Contestaţie decizie de concediere. Sentința nr. 2647/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2647/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 8804/95/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 2647/2015
Ședința publică de la 04 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. R.
Asistent judiciar I. R. G.
Asistent judiciar O. F. P.
Grefier R. R.
Pe rol se află pronunțarea în cauza privind pe reclamantul D. A. împotriva pârâtei ..A, având ca obiect contestație decizie sancționare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 28.05.2015, când cei prezenți au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi(încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință), iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj sub nr._, reclamantul D. A. a chemat în judecată pârâta S.C. C. R. S.A, solicitând anularea deciziei de concediere nr. 145/10.10.2014, repunerea în situația anterioară în sensul reintegrării sale în funcția avută, obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data concedierii și până la momentul reintegrării efective pe funcția deținută anterior, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că a fost angajat al S.C. C. ROMÂNIA S.A., în baza contractului individual de muncă nr. 5539/I/M din 17.07.2008, însă prin decizia nr. 145/10.10.2014 s-a dispus concedierea sa pe motivul că nu ar fi realizat norma prevăzută în actul adițional la contractul individual de muncă privind cantitatea energiei recuperate.
A precizat reclamantul că în conformitate cu actul adițional valabil din data de 12.12.2013, trebuia să realizeze 166,67 MWH/lună; din cuprinsul deciziei de concediere s-ar deduce că în luna aprilie 2014 ar fi avut 3 zile de concediu medical, în realitate fiind vorba de3 zile de concediu de odihnă.
Reclamantul recunoaște că nu a putut realiza targetul impus, însă susține că acest lucru s-a datorat și faptului că în zilele în care se desfășurau ședințele de judecată a contestațiilor formulate împotriva proceselor verbale de constatare a neregulilor, era chemat în instanță.
A mai arătat că în luna martie a avut un număr de 85 bonuri de mișcare, în urma cărora s-au întocmit 12 note de constatare, în luna aprilie în datele de 10, 11, 28 și 29 s-a deplasat la instanță, unde a fost citat, iar în ziua de 14 aprilie a avut instructaj SSM. În aceeași lună, a avut un număr de 64 bonuri de mișcare și s-au întocmit 6 NC (note de constatare, procese verbale de contravenție).
De asemenea, în luna mai a avut 48 BMC, iar în urma acestor controale s-au întocmit 4 NC. În perioada 26-28 mai_ a lucrat singur, colegul său de formație nefiind la serviciu, iar în lipsa acestuia nu putea întocmi note de constatare. În luna iunie a avut 104 BMC, iar în urma acestor controale s-au întocmit 12 NC. În ziua de 2 iunie 2014 a fost citat la instanță, la data de 12.06.2014 s-a deplasat în interes se serviciu la SERVICE AUTO Rm. V., la 25 iunie 2014 a avut loc evaluarea profesională, la data de 26.06.2014 a predat mașina la București.
Pentru luna iulie a avut 134 bonuri de mișcare, în urma cărora s-au întocmit 8 NC, iar în luna august în perioada 4-26 august 2014 s-a aflat în concediu de odihnă. În august 2014 a avut un număr de 22 bonuri de mișcare și s-au întocmit 3 NC.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 78, 80 din Codul muncii.
Reclamantul a depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia nr.145/10.10.2014 emisă de S.C. C. R. S.A., contractul individual de muncă și acte adiționale, convocarea nr. RO40/_/15.09.2014, citații emise de organele judiciare.
Pârâta S.C. C. R. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației formulată de reclamant ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul a fost angajat la departamentul Pierderi non tehnologice (NTL.), ca inspector de teren, având ca unică sarcina principală de serviciu depistarea consumului fraudulos de energie electrică pe două căi: una se exercita de acesta ținând cont de dispozițiile scrise venite pe cale ierarhică, locurile unde se efectuau verificări fiind cele primite scris sau in format electronic de la șefii ierarhici; a doua cale - depistarea consumului fraudulos prin verificări efectuate în mod liber de contestator, oriunde în aria de acoperire a C. (7 județe), unde salariatul considera sau/si avea informații că se consumă curent electric, fără a fi înregistrat de contor, salariatul având doar informația de a informa șeful ierarhic că își propune sa efectueze controale si în alte județe decât județul Gorjul.
