Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 1891/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1891/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 1891/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 1891/2015
Ședința publică din 20 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Asistent judiciar O. F. P.
Asistent judiciar M. Ș.
Grefier N. R.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 06.04.2015, privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâta B. Lucreția, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Procedura completă din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06.04.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța la solicitarea apărătorului ales al pârâtei a amânat pronunțarea pentru a se depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față.
Prin cererea formulată la data de 25.06.2014 și înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamanta ., a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta B. Lucreția, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 122 487,14 lei reprezentând lipsa in gestiune societății la punctele de lucru „Club Insomnia" si „M. haine" și la plata cheltuielilor de judecata efectuate in cauza.
În motivarea acțiunii a arătat că pârâta a fost angajata pe funcția de general manager si responsabil cu gestiunea la . pentru punctele de lucru „Club Insomnia" si „M. haine" in baza contractului individual de munca nr.87/2012 și că în baza deciziei de inventariere nr.78/30.04.2014 s-a dispus inventarierea la punctele de lucru aparținând societății, inclusiv cele la care își desfășura activitatea intimata.
Că, în urma inventarului efectuat au fost încheiate procese-verbale de inventariere pentru fiecare punct de lucru, după cum urmează ; pentru punctual de lucru „M. haine" a fost încheiat procesul - verbal nr.99/14.05.2014, ocazie cu care s-a constatat o lipsa in gestiune in cuantum le 87 917,89 lei, compusa din :_,94 lei - lipsa gestiune ;_,95 lei - lipsa gestiune casa de bani; iar la punctul de lucru „Club Insomnia" a fost încheiat procesul - verbal nr. l11/14.05.2014, ocazie cu care s-a constatat o lipsa in gestiune in cuantum de_,25 lei reprezentând lipsa gestiune casa de bani.
Cu ocazia inventarului efectuat, s-a arătat prin cererea de chemare în judecată faptul că pârâta a semnat nota de constatare fără obiecțiuni.
Ca urmare a proceselor-verbale de inventar, cat si a lipsei nejustificate a intimatei de la locul de munca a fost demarata procedura cercetării disciplinare prealabile, sens in care a fost emisa decizia de concediere nr. 125/06.06.2014.
Or, potrivit prevederilor art.254 alin. l din L.53/2003 „Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".
A concluzionat reclamanta că în aceste condiții, in cauza sunt îndeplinite trataturile răspunderii patrimoniale, respectiv: existenta raportului juridic de munca, vinovăția exclusiva a intimatei.
F. de aceste împrejurări s-a arătat că în cauza sunt incidente dispozițiile art. 254 din L.53/2003 cu modificările si completările ulterioare, motiv pentru care s-a solicitat admiterea acțiunii.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile L.53/2003 si art.453 C.pr.civ.
În dovedirea acțiunii introductive s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri pe care urmează să le anexeze cererii, precum si orice alta proba utila soluționării cauzei, inclusiv o expertiza contabila.
Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 17.11.2014, pârâta B. L., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a sa și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale ca neîntemeiata.
În susținerea celor solicitate a arătat că a fost angajata societății G. LC SRL, . ca vânzătoare, ulterior fiindu-i atribuită funcția de General Manager in cadrul unui punct de lucru al societății. Structura asociaților societății G. LC SRL se compune astfel: Dl. La Ferla R. deține 45% din capitalul social, dl. Campisi Baldassare Emilio deține 45% din capitalul social, iar dl. Pagani Massimo deține o cota de 10% din capitalul social.
Că, în urma nenumăratelor disensiuni existente intre asociații societății, in urma cărora au intervenit certuri, modificări ale actului constitutive in sensul schimbării administratorului societății, aceștia au înțeles ca pentru toate neregulile financiare ale societății administrate la acest moment de dl. La Ferla R., sa răspundă salariații societății.
