Obligaţie de a face. Sentința nr. 1535/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1535/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 1535/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 1535/2015
Ședința publică de la 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. V. U.
Asistent judiciar E. B.
Asistent judiciar C. R.
Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul T. G., în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, având ca obiect contestație împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a compensației pentru atingerea integrității.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamantul fiind reprezentat de apărătorul ales in cauză-avocat M. -B. I., pârâta fiind reprezentată de consilier juridic S. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care Tribunalul, in temeiul art.258 alin.1 din noul Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat M.- B. I. pentru reclamant a solicitat admiterea acțiunii ulterior precizată, anularea deciziei nr. 13 din 30.06.2014 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj și obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii Gorj să înainteze dosarul reclamantului către Comisia de Expertiză Medicală in vederea stabilirii procentului de incapacitate adaptativă de către medicul expert, precum și pentru stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității, cu precizarea că nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic S. C., pentru intimată a solicitat respingerea acțiunii ulterior precizată conform motivelor expuse în întâmpinare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, reclamantul T. G. a chemat în judecată pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii prin care să se soluționeze cererea de acordare a compensației pentru atingerea integrității înregistrată sub nr._ din data de 14.04.2014.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat al Combinatului de Lianți Azbociment Tg-J., actualmente S.C. Lafarge Ciment Romania S.A. până in anul 1990, lucrând in meseriile de finisor, operator și fasonator azbociment timp de 19 ani, in prezent fiind pensionar.
Că urmare a meseriei pe care a desfășurat o, a dobândit boala profesională numită azbestoză, constatată de către instituțiile medicale abilitate, fiind întocmite fișele BP1 și BP2 in septembrie 2012, pe cale de consecință a demarat procedura de obținere a compensației pentru atingerea integrității in baza dispozițiilor art.14 pct.2 din legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și a normelor metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul nr.450/2006.
Precizează reclamantul că a întocmit dosarul cu toate actele medicale și l- a depus la C. Județeană de Pensii Gorj - C. Accidente de Muncă și Boli Profesionale care prin adresa înregistrată sub nr. 1008/26.06.2013 i-a comunicat că pentru soluționarea dosarului se impune completarea cererii tip - Anexa nr.13 care să conțină și mențiunile făcute de angajator, cât și semnătura și ștampila acestuia.
Cum nu a fost concretizată o înțelegere cu angajatorul, a formulat cerere de chemare in judecată, in urma căreia a fost semnat și înscrisul mai sus menționat, iar după completarea dosarului a solicitat pârâtei, prin cererea înregistrată sub nr._/14.04.2014, să-i fie acordată compensația pentru atingerea integrității.
Că urmare a cererii sale, pârâta i-a înaintat la data de 27.05.2014 adresa înregistrată sub nr.734/14.05.2014, învederând că nu are dreptul la compensație pentru atingerea integrității, întrucât nu a fost asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, fără însă a i se emite o decizie pe care să o poată contesta, împrejurare față de care solicită obligarea pârâtei la emiterea unei decizii in acest sens.
Reclamantul mai arată și faptul că, in situația in care instanța va asimila adresa cu o decizie referitoare la cererea sa, înțelege să o conteste.
In drept, au fost invocate prevederile Ordinului nr.450/2006 și ale legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: adresa nr.734 din data de 14.05.2014 eliberată de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, buletinul de identitate, fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2 nr.44 din data de 27.03.2014, procesul verbal nr.43 de cercetare a cazului de boală profesională, obiecțiunile la procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională nr.43 din data de 27.03.2014, precum și adresa pârâtei C. Județeană de Pensii inregistrată sub nr.1008 din 26.06.2013.
In cauză, pârâta a formulat intâmpinare prin care arată că reclamantul, prin cererea nr.646/14.04.2014, solicita acordarea compensației pentru atingerea integrității și că în urma verificării dosarului întocmit in sensul acordării compensației pentru atingerea integrității, a constatat că unitatea angajatoare a semnat procesul-verbal cu obiecțiuni, in sensul că nu mai poate efectua cercetarea cazului de boală profesională, intrucât secția nu mai există, in acest sens fiind inaintat răspunsul nr.734/14.05.2014.
Ulterior, urmare a solicitării reclamantului, C. Județeană de Pensii a emis decizia nr.13/30.06.2014 prin care a respins cererea de acordare a compensației pentru atingerea integrității, motiv pentru care solită respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect.
