Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1200/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1200/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 1200/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 1200/2015
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. G.
Asistent judiciar O. F. P.
Asistent judiciar I. R. G.
Grefier T. U.
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat J. A., în contradictoriu cu pârâții Școala G. Nr. 2 Motru și C. L. Motru, având ca obiect drepturi bănești - plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În consecință, față de prevederile art. 223 alin.3 si art. 411 alin.1 pct. 2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu va împiedica judecarea cauzei.
Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art.131 alin.1 Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în baza dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011.
În temeiul art. 258 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibilă si concludenta pentru soluționarea cauzei.
Din oficiu, instanța invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Motru.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Secției de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj la data de 27.11.2014, sub nr._, reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat J. A., în contradictoriu cu pârâții Școala G. Nr. 2 Motru și C. L. Motru, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata dobânzii legale pentru sumele datorate conform sentinței nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri și până la data plății sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin sentința de mai sus, pârâții au fost obligați să plătească membrului de sindicat diferențele de drepturi salariale neacordate ca urmare a neaplicării Legii nr. 221/2008, cuvenite pentru perioada 01.10._11 și, respectiv din neaplicarea dispozițiilor în materia salarizării prevăzute de Legea cadru nr. 330/2009 și Legea nr. 285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite pentru perioada 01.01._11, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A precizat că, deși sentința mai sus menționată este irevocabilă, nici până în prezent membrul de sindicat nu a beneficiat de plata drepturilor salariale acordate de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că acesta a fost lipsit de folosul sumelor de bani cuvenite, în plus, față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008.
A invocat incidența dispozițiilor art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată [fost art.161 alin. (4)], conform cărora „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", în condițiile în care, potrivit art.161 [fost art. 156], „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor", precum si prevederile art.278 alin. (1) [fost art. 295 alin.(1)], conform căruia: „Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."
A apreciat că, și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile Codului civil (Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată), și anume:
Art.1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului
pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)
obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care
acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli
sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.
(3)Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
A mai învederat instanței incidența în speță a dispozițiilor art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „In cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 a abrogat O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aprobată prin Legea nr. 356/2002, care stipula că „părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești" - art. 1 - și că „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală" - art. 2.
A precizat, de asemenea, că, din prevederile legale mai sus invocate, a rezultat că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă. In acest sens s-a pronunțat deja Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, care, prin sentința nr. 1946/03.05.2012 (dosar nr._, a constatat că „dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1079(1523 N.C.C.) Cod civil și 161 Codul muncii, astfel că se justifică acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului până la data plății efective". În același sens, prin sentința nr. 1515/13.02.2013, Tribunalul D. a reținut că daunele-interese datorate de angajator conform art.166 alin. (4) din Codul muncii „pot consta în dobânda legală, care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu"; în raport de dispozițiile art. 1531 din Noul Cod civil, a constatat că dobânda legală „este datorată începând cu data cererii de chemare în judecată, astfel că se justifică acordarea ei de la această dată și până la data plății efective a sumelor stabilite conform sentinței (...)".
În opinia reclamantei, acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, fiind privat salariatul de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, dispuse de instanța de judecată în sarcina angajatorului.
Reclamanta consideră că prin obligarea pârâților la acordarea dobânzii legale nu se poate aprecia că s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului și la o îmbogățire fără just temei, deoarece dobânda legală are natură juridică diferită de inflație și a invocat în acest sens Decizia pronunțată în interesul legii nr. 2/2014 a I.C.C.J.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 148 și urm. și art. 194 Cod procedură civilă, art. 156 (în prezent art. 161), art. 161 alin.4 (în prezent art.166 alin.4), art. 268 și art.295 (în prezent art.278 alin. 1) din Codul muncii, art. 1 alin.2 din OG nr.9/2000, 2 din O.G. nr. 13/2011 și art. 1530 și urm. Cod civil, Decizia nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar, în original, împuternicirea dată uniunii sindicale de membrul de sindicat în numele căruia s-a promovat cererea de chemare în judecată și, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: sentința nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, cartea de identitate .>GZ nr._.
Pârâții, legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat la dezbateri.
Tribunalul, având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Motru, invocată din oficiu, se va pronunța cu precădere asupra acestei excepții, conform art. 248 alin.1 Cod de procedură civilă.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a cererii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art. 36 din Codul de procedură civilă.