Astfel, susține pârâta, i-au "fost imputate niște sume de bani colosale reliefate prin prisma unor inventarieri efectuate la toate punctele de lucru ale societății. În atare condiții, s-a dispus măsura desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, ajungându-se astfel la formularea prezentei acțiuni.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei B. Lucreția, determinarea calității procesuale a părților, problemă cu multiple implicații pe plan procesual, poartă în știința dreptului procesual-civil denumirea de legitimare procesuală (legitima-tio ad causam). Numai acea persoană care are calitate procesuală va putea fi parte în proces, exercitând acțiunea civilă. A determina calitatea juridică procesuală înseamnă a identifica atât persoana căreia legea îi acordă dreptul la acțiune în sens activ (legitimare activă), cât și persoana împotriva căreia acțiunea se îndreaptă (legitimare pasivă). Calitatea procesuală este strâns legată atât de conceptul de acțiune civilă cât și de acela de parte în procesul civil.
Că, atunci când se vorbește de calitate procesuală și de cine trebuie să aibă o astfel de calitate, se susține că se referă la partea din proces, calitatea procesuală fiind deci una din condițiile necesare pentru ca o persoană să fie parte în procesul civil, iar când se pune întrebarea care este conținutul acestei noțiuni, cel care este parte și are această calitate poate să exercite acțiunea civilă. Acțiunea civilă „nu se poate concepe fără elementul ei subiectiv, care este reprezentat prin părțile litigante. ". Noțiunii de calitate procesuală i se conferă în literatura juridică accepții diferite, ceea ce ne determină să stăruim asupra acestei chestiuni, pentru a preciza conținutul ei printr-o definiție din perspectiva dreptului procesual civil. Aceasta întrucât nu se poate trata excepția lipsei de calitate procesuală fără o precizare a însăși obiectului ei, care nu este altul decât calitatea procesuală, sau mai bine-zis, lipsa ei.
Într-o primă accepție, termenul de calitate procesuală desemnează poziția în care părțile participă într-un proces, poziție determinată de raportul de drept material dedus judecății.
Uneori, pentru definirea noțiunii de calitate procesuală și aceasta a fost opinia dominantă în secolul trecut în literatura juridică se face și astăzi legătura între persoana reclamantului și titularul dreptului subiectiv dedus judecății, precum și între persoana paratului și cel obligat în raportul juridic de drept substanțial, subliniindu-se necesitatea identificării acestor categorii de persoane. Noțiunea de calitate procesuală se identifică uneori și cu capacitatea procesuală de exercițiu, deși aceasta din urmă, așa cum s-a subliniat în literatura juridică, se determină în general, potrivit dreptului comun, pe când calitatea procesuală se determină in concreto, în măsura în care reclamantul o justifică prin cererea de chemare în judecată.
Privită din perspectivă procesuală, calitatea de parte în proces a mai fost definită în literatura juridică ca fiind „îndreptățirea, respectiv obligația legală a unei persoane (fizice sau juridice), de a figura într-un anumit proces în calitate de parte".
Într-o lucrare mai recentă, încercându-se o redefinire a calității procesuale, considerată ca o condiție pentru ca o persoană să poată participa la proces, dar distinctă de dreptul substanțial supus judecații, se afirmă că aceasta presupune Justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa ca parte în procesul civil". De altfel, instanța de judecată nici n-ar putea, în faza de început a procesului și nici a dezbaterilor judiciare, să stabilească și să se pronunțe în sensul existenței sau inexistenței dreptului subiectiv dedus judecății, acest lucru urmând să-1 facă abia prin hotărârea judecătorească, pe care o va pronunța la finele procesului.
În consecință se susține prin întâmpinare, în această concepție, reclamantul, care are sarcina de a-și justifica propria calitate procesuală dar și pe aceea a pârâtului, va expune în cererea de chemare în judecată împrejurările de fapt și de drept pe baza cărora se va verifica dacă el și pârâtul au calitate procesuală, dar aceste împrejurări „sunt numai ipotetice", exactitatea lor urmând a fi verificată de instanță pe parcursul procesului.