In susținere, pârâta a depus decizia nr.13 din 30.06.2014.
Prin Precizarea la acțiune depusă la dosar la data de 24.11.2014, reclamantul a arătat că intelege să conteste decizia nr. 13 din data de 30.06.2014 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj pe care o apreciază ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând desființarea acesteia, cu motivarea că in mod greșit a dispus respingerea cererii de acordare a compensației pentru atingerea integrității pe considerentul că nu se poate face cercetarea cazului de boală profesională și nu se poate dovedi legătura de cauzalitate dintre boală și locul de muncă.
Se precizează de către reclamant că a intocmit dosarul la indicațiile pârâtei, cu toate inscrisurile necesare, a intocmit fișele corespunzătoare la instituțiile medicale abilitate, pârâta respingându-i cererea fără să fi finalizat procedura prevăzută de lege și să fi fost expertizat de către comisia medicală.
Pe cale de consecință, solicit desființarea deciziei menționate, solicitând obligarea pârâtei C. Județeană de Pensii Gorj să inainteze dosarul său către Comisia de expertiză medicală in vederea stabilirii procesului de incapacitate adaptativă și stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității anexând totodată inscrisul pe care intelege să-l conteste, respective decizia nr.13 din data de 30.06.2014.
Față de cererea precizatoare formulată de reclamant prin care s-a modificat obiectul acțiunii, in sensul extinderii acestuia raportat la acțiunea introductivă prin care a fost contestată și decizia nr.13 din data de 30.06.2014, pârâta C. Județeană de Pensii Gorj a formulat Intâmpinare prin care arată că reclamantul a solicitat prin cererea nr._ din 14.04.2014, acordarea compensației pentru atingerea integrității ca urmare a bolii profesionale obținute.
Că urmare a acestei cereri, C. Județeană de Pensii Gorj a emis decizia nr.13 din 30.06.2014 prin care i-a fost respinsă cererea, motivat de faptul că reclamantul nu era asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale in perioada in care a lucrat in mediul nociv, iar angajatorul consemnează in procesul verbalfaptul că nu se mai poate face cercetarea cazului de boală profesională la sediul S.C. Fibrocim S.A. Tg-J., prin urmare nu se poate stabili legătura de cauzalitate intre boală profesională și locul de muncă.
Precizează că, raportat la documentele emise, Direcția de Sănătate Publică Gorj avea obligația de a respecta prevederile legale in vigoare la intocmirea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională și a fișei BP2, respective dispozițiile art.152-154 și ale art.161 din HG nr.1425/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Invederează că, deși legea prevede obligativitatea anumitor inscrisuri, se poate reține că medicul specialist de medicina muncii din cadrul Direcției de Sănătate de Publică Gorj avea obligația să intocmească procesul-verbal de cercetare a bolii profesionale in care să se consemneze circumstanțele care au dus la imbolnăvirea profesională, raportul de cauzalitate dintre faptă și imbolnăvire. Concluzionează prin a aprecia că procesul verbal de cercetare stabilește legătura dintre boală și agentul cauzal pentru a fi indeplinite condițiile de boală profesională. Mai mult decât atât, conform prevederilor art.34 alin. 2 din legea nr. 319/2006 coroborate cu prevederile art.154 din HG nr.1425/2006, semnătura angajatorului, indiferent cine ar fi acesta, este necesară, deoarece orice boală profesională se reflectă asupra contribuției la accidente de muncă și boli profesionale, pe care angajatorul respectiv o plătește la bugetul de stat.
Raportat la aceste susțineri, invederează pârâta că in calitate de asigurator nu poate să stabilească și să efectueze plăți cât timp documentele justificative nu sunt intocmite conform prevederilor legale in vigoare, in acest sens fiind și prevederile art.18 din HG nr.118/2012.
Apreciază de asememea că prevederile art.161 din HG nr. 1425/2006 nu sunt incidente in cauză deoarece S.C Fibrocim S.A., angajator la care se susține că s-a produs imbolnăvirea, nu a fost desființată la momentul precizării diagnosticului de boală profesională.
Așa cum a motivat și decizia nr.13/2014, pârâta arată că nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre boala dobândită de reclamant și locul de muncă intrucât angajatorul, prin obiecțiunile formulate la procesul verbal, arată că secția in care se presupune că a contactat boala, a fost vândută. A invocat practica judiciară a Curții de Apel C., menționând soluții pronunțate de această instanță in cauze similare.