In fisa postului contestatorului, la capitolul II- Principalele sarcini ale contestatorului, ultimul punct, se menționează că angajatul "îndeplinește si alte responsabilități referitoare la domeniul său de activitate, rezultate din dispozițiile superiorului ierarhic direct." Prin urmare, angajatul este obligat prin fisa postului sa îndeplinească orice alta solicitare a șefului ierarhic direct. Aceasta obligație raportata la art.3 din contractul individual de muncă stabilește foarte clar că angajatul în funcția de inspector de teren poate merge absolut in orice localitate din aria de acoperire a distribuitorului de electricitate, dacă șeful ierarhic îi dădea o dispoziție verbal în acest sens. Șeful ierarhic direct C. B. i-a dat de nenumărate ori dispoziții verbale să meargă și în alte județe pentru a depista consum neînregistrat de energie electrică, iar contestatorul, prin rezultatele foarte slabe privind depistarea consumului fraudulos, realizate în ultimele șase luni anterioare concedierii a nesocotit în buna măsura aceste dispoziții, efectuând controale în alte județe, doar daca era trimis să verifice un anumit loc de consum, altfel nu a dorit sa efectueze controale, pentru a avea în fiecare luna recuperată măcar 50% din cantitatea de 166.67 MWh. In cursul lunii aprilie 2014, dar și în mai 2014 a primit o atenționare de la șeful ierarhic că recuperează energie electrica foarte puțină, ceea ce contravine disciplinei în muncă. Contestatorul a semnat de primire pe aceste înștiințare și foarte rar s-a deplasat în alte locuri de consum.
Nu s-ar putea da eficiență apărărilor contestatorului, în sensul că a făcut eforturi toarte mari, dar nu a reușit sa depisteze cazuri de consum fraudulos pentru ca aceasta chestiune ar tine de hazard, sau că zona Gorjului nu ar fi una predispusa consumului fraudulos de energie, în condițiile în care nu s-a făcut dovada cu documente scris (notele de constatare ce se încheie cu ocazia verificării unui contor, BMP sau a unei instalații electrice suspecte de consum fraudulos, note de constatare in care se consemnează starea de fapt găsita la fata locului sau/si cu înregistrarea GPS de pe mașina de serviciu - toate mașinile C. au GPS pe ele) ca a mers efectiv in timpul celor 8 ore de munca zilnice la diverși consumatori, din proprie inițiativa însa efectiv, în marea lor majoritate acești consumatori ar fi fost cinstiți si nu ar fi avut nereguli, astfel ca reclamantul, în calitate de inspector de teren, nu a putut recupera energie, deși a efectuat nenumărate controale.
In luna ianuarie 2014 procentul de recuperare energie electrica realizat de contestator a fost de 78,60%, adică 131,00 MWh. adică mai mult de trei sferturi din cantitatea de 166,87MWh energie lunar de recuperate din pierderi nontehnice. După aceasta luna si până când s-a finalizat cercetarea disciplinară, contestatorul a avut procente de recuperare energie nesemnificative, după cum rezulta din analiza efectuata de C.. analiza înscrisa in documentele cercetării disciplinare. Or, din analiza efectuată pe baza datelor înregistrate în documentele operaționale, realizări pe două luni, considerate reprezentative din punct de vedere al pierderilor de energie electrica; o luna de iarna(martie 2014) in care pierderile sunt mai mari(influenta consum mai mare) si o luna de vara. luna iunie 2014, in care pierderile au valori mai reduse, a rezultat ca reclamantul a efectuat din proprie inițiativă 15 acțiuni în luna martie și 45 în luna iunie însă note de constare au fost întocmite doar în 7, respectiv 6 cazuri.
Pârâta învederează că în luna ianuarie 2014 contestatorul a recuperat consum de energie electrica din pierderi netehnice (energie electrica consumata fraudulos de unii abonați CE/) in cuantum de 131 MWh (un procent de 78.6% din norma de munca de 166.67 MWh, deci a obținut un calificativ bun, în principiu îndeplinindu-si sarcina de serviciu., conform evaluării pe luna ianuarie 2014. Apoi dintr-o data nu s-a mai putut, iar contestatorul răstălmăcește in contestație, absolut toate dispozițiile legale, evident in favoare sa., pârâta considerând că după aceasta luna, reclamantul nu a mai dorit efectiv sa își îndeplinească sarcina de serviciu, pentru care fusese angajat: sa recupereze energie electrica. Faptul ca în actul adițional s-a scris ca se poate începe si o cercetare profesionala pentru necorespundere profesionala nu înseamnă că nu se poate cerceta un salariat pentru abateri disciplinare legate de refuzul sau îndeplinirea parțială a dispozițiilor primate de la șefii ierarhici. Or, atunci când șeful tău direct, în baza unei prevederi din fisa postului, dă dispoziții verbale pentru efectuarea de controale si în alte județe, în zone așa-zis mai "prolifice" în furturi de energie electrică, iar salariatul refuză, având un procent foarte mic de energie recuperată, susținerea reclamantului că locul său de munca este în Gorj, iar angajatorul nu a solicitat niciodată să se deplasezi și în alte județe, este vorba, în mod evident, de rea-credință.