În atare condiții, atâta vreme susține pârâta, atâta vreme cât era angajată in funcția de general manager la unul dintre punctele de lucru ale societății, reprezentat de CLUB XS, si fără a avea printre atribuțiile sale gestiunea acestui punct de lucru, nu poate fi persoana care sa aibă calitate procesuala pasiva in ceea ce privește atragerea răspunderii patrimoniale pentru toate lipsurile din gestiunea tuturor punctelor de lucru ale societății G. LC SRL, aceasta persoana fiind reprezentata ori de directorul general al societății, ori de gestionarii punctelor de lucru in parte.
Pe fonul cauzei a arătat că in ceea privește acțiunea formulata de societatea reclamanta, o consideră total neîntemeiata din următoarele considerente:
Într-o prima ordine de idei, a solicitat a se observa inexistenta fisei sale de post, astfel încât nu se poate constata săvârșirea unei fapte ilicite prin care sa aducă atingere obligațiilor de serviciu decurgând din contractul individual de munca sau atribuțiilor înscrise în fisa postului, întrucât contractul individual de munca nu stabilește atribuțiile postului, făcând referire pentru aceasta la fisa postului, care nu exista. Or, în condițiile în care contractul individual de munca a fost încheiat nespecificând atribuțiile postului si nefăcând referire nici la dispozițiile vreunei legi pentru aceasta, ci prevăzând doar încadrarea în funcția de " general manager ", nu exista niciun temei pentru a considera ca paratei îi reveneau toate atribuțiile legate de gestiunea stocurilor societății reclamante.
Pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului fata de angajat, în temeiul art. 270 si urm. Codul muncii, este necesara îndeplinirea cumulativa a mai multor condiții. Din analiza prevederilor art. 271 codul muncii, pentru a exista răspundere patrimoniala este necesar sa fie întrunite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicita si personala a salariatului, săvârșita în legătura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu, vinovăția salariatului. Numai îndeplinirea cumulativa a acestor condiții atrage răspunderea patrimoniala, iar lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlătura aceasta răspundere.
Or, calitatea de salariat a paratei la data producerii prejudiciului a fost dovedita în cauza.
În ceea ce privește fapta ilicita si personala a salariatului pentru a atrage răspunderea patrimoniala aceasta trebuie sa fie săvârșita în legătura cu munca sa. Paratul deținea funcția de general manager, la un singur punct de lucru al societății, CLUB XS, si, în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, avea obligația de a supraveghea bunul mers al acestuia.
Din coroborarea acestor prevederi legale rezulta ca întreaga responsabilitate revine unicului administrator al societății, acesta neputându-se prevala în prezenta acțiune de dispozițiile art. 270 si urm. Codul muncii referitoare la răspunderea contractuala, deoarece, după
cum rezulta din actele depuse chiar de reclamanta, nu au fost stabilite contractual clauze care sa reglementeze obligația pârâtei de a supraveghea întreaga gestiune a societății reclamante, astfel că în lipsa unei astfel de clauze este evident că răspunderea pârâtei nu putea fi antrenată.
Or, pentru a angaja acest tip de răspundere, este necesara existenta unui contract care sa prevadă drepturile si obligațiile pârtilor semnatare, obligații a căror încălcare ar atrage evident răspunderea civila contractuala.
În speța de față însa, nu se poate constata săvârșirea de către parata a unei fapte ilicite prin care sa aducă atingere obligațiilor de serviciu decurgând din contractul individual de munca sau atribuțiilor înscrise în fisa postului, întrucât contractul individual de munca nu stabilește atribuțiile postului, făcând referire pentru aceasta la fisa postului, care nu exista.
În consecința, în absenta fisei postului care sa specifice atribuțiile ce reveneau angajatului, pentru ca acesta sa fie în măsura să si le exercite, urmare a cunoașterii lor cu exactitate, nu se poate retine săvârșirea cu vinovăție a unei fapte de nerespectare a sarcinilor de serviciu care sa stea la baza atragerii răspunderii sale patrimoniale.
Totodată, in condițiile inexistentei fisei postului, a solicitat pârâta a se observa ca reclamanta nu a înțeles sa depună la dosarul cauzei si copia contractului individual de munca încheiat cu pârâta, motiv pentru care a solicitat a se pune in vedere acesteia depunerea contractului la dosarul cauzei.