Reclamantul, prin apărătorul ales, a depus la dosarul cauzei copie a sentinței nr.967/17.04.2014 pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale in dosarul nr._, fișa de semnalare BP1 nr.448/25.09.2012, precum și biletul de ieșire din spital din data de 24.09.2012.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar Concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, desființarea deciziei nr.13 din data de 30.06.2014 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, cu obligarea pârâtei să inainteze dosarul la Comisia de Expertiză Medicală in vederea stabilirii procentului de incapacitate adaptativă și stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității, cu cheltuieli de judecată.
Apreciată că in cauză sunt aplicabile dispozițiile art.161 din Hg nr.1425/2006, astfel incât dacă ,,unitatea la care s-a produs imbolnăvirea a fost desființată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, cazul respectiv se poate declara prin fișa de declarare BP2, pe baza documentelor prevăzute la art.159, cu excepția procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională, susținerea pârâtei că nu este aplicabilă această dispoziție nefiind intemeiată.
Se mai arată că și S.C. Lafarge Ciment România S.A., in obiecțiunile formulate la procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, a precizat că in cauză de față sunt aplicabile dispozițiile art.161 din HG nr.1425/2006, nemaifiind necesar procesul-verbal de cercetare, unitatea fiind desființată.
Cu privire la susținerea pârâtei că nu este aplicabil acest text de lege pe motivul că unitatea unde s-a produs imbolnăvirea nu era desființată la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, o apreciază ca fiind eronată, S.C. Fibrocim S.A. fiind desființată in 1999, iar declararea bolii profesionale- azbestoză, s a realizat in anul 2012, boală intervenită ca urmare a mediului nociv in care a lucrat. Mai arată că nu i se poate imputa faptul că nu era asigurat, obligație care nu îi aparținea și că atâta timp cât legea prevede această compensație, nu exista niciun temei legal care să-l priveze de acest drept.
Analizând probatoriul administrat în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată că acțiunea reclamantului este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea dedusă judecății, ulterior precizată, reclamanul T. G. solicită desființarea deciziei nr.13 din data de 30.06.2014 emisă de C. Județeană de Pensii Gorj, cu obligarea pârâtei să inainteze dosarul la Comisia de Expertiză Medicală in vederea stabilirii procentului de incapacitate adaptativă și stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității, in baza dispozițiilor legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și a Normelor metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin Ordinul nr._ .
Se constată că prin adresa nr.734/14.05.2014 emisă de C. Accidente de Muncă și Boli Profesionale din cadrul pârâtei C. Județeană de Pensii Gorj, ca urmare a cererii reclamantului, s-a comunicat acestuia că S.C. Lafarge Ciment România S.A. semnează procesul-verbal cu obiecțiuni din care reiese faptul că nu se poate face cercetarea cazului de boală profesională la sediul unității și conform art.18 din legea nr.346/2002 ,,asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la prestații și servicii, iar reclamantul in perioada in care a lucrat nu a fost asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, in concluzie nu are dreptul la compensație pentru atingerea integrității.
Motivarea s-a menținut de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj care prin decizia nr.13/30.06.2014 contestată în prezenta cauză, a respins cererea formulată de reclamantul T. G., privind solicitarea compensației pentru atingerea integrității, cu motivarea că solicitantul nu era asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale în perioada în care susține că a lucrat în mediul nociv, iar angajatorul consemnează în procesul –verbal faptul că nu se poate face cercetarea cazului de boală profesională la sediul .-J. și, deci nu se poate dovedi legătura de cauzalitate între boală profesională și locul de muncă.
Potrivit prevederilor art. 42 din Legea nr.346/2002 R, „au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20 - 50%”, iar în conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.346/2002 R, „compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe baza deciziei medicului asigurătorului, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 42”, procedura de acordare a compensației pentru atingerea integrității fiind reglementată de Normele Metodologice de aplicare a Legii 346/2002 .
Această compensație se acordă victimelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale numai după terminarea perioadei de incapacitate temporară de muncă, in situația in care a fost afectată capacitatea funcțională a organismului intre limitele 20-50 % exclusiv. Solicitarea acestui drept se face la C. Județeană de Pensii în baza cererii –tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale ( anexa 13 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii 346/2002 ), la care se anexează documente care să vină in sprijinul evaluării incapacitătii adaptative. C. de Pensii transmite Comisiei de Expertiză medicală pentru evaluare, impreună cu anexele 16 și 17 la Normele metodologice. In urma analizării, Comisia de Expertiză medicală emite decizia de stabilire a incapacitătii adaptative și stabilește in funcție de aceasta numărul de salarii medii brute la care asiguratul are dreptul.