Mai mult, conform fisei postului, cap II - Principalele responsabilități ale postului, contestatorul ar fi trebuit si singur, din proprie inițiative sa depisteze cazuri de consum fraudulos, ar fi trebuit sa le identifice si sa colaboreze cu personalul C. în depistarea cazurilor de consum fraudulos. Or, după cum rezulta atât din decizie, cât si din procesul-verbal încheiat de comisia de cercetare, contestatorul nu a identificat din proprie inițiativa decât câteva cazuri de consum fraudulos, în contradicție cu atribuțiile din fișa postului, in care se prevăd următoarele obligații ale contestatorului: identifica si raportează anomaliile legate de contoare si structura rețelei, deconectarea de la rețea a conectărilor ilegale si colaborarea cu forțele de aplicare a legii si de securitate; identifica zonele cu probleme si indicatori potențiali de pierderi netehnice de energie electrica care rezulta din analiza datelor si a tendințelor; urmărește și răspunde de realizarea indicatorilor KPI; colaborează cu personalul C.E.Z. în scopul descoperirii pierderilor netehnice.
Prin urmare, atribuțiile postului impun obligativitatea efectuării de controale si din proprie inițiative, impun colaborarea cu restul personalului C.E.Z., de exemplu cu turele operative de la Serviciul Exploatare, care, în mod cert, observă în teren, la abonați, diverse anomalii legate de sigilii sau de consum neînregistrat de contor. Or, contestatorul s-a rezumat efectiv la ceea ce primea din partea C., ignorând restul prevederilor din fisa postului. Un astfel de raționament in interpretarea fisei postului, dar si a contractului individual de munca si a actului adițional nu este rezonabil, nu este făcut cu bună-credință și este evident si nelegal. Societatea îi impută contestatorului lipsa aproape totală de interes a începând cu luna februarie 2014, dată de când contestatorul a refuzat efectiv să mai recupereze energie electrică.
Prin Ordinul ANRE nr.15 din 12.03.2014 privind aprobarea Procedurii pentru determinarea consumului propriu tehnologic (CPT) în rețelele electrice de distribuție, autoritatea de reglementare ANRE recunoaște faptul ca energia electrica neînregistrata la consumator (pe contorul montat la acesta) reprezintă o pierdere netehnica (inclusa in consumul propriu tehnologic CPT al distribuitorului C.) ce aparține operatorului de distribuție, energia astfel pierduta fiind achiziționată de C. de pe piața. Ordinul definește la art. 4 alin. 1) lit. a) consumul propriu tehnologic CPT ca fiind diferența dintre energia electrica măsurată la . si energia electrica măsurata la ieșirea din rețeaua electrică respectivă, reprezentând pierderile de energie electrică în elementele componente ale rețelei, precum si energia electrică preluată din rețea, dar nefacturată din cauza neînregistrării de către grupurile de măsurare, iar la art. 9 alin. (2) prevede că pentru achiziția energiei electrice necesare acoperirii CPT rețea, OD (operatorul de distribuție, C. în cazul de față) determină o prognoză pe termen lung a CPT. Pentru anul 2014 energia electrică contractată pentru acoperirea consumului propriu tehnologic al C. este, pana în acest moment, cea de 743.000 Mwh cu un procent mediu de 200,37 lei/MWh.
Mai mult, condițiile asociate licenței publice de distribuție energie electrică arată foarte clar că distribuitorul trebuie să stopeze cazurile de consum fraudulos. Pentru aceasta chestiune s-a creat acest departament NTL și au fost angajați inspectori de teren, singura lor sarcina de serviciu fiind recuperarea de energie. Rugăm a se vedea punctul 30 din capitolul obligațiile Titularului Licenței din Condițiile asociate licenței de distribuție publica a energiei electrice emise de ANRE societății S.C. C. Distribuție SA.