Mai mult decât atât, se invoca existenta unor procese-verbale de inventariere pe care pârâta nu le-a semnat, o . situații vânzări si stocuri de marfa ale unor puncte de lucru-magazin haine, de care pârâta nu se ocupa.
Chiar la punctul de lucru la care pârâta își desfășura activitatea, îi era impusa angajarea de personal fără forme legale, introducerea de marfa fără forme de intrare la club, inexistenta unui regulament de organizare si funcționare care sa fi fost adus la cunoștința angajaților societății, condiții in care susține pârâta, nu pot fi responsabila pentru toate aceste nereguli, create, susținute si continuate de administratorul societății G. LC SRL.
În susținerea celor afirmate a arătat că înțelege să se folosească de proba cu martori ce pot atesta realitatea celor afirmate de subsemnata, precum si roba cu expertiza contabila, întrucât pârâta, in calitate de fosta salariata, nu deține nici un înscris la acest moment.
F. de considerentele arătat a solicitat admiterea excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, respingerea acțiunii ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtei ca neîntemeiată.
În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă care să verifice documentele contabile din perioada_14; să se precizeze, în funcție de documentele contabile, dacă procesele-verbale nr.99 și 111 din 14.05.2014 reflectă realitatea și să se stabilească prejudiciul creat în patrimoniul reclamantei în raport de actele depuse la dosar.
Prin concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de domnul inginer Bărcean V. a verificat și analizat documentele contabile pe perioada_14, modul de conducere al contabilității cu ajutorul programului de contabilitate ASSCON la sediul societății, contabilitatea sintetică prin metoda global valorică, cât și la nivelul gestiunilor punctelor de lucru "M. Haine" și "Club Insomnia" responsabilă B. Lucreția, prin metoda cantitativ valorică, având în vedere că vânzările de mărfuri se realizează prin casa de marcat, fiind legată la program și cu ajutorul tachului.
Au fost verificate documentele de intrare și ieșire, respectiv facturi fiscale, note recepții și rapoartele zilnice, registrele de casă etc, documente ce au fost semnate de salariata B. Lucreția și pe baza cărora au fost întocmite actele financiar contabile, inclusiv registrele jurnal privind .. Prin compararea registrului jurnal de evidență contabilă condus la nivelul societății și jurnalul de evidență analitică condus de salariata B. Lucreția, nu s-au constatat diferențe, deci datele înscrise în documentele primare, facturi și rapoarte de gestiune zilnice sunt reale.
În urma verificării documentelor financiar contabile, a rezultat că toate documentele de intrare în gestiune, respectiv facturi fiscale emise de diverși furnizori, urmate de note de recepție semnate de salariata B. Lucreția, au fost înregistrate atât în contabilitatea sintetică a societății, cât și în contabilitatea analitică a punctelor de lucru.
După calcularea inventarelor efectuate în perioada 30.04-06.05.2014 la cele două puncte de lucru și a punctajului realizat între evidența sintetică ținută la sediul societății și evidența analitică ținută de salariata B. Lucreția, s-au întocmit procesele verbale de valorificare ale inventarului nr. 99/12.05.2014 pentru punctul de lucru "M. Haine" și nr. 111/14.05.2014 pentru punctul de lucru "Club Insomnia", procese verbale care reflectă rezultatele inventarierii în funcție de documentele contabile.
Ambele procese verbale, nr. 99/12.05.2014 și nr. 111/14.05.2014, reflectă realitatea.
În urma valorificării inventarelor din 30.04.-06.05.2014 și în raport de actele depuse dosar și cele puse la dispoziția expertizei de către reclamantă, a rezultat că salariata B. Lucreția, manager general și responsabilă cu gestiunea la punctele de lucru M. Haine" și "Club Insomnia" a creat un prejudiciu reclamantei .. SRL în sumă de 122.487,14 lei, după cum urmează: la punctul de lucru "M. Haine": -87.917,89 lei, prejudiciu compus din: -71.462,94 lei - lipsă în gestiunea de mărfuri și 16.454,95 lei - lipsă în casă.