Dispozițiile art. 44 din Legea nr.346/2002 R prevăd că:
„(1) Compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în bani și se acordă integral, o singură dată, fără a afecta celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul, și nu este luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
(2) Cuantumul compensației pentru atingerea integrității se stabilește în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul Național de S..
(3) Criteriile și grilele pe baza cărora se acordă compensația pentru atingerea integrității se stabilesc prin decizie a președintelui CNPAS.”
Cu privire la modalitatea concretă de cercetare a cazului de boală profesională și întocmirea actelor necesare în vederea emiterii unei decizii de acordare a compensației pentru atingerea integrității se reține că, în aplicarea prevederilor Legii nr.342/2002 a fost emis Ordinul nr. 450/2006, care la art. 66 prevede următoarele: (1) „În vederea obținerii compensației pentru atingerea integrității, persoana asigurată depune în termenul legal o cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, conform anexei nr. 13 la prezentele norme metodologice”, (2) „Compensația pentru atingerea integrității se acordă de casa teritorială de pensii care a înregistrat cererea, urmând ca decontarea să se facă cu casa teritorială de pensii care a înregistrat accidentul de muncă/boala profesională, după caz, în baza dosarului în copie, pe care se va menționa "conform cu originalul".
Conform art.67 din Ordinul nr.450/2006:
,,(1) În termen de 15 zile de la depunerea cererii, medicul expert al asigurătorului stabilește prin decizie procentul de pierdere a capacității de muncă, în funcție de care casa teritorială de pensii stabilește cuantumul compensației pentru atingerea integrității.
(2) Compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură dată în baza deciziei medicului expert al asigurătorului care efectuează o singură expertiză medicală pentru asigurații care au fost înregistrați cu un FIAM/BP2, după caz.
(3) În cazul asiguraților care, în momentul expertizării au mai multe boli profesionale, medicul expert emite o singură decizie, iar compensația pentru atingerea integrității se acordă o singură data,,.
De asemenea, conform art.118 din Legea nr.346/2002 această lege se completează cu dispozițiile legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006.
Procedura de semnalare, cercetare și declarare a bolilor profesionale este reglementată de art 149-164 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, legea securității și sănătății in muncă, norme aprobate prin H.G nr. 1425/2006. Raportat la dispozițiile art.34 alineat 3 din această lege și art.152 și următoarele din H.G. nr.1425/2006 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006, declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare, în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, cercetarea având drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective și se finalizează cu redactarea și semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, prevăzut în anexa nr. 20.
În speță, conform mențiunilor din inscrisurile depuse la dosar, reclamantul a fost salariat al fostului Combinat de Lianți și Azbociment Tg-J. /Romcim S.A. –sucursala Tg-J. (in prezent S.C. Lafarge Ciment România S.A.), in cadrul Secției Azbociment până in anul 1990, desfășurând activitatea in meseria de finisor, operator și fasonator, in prezent fiind pensionar.
Lucrând in mediu toxic in toată această perioadă, inhaland fibrele de azbest, a dobandit boala profesională numită azbestoză, fapt atestat de documentele medicale aflate la dosar, respectiv scrisoarea medicală eliberată de către Spitalul Clinic C.-Clinica de Medicina Muncii din data de 24.09.2012, Fișa de semnalare BP1 nr.448 din 25.09.2012 și Fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2 nr.44 din 27.03.2014, intocmită de către direcția de Sănătate Publică Gorj, precum și procesul-verbal nr. 43 de cercetare a cazului de boală profesională.
Ulterior, in anul 1999, activitatea de producere și comercializare a produselor de azbociment a fost externalizată, iar de la această dată, ea nu mai există in cadrul S.C. Lafarge Ciment România S.A.
Instanța reține că, în mod corect, în aplicarea prevederilor art.161 din HG nr. 1425/2006, cercetarea bolii profesionale nu s-a făcut în prezenta angajatorului, întrucât, din anul 1990, reclamantul nu mai lucrează la locul de muncă unde a contactat boala profesională, respectiv Combinatul de Lianti si Azbociment Târgu-J.(ulterior Romcim S.A, respectiv Lafarge Ciment România S.A.)-Sectia Azbociment, iar Sectia Azbociment a fost preluată de o altă societate S.C. Fibrocim S.A. din 1999.