Normele sau normativul solicitat de contestator privind cantitatea lunara de energie de recuperat de un inspector de teren sunt anexă la licența de distribuție publica de energie si ordinul menționat mai sus, documente ce permit estimarea consumului propriu tehnologic, să scădem pierderile tehnice si apoi sa previzionăm energia electrica sustrasă din rețeaua publica de energie electrică de către anumiți consumatori. Societatea S.C. C. Distribuție SA. are obligație esențiala în licența de a stopa furtul de energie electrica, iar această obligație nu se poate trata cu dispreț. Nerespectarea obligațiilor din licență se poate solda, conform Legii 123/2012 (actuala lege a energiei), cu retragerea licenței de distribuție publica de energie electrica sau cu amenzi,S.C. C. Distribuție SA., având licența publica de distribuție energie electrica si contract de concesiune a serviciului public de distribuție energie. C. Distribuție SA. a mandatat societatea C. ROMÂNIA S.A., pe baza de contract, să depisteze și să recupereze consumurile frauduloase de energie electrica prin departament specializat, si anume departamentul NTL, unde contestatorul lucra ca inspector de teren.
Având în vedere cele de mai sus, aceasta cantitate de energie lunară de recuperat constituie normă de muncă în sensul stabilit de Codul muncii. Contestatorul nu avea de montat contoare sau de confecționat șuruburi, acesta fiind angajat sa depisteze cazuri de consum fraudulos singur si in echipa, si evident sa recupereze energie in cuantumul menționat in actul adițional. Or, contestatorul nu a recuperat in ultimele luni decât un procent nesemnificativ din cantitatea de energie stabilita conform actului adițional.
Pentru a-i determina si stimula sa depună diligente maxime in activitatea de recuperare energie, angajatorul a oferit, pe lângă salariul fix lunar, salariu care se incasa indiferent dacă se recupera energie sau nu, si un sistem de bonusuri (KPI) pe care acest inspector de teren îl incasa suplimentar, pe lângă salariu, dacă realiza sau nu un anumit procent de energie recuperata din cantitatea de 166,67 Mwh. Pe raționamentul exprimat de contestator în contestație ar fi însemnat că în situația în care procentul de energie electrica recuperata era mic să i se ia efectiv si din salariu. Or, pentru a stimula angajatul sa iși dea silința, să pasiune in munca sa, adică sa plece de la buna-credința s-a creat acest sistem de KPI, suplimentar fata de salariu. Salariu era oricum încasat dacă recupera 1 Mwh, daca recupera 166,67 Mwh sau dacă nu recupera nimic. Bonusul de performanță se primea, pe lângă salariu, în funcție de procentul de energie electrica recuperata din cantitatea ținta de 166,67 Mwh. Obligația de serviciu era însa de a recupera energie în cantitate de 166.67 MWh. Or, contestatorul în ultimele șase luni a refuzat deplasările în alte județe, deși șeful ierarhic i-a dat dispoziții în acest sens, motiv pentru care evident măsura legala ce a fost luata, a fost neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Contestatorul, prin numărul mic de controale zilnice, nu si-a îndeplinit sarcina de serviciu privind controlul si recuperarea de energie stabilita de comun acord cu acesta prin actul adițional mai sus menționat.
In drept s-au invocat prevederile din regulamentul intern și contractul colectiv de muncă, menționate în decizia de desfacere contract individual de munca, prevederile din Condițiile Asociate Licenței de Distribuție Publica a Energiei si Codul muncii.
În apărare, pârâta a depus la dosar, în copie: decizia de concediere nr.145/10.10.2014, fișe de evaluare a activității profesionale a reclamantului din ianuarie 2014, aprilie 2014, iunie 2014, nota explicativă data de reclamant, întrebările adresate contestatorului, fișa postului reclamantului, contractul individual de muncă și actul adițional din 12.12.2013, tabel cu salariații angajați ca inspector de teren în cadrul NTL, condițiile asociate licenței de distribuție, contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 440/20.12.2013 valabil pentru anul 2014, regulamentul intern al societății pârâte.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că a respectat ordinele de serviciu ale superiorului ierarhic și instrucțiunile de lucru. De asemenea a învederat că în prezent cantitatea de energie electrică impusă de pârâtă a fi recuperată de către inspectorii de tren s-a redus, în opinia reclamantului pârâta realizând că ținta impusă anterior era imposibil de atins.
În probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului si al pârâtei, proba cu martorul B. C. L..
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că acțiunea reclamantului este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Reclamantul D. A. a fost angajat al societății pârâte S.C. C. România S.A., în funcția de inspector NTL (tehnician energetician), potrivit contractului individual de muncă nr. 5539/I/M/17.07.2008.