La punctul de lucru "Club Insomnia", un prejudiciu de 34.569,25 lei - lipsă în casă, conform Registrului de casă.
Rezultatele inventarierii au fost înregistrate în evidența contabilă a societății.
La raportul de expertiză întocmit în cauză, au fost formulate obiecțiuni, iar la data de 17.03.2015, expertul desemnat în cauză a răspuns acestor obiecțiuni astfel:
Obiecțiunea nr.1: Cum a identificat expertul persoana vinovată de lipsa în gestiune, atâta vreme cât reclamanta nu a făcut dovada predării gestiunii către vreo persoană, mai ales către subsemnata. Răspuns nr.1: Expertiza a răspuns numai la obiectivele fixate de instanță și a constatat pe baza verificării documentelor anexate la dosar și cele puse la dispoziție de reclamantă că procesul-verbal nr. 99/12.05.2014 întocmit în baza inventarului faptic la Magazinul haine la 30.04.2014 și procesul verbal nr. 111/14.05.2014 întocmit pe baza inventarului faptic la "Club Insomnia" reflectă realitatea, adică și prejudiciul stabilit prin aceste procese-verbale este real. La această obiecțiune, expertiza menționează că pârâta B. Lucreția nu a preluat de la cineva gestiunea celor două puncte de lucru cu inventar faptic, inventar ce ar fi fost punctul de plecare la stabilirea gestiunilor la data efectuării inventarelor faptice, ci au fost gestiuni nou înființate pentru care a fost împuternicită pârâta să le coordoneze ca manager general și responsabilă cu gestiunea conform Contractului individual de muncă nr. 87/19.12.2012.
Ca manager general, B. Lucreția a recrutat și angajat personalul din subordine sa lucrători gestionari, semnând contractele individuale de muncă ca reprezentantă a ..
Lipsa în gestiune prin procesele-verbale de inventariere nr. 99/12.05.2014 și nr. 11 1/14.05.2014 a fost stabilită în urma comparării situațiilor faptice (inventare) și situațiilor scriptice din evidența contabilă a punctelor de lucru "M. haine" și "Club Insomnia", nefiind necesar ca reclamanta să facă vreo dovadă a predării gestiunii către vreo persoană sau către pârâtă așa cum susține, mai ales că aceasta nu a mai dorit să colaboreze cu administratorul societății care a dispus inventarierea inopinată, dovada fiind corespondența anexă la dosar dintre cele două părți.
Obiecțiunea nr. 2: Care sunt documentele pe baza cărora a stabilit expertul faptul că pârâta gestiona vreunul din punctele de lucru, atâta timp cât în cuprinsul expertizei nu se face nicio referire și nu se menționează, indică o fișă a postului sau vreun document de preluare a unei gestiuni.
Răspuns nr. 2: Este adevărat, din dosarul cauzei nu s-a identificat o fișă a postului, dar din contractul individual de muncă nr. 87/19.12.2012, rezultă că pârâta este manager general și responsabilă cu gestiunea. Nu a semnat nici un document de preluare a gestiunii deoarece aceste puncte de lucru au fost nou înființate, nefiind necesar pentru o preluare a gestiunii,
Punctele de lucru în discuție au fost înființate sub coordonarea pârâtei, toate mărfurile intrate în gestiunea acestora au fost pe bază de facturi de la diverși furnizori, facturi semnate la primire marfă de către pârâtă, mărfurile din facturi au fost recepționate, notele de recepție fiind semnate de pârâtă. Pe lângă facturile și recepțiile semnate de pârâtă ca intrare mărfuri, aceasta recunoaște că a gestionat atât mărfurile, cât și încasările în urma vânzării acestora prin semnarea declarațiilor de început de inventariere, semnarea inventarelor faptice și a declarațiilor de sfârșit de inventariere: "Subsemnata B. Lucreția, responsabilă cu gestiunea.
Obiecțiunea nr. 3: Cum a dedus în urma inventarierii puse la dispoziție de reclamantă prin procese-verbale cuantumul prejudiciului. Să indice dacă pe marfa care o consideră a fi lipsă există intrări în societatea G. LC, întrucât aceasta nu a făcut dovada contabilă a achiziționării respectivelor mărfuri.
