2010 pentru completarea art 11 din OUG 37/2008, creșterea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază este acordată și în continuare ,dovadă că la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată același nivel al retribuției .
Cu privire la daunele moratorii, apreciază că acestea ar putea fi datorate doar în situație neachitării la scadență a obligațiilor ce-i revin, or, în cauza de față reclamant nu precizează nici o sumă anume și nici scadența acesteia.
Și pârâtul M. E. ȘI FINANȚELOR prin Directia Generala Regionala a Finanțelor Publice C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca fiind neîntemeiata si introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva deoarece între părți nu există raport de muncă.
Paratul a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, precizând ca primele anuale reprezintă adaosuri la salariul de baza sub forma premiilor acordate din fondul de premiere aflat la dispoziția angajatorului, deci sunt drepturi salariale in sensul prevederilor art. 160 din Codul Muncii si art. 1 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 95/1949, iar termenul de prescripție in care pot fi formulate cererile de chemare in judecata este de 3 ani, prevăzut la art. 171, alin. 1 si art. 268, alin 1, lit. c, din Codul Muncii si art. 1,3,7 si 8 din Decretul nr. 167/1958, privind prescripția extinctiva.
Pârâtul M. Finanțelor Publice – Direcția G. Regională a Finanțelor Publice – C. a invocat și excepția inadmisibilității cererii formulate in contradictoriu cu M. E. si Finanțelor întrucât aceasta instituție publica nu mai exista, întrucât, potrivit art. 29 din Hotărârea nr. 34 din 22 ianuarie 2009 privind organizarea si funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, pe data intrării in vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si funcționarea Ministerului E. si Finanțelor, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 8 mai 2007, cu modificările si completările ulterioare, se abroga.
Întâmpinarea este întemeiata pe dispozițiile art. 205 – 208 din NCPC.
Solicita judecarea cauzei și in lipsa.
Analizând, cu prioritate, conform art 248 C., excepțiile invocate de pârâți în întâmpinare, instanța a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. E. ȘI FINANȚELOR și C. JUDEȚEAN D., raportat la obiectul cauzei ,respectiv stabilirea și acordarea diferențelor de drepturi bănești aferente unui raport de muncă, se reține că acesta este atributul exclusiv al angajatorului, în cauza de față DGASPC D., ce este subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății, care poate verifica condițiile de acordare și stabilire a drepturilor salariale ale angajaților săi.
Astfel, răspunderea pentru neplata drepturilor bănești către angajați aparține angajatorului DGASPC, ca fiind instituția cu care reclamantul are stabilit un raport de muncă, între reclamant și pârâții M. E. ȘI FINANȚELOR și C. JUDEȚEAN D. neexistând un raport juridic de muncă.
Pentru aceste considerente, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții M. E. ȘI FINANȚELOR și C. JUDEȚEAN D. urmează a fi admisă și în consecință, cererea va fi respinsă în contradictoriu cu aceștia ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
In ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii formulate in contradictoriu cu M. E. si Finanțelor invocata de paratul M. FINANȚELOR PUBLICE – Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice – C., motivând că aceasta instituție publica nu mai exista, instanța apreciază ca fiind o apărare de fond, întrucât, așa cum menționează chiar paratul in întâmpinare, aceasta instituție nu s-a desființat, ci are o noua denumire, iar potrivit art. 26 alin. 1 din Hotărârea nr. 34 din 22 ianuarie 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice:" M. Finanțelor Publice se substituie in toate drepturile si obligațiile decurgând din litigiile aferente activității de finanțe in care M. E. si Finanțelor este parte".
Astfel, nu se poate aprecia ca fiind admisibil argumentul folosit de paratul M. FINANȚELOR PUBLICE – Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice C., instanța urmând a-l înlătura.
In ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocata prin întâmpinare de pârâta DGASPC D., Tribunalul urmează a o admite din următoarele considerente:
Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, reclamanta în perioada 25.03._11, a avut calitatea de salariat al unității parate, instituție publica.
Reclamanta a solicitat acordarea diferenței de salariu (reprezentând includerea premiului anual in salariul lunar) începând cu 01.01.2010 și pana la data de 31.12.2011, reactualizat in funcție de indicele de inflație la data plații efective,însă, dat fiind și motivele invocate în cererea de chemare în judecată, instanța reține că reclamanta a învestit instanța cu o cerere având ca obiect plata doar a premiului anual aferent anului 2010 .
Prin urmare, instanța apreciază ca în cauză își găsesc aplicare dispozițiile articolului 268 alin.1 lit.c din Codul Muncii, unde este statuat faptul că cererile având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat se poate formula in termen de 3 ani de la nașterea dreptului.
In ceea ce privește data nașterii dreptului, Tribunalul constata ca, in speța, data nașterii dreptului la acțiune îl reprezintă momentul in care persoana interesata a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoască faptul că includerea premiului anual pentru 2010 in salariul lunar nu a avut loc.
Potrivit art. 25 alin 4 din Legea nr. 330/2009 "Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul."
Textul de lege anterior menționat a fost abrogat prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010 - privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice -, act normativ intrat în vigoare în data de 01.01.2011.
Conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."
Din analiza celor două texte legale, rezultă că pentru activitatea prestată în anul 2010 salariații beneficiau de un premiu anual a cărui plată se putea realiza începând cu luna ianuarie 2011 și până la finele anului și anume 31.12.2011, la această ultimă dată născându-se și dreptul salariatului de a solicita plata dreptului salarial neachitat.
Așa fiind, raportat la data promovării acțiunii,05.02.2015, constatând ca termenul de prescripție era împlinit la data promovării acțiunii, Tribunalul va admite prescripția dreptului material la acțiune și în consecință, va respinge cererea, ca fiind prescrisă.
Opinia asistenților judiciari este conforma cu hotărârea si considerentele prezente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. Județean D., cu sediul in C., ., județul D. și M. Finanțelor Publice, cu sediul in București, ., sector 5 și, în consecința, respinge acțiunea fata de acești pârâți.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință ,respinge acțiunea formulată de reclamanta V. M. A. CNP_, cu domiciliul în localitatea C., ., județul D. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului, cu sediul in C., .. 22, judetul D.,ca fiind prescrisă.
Cu apel in 10 zile de la comunicare,cererea de declarare a apelului se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2015.
PREȘEDINTE E. V.
Asistent judiciar A. P.
Asistent judiciar C. - M. M.
Grefier S. P.
Red.jud./Tehnored/E.V./As. Jud. CMM - 6ex
03.07.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 681/2015. Tribunalul DOLJ | Acţiune în constatare. Sentința nr. 758/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