Prin decizia nr.145/10.10.2014 reclamantul a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, în temeiul art.61 lit.a și art.248 alin.1 lit.e din Codul muncii, reținându-se săvârșirea următoarelor abateri disciplinare: a)nerealizarea normei de munca privind cantitatea de energie recuperată(166.67 Mwh/lună), prevăzută în actul adițional din 12.12.2013 la contractul individual de muncă, pentru perioada martie 2014-august 2014, când a obținut calificativul slab; b)neîndeplinirea obligațiilor/sarcinilor de serviciu ce reveneau salariatului, în conformitate cu actul adițional din 12.12.2013, precum și din fișa postului și/sau dispozițiile superiorului ierarhic în legătură cu activitatea de depistare a pierderilor netehnice, considerându-se că prin aceste acțiuni/inacțiuni reclamantul nu a putut acoperi ținta de 166.67 Mwh/lună, ceea ce a adus grave prejudicii societății.
În ceea ce privește prevederile considerate a fi încălcate de salariat, s-au menționat următoarele:
- art. 39 alin.2 din Codul muncii: „Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligații: Obligația de a realiza norma de munca sau,după caz, de a îndeplini atribuțiile ce ii revin conform fisei postului; obligația de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;g) alte obligații prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile. ";
- art. 6.2.6. din contractul colectiv de muncă:„Salariaților le revin si vor îndeplini următoarele obligații: (1) Sa realizeze sarcinile pe care le au sau le sunt încredințate conform atribuțiilor ce le revin la locul de munca potrivit dispozițiilor din fisa postului, sau atribuțiilor de serviciu; (7) Sa cunoască si sa respecte dispozițiile legii, prevederile CCM in vigoare, Regulamentul Intern, Regulamentul de Organizare si Funcționare, celelalte reglementari interne.";
- art. 16 alin.2 din contractul individual de muncă - „Angajatului îi revin, în principal, următoarele obligații: Obligația de a realiza norma de munca sau. după caz, de a îndeplini cu strictețe atribuțiile ce ii revin conform contractului, fisei postului si regulamentului intern in limita competentelor si răspunderilor stabilite prin aceste acte si potrivit legii; Obligația de a respecta cu strictețe dispozițiile Regulamentului Intern (...)"; Punctul F1.3Țintele individuale pentru indicatorul Recuperări energie sunt lunare si au fost calculate deducându-se din numărul de zile lucrătoare anual numărul de zile de concediu de odihna a salariatului si a numărului de zile in care salariatul/a fost la dispoziția organelor de cercetare penala/civila. Ținta anuala pentru indicatorul Recuperări energie este de 2.000 MWh, însemnând 166. 67 MWh lunar;
- art. 25 din Regulamentul Intern:„Angajații trebuie să își îndeplinească toate obligațiile ce le revin in conformitate cu prevederile contractului colectiv de munci, contractul individual de munca, cu fisa postului, cu prezentul Regulament, cu procedurile interne si cu deciziile, instrucțiunile sau ordinele primite de la sau emise de conducătorul ierarhie superior. Salariaților le revin, în principal, următoarele obligații generale:a) sa realizeze norma de munca sau, după caz, sa îndeplinească atribuțiile ce le revin conform lisei postului, să îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine si la cel mai înalt nivel al abilitaților lor fizice si mentale îndatoriri e de serviciu si sa se abțină de la orice fapta care sa aducă prejudicii instituției; sa respecte prevederile contractului individual de munca, ale Regulamentului si ale procedurilor operaționale; sa respecte standardele profesionale specifice Societății; sa respecte toate procedurile, instrucțiunile, ordinele, hotărârile, scrise sau verbale date de conducătorii ierarhici superiori, precum și prevederile prezentului Regulament, in caz contrar fiind pasibil de sancțiuni conform legii si/sau prezentului Regulament. I) sa respecte programul de lucru si sa folosească timpul de lucru in mod eficient".
- art. 28 din Regulamentul Intern:„Obligații legate de comportament: Toți angajații trebuie sa respecte standardele Societății si anume înalte standarde de profesionalism in afaceri, in cadrul cat ora încrederea si fidelitatea fata de clienți sunt de importanta majora. Angajații au următoarele obligații:(c) sa se conformeze cu spiritul si litera legilor, regulilor si regulamentelor si procedurilor aplicabile activității Societății;
- art. 73 din Regulamentul Intern:„Constituie abateri disciplinare grave: (ii) încalcarea de către angajați a obligaților reglementate in cadrul următoarelor capitole ale prezentului Regulament: Cap IV si Cap V"(v) orice abateri care prin amploarea lor, modalitatea in care au fost săvârșite si consecințe sunt de natura a prejudicia Societatea, imaginea sau interesele acesteia, sau sunt de natura a produce un prejudiciu material sau moral.