Răspuns nr. 3: Cuantumul prejudiciului din procesele-verbale nr. 99/12.05.2014 și nr. 111/14.05.2014 a fost stabilit pe baza calculării inventarelor faptice și comparării sumelor din acestea cu soldurile scriptice din contabilitate, stabilite la data inventarierii.
Expertiza face următoarea precizare: evidența analitică la cele două puncte de lucru a fost condusă de responsabila cu gestiunea, B. Lucreția,”cantitativ-valoric cu ajutorul programului ASSCON, vânzările de mărfuri realizându-se prin casa de marcat, fiind legată la program. Contabilitatea sintetică la sediul societății a fost condusă global valoric. În urma inventarierii cantitativ valoric și a calculării valorice a inventarelor, s-a efectuat punctaj între evidența analitică condusă de B. Lucreția și cea sintetică condusă la nivelul societății global valoric, neexistând diferențe.
Situația este descrisă amănunțit în răspunsurile date la obiectivele nr. 1 și 2 din Raportul de expertiză.
Expertiza nu se poate pronunța dacă în gestiunea . au existat și altfel de intrări de mărfuri decât cele legale pe bază de facturi și recepții.
Obiecțiunea nr. 4: Atâta vreme cât subsemnata își desfășura activitatea la un punct punct de lucru al societății reclamante, cum s-a ajuns la concluzia că aceasta ar fi vinovată și de lipsurile de la alte puncte de lucru ale reclamantei, cu obiect de activitate total diferit.
Răspuns nr. 4: Din documentele depuse la dosar, cât și cele puse la dispoziție de reclamantă, precum și din recunoașterea pârâtei prin semnarea declarațiilor de inventar și a altor documente, rezultă că pârâta a îndeplinit funcția de general manager și" responsabilă cu gestiunea la ambele puncte de lucru "M. Haine" și Club Insomnia" și este responsabilă de cele constatate.
Analizând acțiunea prin prisma motivelor invocate de către reclamantă, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în cauză, instanța constată că este fondată și urmează a o admite, pentru cele ce se succed:
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtă se reține că această excepție nu este întemeiată în condițiile în care pârâta fost angajată cu contract individual de muncă și prin urmare a avut raporturi juridice de muncă cu reclamanta, aspecte ce rezultă atât din contractul individual de muncă nr. 87/2012 cât și din documentele contabile pe care pârâta și le-a însușit în calitate de responsabil cu gestiunea la cele două puncte de lucru din cadrul societății, astfel că, va fi respinsă excepția amintită.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța constată că, în fapt, pârâta a fost angajată conform contractului individual de muncă nr. 87/2012 pe funcția de manager general si responsabil cu gestiunea la . pentru punctele de lucru „Club Insomnia" si „M. haine" situate pe raza orașului Rovinari, județul Gorj.
În baza deciziei de inventariere nr.78/30.04.2014 s-a dispus inventarierea la punctele de lucru aparținând societății, inclusiv cele la care își desfășura activitatea pârâta iar în urma inventarului efectuat au fost încheiate procese-verbale de inventariere pentru fiecare punct de lucru, după cum urmează ; pentru punctul de lucru „M. haine" a fost încheiat procesul - verbal nr.99/14.05.2014, ocazie cu care s-a constatat o lipsa in gestiune in cuantum le 87 917,89 lei, compusa din :_,94 lei - lipsa gestiune ;_,95 lei - lipsa gestiune casa de bani; iar la punctul de lucru „Club Insomnia" a fost încheiat procesul - verbal nr. l11/14.05.2014, ocazie cu care s-a constatat o lipsa in gestiune in cuantum de_,25 lei reprezentând lipsa gestiune casa de bani.
În urma proceselor-verbale de inventar, cat si a lipsei nejustificate a intimatei de la locul de munca a fost demarata procedura cercetării disciplinare prealabile, sens in care a fost emisa decizia de concediere nr. 125/06.06.2014.