Potrivit art. 161 din HG nr.1425/2006 :”In cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnăvirea a fost desființată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la art. 159, cu excepția procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesională.”
După cum se arată și in art. 161 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, atunci când angajatorul nu mai există, nu mai este necesar procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională (angajatorul nu mai poate să participe la cercetare și să semneze procesul-verbal). Conchizând, se reține că dacă nu i se cere să participe la cercetarea bolii profesionale si la semnarea procesului verbal, cu atât mai puțin i se poate cere fostului angajator să completeze și să semneze cererea-tip ( formalitate care este ulterioară cercetării bolii) .
Totodată, se retine că, potrivit art. 162 din H.G. nr.1425/2006: ,,Toate cazurile de boli profesionale se declară la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidențiați prin documente oficiale de la direcția de sănătate publică; ele se declară și se păstrează în evidență de către direcția de sănătate publică din județul sau din municipiul București în care se află angajatorul respectiv,,.
Cum Lafarge Ciment S.A., succesorul fostului angajator al reclamantului, nu mai are în obiectul de activitate prelucrarea și manipularea fibrelor de azbociment, nu se poate susține că această societate este ultimul angajator unde a lucrat petentul și unde există factorii de risc ai bolii profesionale, pentru a fi aplicabile prevederile art.162 din H.G. nr.1425/2006.
În concluzie, nu era necesar procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, neexistand un angajator care să indeplinească conditiile prevăzute de art.162 din HG nr.1452/2006, si, în consecință, nici semnarea anexei nr.13 de către angajator nu era necesară. Pe de altă parte, anexa 13 era un act premergător emiterii deciziei asupra capacitătii de muncă, conform art.67 alin.2 din Legea nr.346/2002, compensatia pentru atingerea integrității acordându-se în baza deciziei medicului expert al asigurătorului. Deci, ca urmare a emiterii deciziei asupra capacității de muncă, pârâtei îi incumbă obligația să acorde compensatia, fără a mai putea invoca documentația incompletă. Această compensație se acordă victimelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale numai după terminarea perioadei de incapacitate temporară de muncă, in situația in care a fost afectată capacitatea funcțională a organismului intre limitele 20-50 % exclusiv.
Se mai reține că in cuprinsul Fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 inregistrată sub nr.44 din data de 27.03.2014 s-a menționat că cercetarea s-a efectuat in bază procesului-verbal nr.43, diagnosticul prezumțiv fiind azbestoza, agentul cauzal ca și circumstanțe fiind fibrele de azbest, ocupația generatoare a bolii fiind cea de operator azbociment.
Aceste înscrisuri, depuse la dosarul cauzei, confirmă diagnosticul potrivit căruia reclamantul a fost luat in evidență cu afecțiunea ,,azbestoză,,- boală cu caracter profesional. Așa cum dispune legislația aplicabilă in materie cercetarea bolii profesionale a fost efectuată de către medicul specialist de medicina muncii, in procesul verbal de cercetare a bolii profesionale menționându-se foarte clar cauzele care au determinat îmbolnăvirea, fiind vorba de fibrele de azbest care au produs azbestoza, inhalate in cadrul secției unde reclamantul și a desfășurat activitatea. Raportat la această situație se reține legătura de cauzalitate dintre boala dobândită și locul de muncă al acestuia.
In consecință, instanța va admite acțiunea cu precizarea ulterioară, va fi anulată decizia nr.13/30.06 2014 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj și obligată pârâta să înainteze dosarul reclamantului către Comisia de Expertiză Medicală in vederea stabilirii procentului de incapacitate adaptativă de către medicul expert, precum și pentru stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea ulterior precizată formulată de reclamantul T. G., CNP_, cu domiciliul în comuna R., . în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Gorj, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj.
Anulează decizia nr.13/30.06.2014 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii Gorj.
Obligă pârâta C. Județeană de Pensii Gorj să înainteze dosarul reclamantului către Comisia de Expertiză Medicală in vederea stabilirii procentului de incapacitate adaptativă de către medicul expert, precum și pentru stabilirea cuantumului compensației pentru atingerea integrității.
Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Sentință executorie de drept.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. V. U. | Asistent judiciar, E. B. | Asistent judiciar, C. R. |
Grefier, L. C. |
Red.C.R/ex.4
20 aprilie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