- fisa postului - cap.II. Principalele responsabilități ale postului: Identifica si raportează anomaliile legate ce contoare si structura rețelei, deconectarea de la rețea a conectărilor ilegale si colaborarea cu for ele de aplicare a legii si de securitate; Identifica zonele cu probleme si indicatorii potențiali de pierderi netehnice de energie electrica care rezulta din analiza datelor si a tendințelor. Urmărește si răspunde de realizarea indicatorilor KPI; Colaborează cu personalul C. in scopul descoperirii pierderilor netehnice.
Reclamatul a susținut că și-a îndeplinit sarcinile de serviciu și nu au existat cazuri în care să nu fi respectat ordinele superiorului ierarhic.
Instanța reține că în conformitate cu prevederile art. 247 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
Art. 247 alin. 1 din Codul muncii definește abaterea disciplinară ca fiind o faptă în legătură cu muncă și care constă într-o acțiune sau inacțiune, săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Pârâta a considerat că reclamantul și-a încălcat atribuțiile de serviciu prin nerealizarea în perioada martie 2014-august 2014 a normei de muncă privind recuperarea cantității de energie de 166.67 Mwh/lună, prevăzută în actul adițional din 12.12.2013 la contractul individual de muncă.
Conform art.39 alin.2 lit.a din Codul muncii, salariatului îi revine ,,obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz,, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului,,.
Norma de muncă este definită de art.129 din Codul muncii, ce prevede că ,,norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operațiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificarea corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiții unor procese tehnologice și de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse în desfășurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă,,.
Potrivit art.130 din Codul muncii, ,,norma de muncă se exprimă, în funcție de caracteristicile procesului de producție sau de alte activități ce se normează, sub forma de norme de timp, norme de producție, norme de personal, sferă de atribuții sau alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activități,,. Norma de timp este stabilită în funcție de durata necesară realizării unei activități determinate, norma de producție constă, de exemplu, într-un număr de produse de realizat pe unități de timp, normele de personal reprezintă numărul de salariați necesar realizării unei anumite activități, iar sfera de atribuții reprezintă ansamblul de atribuții și sarcini de muncă stabilite în cadrul procesului de muncă unui executant de calificare corespunzătoare, având o intensitate a lucrului normală, în condiții tehnice și organizatorice precizate. În baza art.131 din Codul muncii, normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariați.
Norma de muncă nu trebuie însă confundată cu obiectivele de performanță individuală, ce se stabilesc de către angajator, în baza art.40 alin.1 lit.f din Codul muncii, și pentru nerespectarea cărora salariatul poate fi considerat necorespunzător postului în care este încadrat, necorespundere ce poate atrage concedierea celui în cauză în temeiul art.61 lit.d din Codul muncii.
În cazul de față, prin nerecuperarea cantității de energie electrică de 166.67 Mwh/lună, în perioada martie 2014-august 2014, nu s-a încălcat norma de muncă, ci nu a fost atins un obiectiv de performanță individuală.
Prin actul adițional la contractul individual de muncă încheiat între părți la data de 12.12.2013 la pct.1 lit.b s-a stabilit drept criteriu individual de evaluare profesională a reclamantului indicatorul de performanță ,,Recuperări energie,, (cantitatea de energie facturată ca urmare a notelor de constatate întocmite și documentate corespunzător, exprimată în MWh), ținta individuală lunară, stabilită la pct.3 fiind de 166,67MWh/lunar(2.000 MWh anual).
Prin același act adițional, la pct.5 s-a prevăzut că neobținerea unui calificativ de evaluare generală ,,satisfăcător,, la două evaluări periodice consecutive(calificativul se stabilește avându-se în vedere gradul de atingere a țintei anuale pentru indicatorul ,,Recuperări energie,,) poate duce la declanșarea procedurii de concediere a salariatului pentru necorespundere profesională.
În fișele cadru și rapoartele de evaluare a activității profesionale, întocmite de pârâtă, se menționează expres ca fiind un obiectiv de performanță recuperarea cantității de energie de 166,67 MWh/lună.
Așadar, chiar pârâta, de comun acord cu reclamantul, a stabilit un obiect de performanță individuală, pentru a cărui nerespectare ar fi putut concedia reclamantul pentru necorespundere profesională.
Procedând la sancționare disciplinară pentru nerealizarea normei de muncă, pârâta a confundat obiectivele de performanță individuală cu norma de muncă.