Se reține totodată faptul că, atât listele de inventariere cât și declarațiile date de pârâtă la începutul și la sfârșitul inventarului au fost semnate personal de aceasta în calitate de responsabilă cu gestiunea la cele două puncte de lucru, în fața comisiei de inventariere (filele 133-140 și 169-182).
Prin încheierea cu nr.30/30.06.2014 din camera de consiliu, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis cererea formulată de către . în calitate de creditor și s-a înființat sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin debitoarei B. Lucreția până la concurența sumei de_,14 lei.
Prin cererea ce face obiectul cauzei de față, reclamanta a solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de_,14 lei reprezentând lipsă în gestiune, plus cheltuieli de judecată.
A susținut reclamanta că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii patrimoniale.
Raportat la înscrisurile existente în dosar, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice contabile ale cărei obiective au fost stabilite prin încheierea de ședință din 24 noiembrie 2015. La data de 17.03.2015 expertul desemnat a răspuns la obiecțiunile formulate de către pârâtă (fila 4-7 dosar- volumul II ).
Raportul de expertiză efectuat în cauză constată și concluzionează că notele de recepție în baza cărora au fost întocmite actele financiar contabile au fost semnate de salariata B. Lucreția, procesele verbale de inventariere cu nr.99 și 111/14.05.2014 reflectă realitatea și diferențele constatate au fost evidențiate în evidențele contabile ale societății iar cât privește prejudiciul creat în patrimoniul reclamantei, acesta se ridică la suma totală de_,14 lei.
Referitor la obiecțiunile formulate în cauză, se reține că, prin precizările făcute de expert s-a evidențiat încă o dată realitatea stării de fapt în sensul că, pârâta nu a preluat gestiunea de la alte persoane, fiind gestiuni nou înființate iar facturile și recepțiile au fost semnate de pârâtă aceasta recunoscând că a gestionat atât mărfurile cât și încasările în urma vânzării acestora. De asemenea, calculul cuantumului prejudiciului a fost stabilit pe baza calculării inventarelor faptice și comparării sumelor cu soldurile scriptice din contabilitate, stabilite la data inventarierii.
Față de această stare de fapt, instanța ajunge la concluzia că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale ale pârâtei, în calitate de salariat .
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 254 al.1 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii: ” Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătura cu munca lor .” Alineatul 3 al aceluiași articol prevede că „ În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 zile de la data comunicării”.
În speță, contrar susținerilor pârâtei, din probele administrate în cauză a rezultat că prejudiciul în cuantum total de_,14 lei, constând în lipsuri în gestiune, s-a produs din vina și în legătura cu munca pârâtei, care îndeplinea funcția de manager general si responsabil cu gestiunea iar pe de altă parte, pârâta nu a uzat de vreun mijloc de probă cu care să dovedească eventuala sa nevinovăție în producerea pagubei respective.
Mai mult, în condițiile în care pârâta avea calitatea de gestionar, în cauză operează și prezumția relativă de culpă, prezumție ce nu a fost răsturnată de pârâta B. Lucreția.
Față de considerentele expuse, se apreciază că reclamanta a probat îndeplinirea cumulativă a cerințelor prevăzute de art.254 alin.1 din codul muncii respectiv calitatea de salariat a pârâtei, fapta ilicită, prin raportare la îndatoririle ce-i reveneau acesteia în calitate de gestionar precum și raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, astfel că, urmează ca instanța să admită acțiunea și să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de_,14 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului creat în patrimoniul reclamantei.
În temeiul art.453 alin.1 cod pr civ. va fi obligată pârâta la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând onorariu expertiză conform chitanței depusă la fila 339 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtă prin întâmpinare.
Admite acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj, CUI_, J_, cu sediul profesional ales în Tg – J. ., ., în contradictoriu cu pârâta B. Lucreția, domiciliată în comuna Bîlteni, ., jud. Gorj.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma totală de_,14 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului creat în patrimoniul reclamantei.
Obligă pârâta la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20.04.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, D. C. | Asistent judiciar, O. F. P. | Asistent judiciar, M. Ș. |
Grefier, N. R. |
Red CD/tehn N.R.
18.05. 2015/4 ex
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