Pârâtul C. L. Motru este chemat în judecată în prezenta cauză în calitate de debitor al obligației de plata a unor drepturi bănești stabilite prin hotărâre judecătorească, pentru repararea, în temeiul răspunderii delictuale, a prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării, respectiv executării cu întârziere a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești, prin plata dobânzii legale.
Prin sentința nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis cererea și a fost obligată pârâta Școala Generală Nr. 2 Motru să calculeze și să plătească reclamantei diferența dintre drepturile bănești cuvenite acesteia în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 221/2008 și Legii nr. 330/2009 și cele primite în perioada 01.01._10, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În aplicarea prevederilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art. 1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală, putând fi acordate creditorului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Văzând sentința menționată mai sus, se observă că prin această sentință pârâtul C. L. Motru nu a fost obligat la plata unor drepturi bănești către reclamanta J. A. sau la alocarea către unitatea de învățământ a fondurilor necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamantului, astfel că între C. L. Motru si reclamantă nu s-a stabilit un raport obligațional direct.
Prin urmare, C. L. Motru nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește cererea de acordare a dobânzii legale aferente drepturilor bănești stabilite prin sentința nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .
În consecință, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Motru, invocată din oficiu, și se va respinge acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1082 din Cod civil din 1864, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art. 1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În același sens sunt și prevederile art. 1531 din Codul civil din 2009, conform cărora:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
În baza art. 1535 din Codul civil din 2009, se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin art. XI din O.U.G. nr. 92/2012, în ceea ce privește sumele prevăzute în hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, s-a stabilit că plata se va realiza eșalonat, într-o perioadă de 5 ani de la data când hotărârea a devenit executorie, în tranșe anuale de 5%, 10%, 25%, 25%, respectiv 35% din valoarea titlului executoriu.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Din conținutul acestei decizii rezultă că executarea cu întârziere sau neexecutarea obligației de plată stabilite printr-o hotărâre judecătorească reprezintă o faptă ilicită de natură a antrena răspunderea civilă delictuală.
Conform regulilor răspunderii delictuale, debitorul este de drept în întârziere, de la momentul săvârșirii faptei considerate a fi ilicite, fără a fi necesar să fie pus întârziere.
Astfel cum s-a reținut mai sus, pârâta Școala G. Nr. 2 Motru a fost obligată prin hotărâre judecătorească la plata unor drepturi bănești către membrul de sindicat J. A.. O parte din sumele datorate au fost achitate cu întârziere, restul rămânând neachitat, astfel că pârâții sunt în culpă pentru neexecutarea, respectiv executarea cu întârziere a obligației de plată a drepturilor bănești datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.
Hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit obligația de plată în sarcina pârâtei a fost pronunțată în soluționarea unui conflict de muncă, iar, conform art. 274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept. Așadar, pârâta era ținută să-și execute obligația de la momentul pronunțării sentinței, dată la care sentința era executorie.
Față de cererea de acordare a dobânzii pe ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii și până la data plății efective a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, dobânda legală aferentă drepturilor salariale stabilite prin sentința nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, se va acorda începând cu data pronunțării titlului executoriu, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale (de la aceasta data si până la data introducerii cererii trecând o perioada mai mică de 3 ani) și până la achitarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
În consecință, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Motru, invocată din oficiu, și se va respinge acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive, va admite în parte acțiunea, va obliga pârâta Școala G. nr. 2 Motru la calculul si plata către membrul de sindicat J. A. a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentinței nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, urmând să respingă restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Motru, invocată din oficiu și respinge acțiunea față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta U. S. Libere din Învățământ Gorj, C.U.I._, cu sediul în Municipiul Târgu J., ., Județul Gorj, în numele membrului de sindicat J. A., CNP._, domiciliată în Municipiul Motru, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții Școala G. Nr. 2 Motru, cu sediul în Municipiul Motru, ., Județul Gorj.
Obligă pârâta Școala G. nr. 2 Motru la calculul si plata către membrul de sindicat J. A. a dobânzii legale aferente sumelor datorate conform sentinței nr. 1484/14.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data pronunțării titlului executoriu, până la achitarea integrală a sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Respinge restul pretențiilor reclamantei, ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 10.03.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, E. G. | Asistent judiciar, O. F. P. | Asistent judiciar, I. R. G. |
Grefier, T. U. |
Red.I.G. 19 Martie 2015/Ex.6.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1197/2015. Tribunalul GORJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