Cantitatea de energie de 166,67MWh/lună nu reprezintă normă de muncă în raport de cele mai sus enunțate, ci și față de definiția legală a normei de muncă și formele prin care se exprimă norma de muncă, respectiv norme de timp, norme de producție, norme de personal, sferă de atribuții sau alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activități. Cantitatea de energie de 166,67 MWh/lună nu poate constitui normă de muncă în raport de specificul activității reclamantului, ci este o țintă individuală de performanță, pentru atingerea căreia reclamantul beneficia de un sistem de bonusuri și comisioane suplimentare la salariu, astfel cum rezultă din contractul individual de muncă și actele adiționale la acesta.
Totodată, potrivit art.132 din Codul muncii, normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de angajator după consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, a reprezentanților salariatului, or în speță nu s-a stabilit norma de muncă în conformitate cu aceste prevederi legale. Ordinul A.N.R.E. nr.15 din 12.03.2014 privind aprobarea Procedurii pentru determinarea consumului propriu tehnologic (C.P.T.) în rețelele electrice de distribuție, Planul de consum propriu tehnologic al operatorului de distribuție S.C. C. Distribuție S.A., societate ce a mandatat parata sa recupereze pierderi de energie electrică, și anexa la Condițiile asociate licenței de distribuție publica a energiei electrice emise de A.N.R.E. societății S.C. C. Distribuție S.A., invocate de pârâtă, nu reprezintă acte prin care să se fi stabilit norma de muncă în sensul art.132 din Codul muncii, nefiind emise de angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul inexistenței normativelor legale, după consultarea sindicatului reprezentativ.
Așadar, nu se poate reține în sarcina reclamantului abaterea disciplinară constând în nerealizarea normei de muncă.
Pârâta a reținut în decizie neîndeplinirea de către reclamant a atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau în conformitate cu actul adițional din 12.12.2013, fișa postului, dispozițiile superiorului ierarhic în legătură cu activitatea de depistare a pierderilor netehnice, ceea ce a dus la nerecuperarea cantității de energie electrică de 166.67 Mwh/lună, cu grave prejudicii aduse societății.
S-a menționat că reclamantul, prin acțiunile sale, trebuia să identifice și să raporteze anomaliile legate de contoare și structura rețelei, deconectarea de la rețea a conectărilor ilegale si colaborarea cu forțele de aplicare a legii si de securitate; să identifice zonele cu probleme si indicatorii potențiali de pierderi netehnice de energie electrica care rezulta din analiza datelor si a tendințelor, să realizeze indicatorii KPI; să colaboreze cu personalul C. în scopul descoperirii pierderilor netehnice, prin acțiunile/inacțiunile sale reclamantul neputând acoperi ținta de 166,67 Mw/h .
De asemenea, s-a arătat că reclamantul nu a identificat suficiente cazuri de sustrageri de energie electrică care sa conducă la recuperarea cantității de energie conform țintei lunare, acesta având posibilitatea de a acționa în toate cele 7 județe unde C. distribuie energie, că a efectuat un număr prea mic de acțiuni bazate pe semnalele proprii, cu rata mica de recuperare a energiei electrice.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcției de inspector de teren în cadrul departamentului Pierderi Non Tehnologice, reclamantul acționa pentru identificarea pierderilor de energie electrică, desfășurându-și activitatea în conformitate cu Procedura Operaționale PO-01-05-01#01privind desfășurarea activității N.T.L., ce stabilea mai multe etape în desfășurarea activității de recuperare a pierderilor nontehnologice, verificările în teren făcându-se în baza ordinelor de serviciu transmise de managerul regional, ordine precise și fundamentate pe analiza datelor privind pierderile netehnice, în care se indica locația exactă unde trebuia efectua controlul.
D. în mod excepțional verificările puteau fi efectuate din proprie inițiativă, fără ordin de serviciu programat, conform mențiunii de la fila 7 din procedura operaționala, iar reclamantul a efectuat și astfel de controale. Chiar în decizia de sancționare se arată ca în luna martie 2014 echipa din care făcea parte reclamantul a efectuat 83 de controale asupra unor locuri de consum ce prezentau suspiciune de pierderi netehnice, 15 acțiuni fiind realizate din inițiativa echipe, iar în luna iunie 2014 s-au realizat de aceeași echipă 59 de verificări programate și 45 de controale din propria inițiativă, deci aproape la fel de multe controale ca cele programate.
Tribunalul reține că nu era stabilit de către angajator un număr minim de controale pe care salariatul trebuia să le facă lunar, controalele din proprie inițiativă având, după cum s-a reținut, caracter excepțional.
Referitor la zona în care trebuiau efectuate controalele, conform art.3 din contractul individual de munca, reclamantul își desfășura activitatea pe teritoriul județului Gorj, precum și în orice alta locație din R. sau din străinătate, la cererea angajatorului. Clauza contractuala este în concordanta cu scrisoarea de oferta, în care, cu privire la locul de muncă, se arată că acesta este pe teritoriul județului Gorj, după planificările făcute în urma pierderilor netehnice detectate, a sesizărilor înregistrate de la consumatori si a considerațiilor proprii(decupajul teritorial nu constituie o limită, echipa putând fi trimisă și în alte județe, în funcție de necesitățile apărute la un moment dat). Așadar, efectuarea verificărilor într-un loc de consum din alte locații decât județul Gorj se făcea la cererea angajatorului, controale pe care, conform celor menționate în întâmpinare, reclamantul le-a efectuat.
Pe de altă parte, nu s-ar putea reproșa ca motiv de concediere lipsa efectuării unor controale din proprie inițiativa în afara județului Gorj, verificările din proprie inițiativa, în baza semnalelor proprii, făcându-se în locații a căror alegere nu era opțiunea reclamantului, depinzând de informațiile obținute.
Pârâta a invocat prin întâmpinare încălcarea atribuției din fișa postului constând în obligația de a îndeplini și alte responsabilități referitoare la domeniul său de activitate, în baza căreia șeful ierarhic putea da reclamantului o dispoziție verbală pentru a putea merge în orice localitate din aria de acoperire a distribuitorului de electricitate, însă în decizie nu se face referire la această prevedere din fisa postului, iar, în conformitate cu art.79 din Codul muncii, angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept înafara celor menționate în decizia de concediere, deci apărarea pârâtei este înlăturată.
Instanța reține, de asemenea, că nu se poate reproșa încălcarea atribuțiilor de serviciu prin simplul fapt că nu s-a atins ținta individuala de 166,67 Mwh/lună, neexistând certitudinea identificării pierderilor de energie electrică cu ocazia controalelor. Eficiența verificărilor nu putea fi controlată de angajator, și, cu atât mai puțin, de reclamant. Chiar în decizie se menționează că pentru luna iunie 2014, urmare a semnalelor din baza de date, s-a recuperat cantitatea de energie electrică de 13,67 Mwh/luna, iar, ca urmare a controalelor din proprie inițiativă, cantitatea recuperată a fost de 26,26 Mwh/luna. Astfel, chiar controalele din dispoziția expresa a angajatorul, ce avea un sistem complex prin care se urmarea identificarea locațiilor cu consum de energie neînregistrat, au avut o eficiența mai scăzuta decât verificările făcute din inițiativa reclamantului.
Respectarea îndatoririlor de serviciu rezultă și din depoziția martoruluipropus de pârâtă, B. C. L., superiorul ierarhic direct al reclamantului, care a declarat că nu a existat un ordin scris sau verbal dat reclamantului, pe care acesta să nu-l fi respectat, că ceea ce s-a reproșat reclamantului a fost nerealizarea indicatorilor de performanță, și nu a controalelor făcute cu scopul identificării pierderilor de energie electrică. Din declarația aceluiași martor rezultă în luna iulie 2014, reclamantul ar fi trebuit să efectueze controale în C., însă a refuzat deplasarea, invocând motive medicale, respectiv faptul că urmează un regim alimentar, dificil de respectat în aceste condiții. Tot martorul relatează că nu a existat un ordin scris în acest sens. Pe de altă parte, o astfel de faptă nu a făcut obiectul cercetării disciplinare și nici nu este descrisă în decizie de sancționare a reclamantului.
În consecință, instanța urmează să admită contestația, iar în conformitate cu dispozițiile art.80 alin.1 si 2 din Codul muncii, va anula decizia de concediere nr.145/10.10.2014 emisă de pârâtă, va dispune repunerea reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior concedierii, va obliga pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data concedierii și până la data reintegrării efective pe postul deținut anterior concedierii.
În temeiul art.453 Cod de procedură civilă, pârâta va fi obligata la plata către reclamant a sumei de 2000 lei, reprezentând titlu de cheltuieli de judecată(onorariu avocat).
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de reclamantul D. A., CNP_, domiciliat în Tg-J., ., ., jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în București, . la B., nr. 2 B, sector 1.
Anulează decizia de concediere nr.145/10.10.2014 emisă de pârâtă.
Dispune reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior concedierii.
Obligă pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data concedierii și până la data reintegrării efective pe postul deținut anterior concedierii.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentință executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 04.06.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, L. R. | Asistent judiciar, I. R. G. | Asistent judiciar, O. F. P. |
Grefier, R. R. |
L.R. 3.07. 2015
4 ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
