Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 1326/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1326/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 9069/95/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1326/2015
Ședința publică de la 13 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar I. L. F.
Grefier M. P.
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată de reclamanta U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ, pentru membrul de sindicat S. A. în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. NR. 2 MOTRU și C. L. MOTRU, având ca obiect drepturi bănești - plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință.
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În consecință, în temeiul art.223 alin.3 si art.411 alin.1 pct.2 din noul Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu va împiedica judecarea cauzei.
Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 208 si 210 din Legea nr. 62/2011.
În temeiul art.258 alin.1 din noul Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibila si concludenta pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța a reținut cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată la data de 27.11.2014 sub nr._ pe rolul Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj, reclamanta U. S. Libere Din Învățământ Gorj, pentru membrul de sindicat S. A. a chemat în judecată pârâții Școala G. Nr. 2 Motru și C. L. Motru solicitând ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata dobânzilor legale pentru sumele datorate prin sentința nr. 905/15.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentințele de mai sus pârâții au fost obligați să-i plătească diferențele de drepturi salariale neacordate ca urmare a neaplicării Legii nr.221/2008, cuvenite pentru perioada 01.10._09, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A precizat că, deși sentințele mai sus menționate sunt irevocabile, nici până în prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanța de judecată, fiind evident că s-a produs un prejudiciu de necontestat, prin faptul că a fost lipsită de folosul sumelor de bani cuvenite, în plus, față de prejudiciul creat inițial în patrimoniul personal prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008.
S-a invocat incidența dispozițiilor art.166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată [fost art.161 alin. (4)], conform cărora „întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.", în condițiile în care, potrivit art.161 [fost art. 156], „salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor", precum si prevederile art.278 alin. (1) [fost art. 295 alin.(1)], conform căruia:„Dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile."
S-a apreciat că, și în privința daunelor interese datorate de unitate pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile dispozițiile Codului civil (Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată), și anume:
Art.1530: Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului
pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării)
obligației.
Art. 1531 (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care
acesta este lipsit. La stabilirea prejudiciului se ține seama de reducerea unor cheltuieli
sau de evitarea unor pierderi de către creditor ca urmare a neexecutării obligației.
(3)Creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Art. 1535 (1) în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă înainte de scadență debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. Creditorul are dreptul, în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
S-a mai învederat instanței incidența în speță a dispozițiilor art.2 din Ordonanța Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: „In cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea."Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 a abrogat O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aprobată prin Legea nr. 356/2002, care stipula că „părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești" - art. 1 - și că „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală" - art. 2.
S-a precizat, de asemenea, că din prevederile legale mai sus invocate a rezultat că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.
In acest sens s-a pronunțat deja Tribunalul D. - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, care, prin sentința nr.1946/03.05.2012 (dosar nr._, a constatat că „dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art.1079(1523 N.C.C.) Cod civil și 161 Codul muncii, astfel că se justifică acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului până la data plății efective". În același sens, prin sentința nr.1515/13.02.2013, Tribunalul D. a reținut că daunele-interese datorate de angajator conform art.166 alin. (4) din Codul muncii „pot consta în dobânda legală, care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu"; în raport de dispozițiile art.1531 din Noul Cod civil, a constatat că dobânda legală „este datorată începând cu data cererii de chemare în judecată, astfel că se justifică acordarea ei de la această dată și până la data plății efective a sumelor stabilite conform sentinței ...".
În opinia reclamantei, acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, dispuse de instanța de judecată în sarcina angajatorului.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.194 coroborate cu art. 148 Cod procedură civilă, art. 156 (actualmente art. 161), art. 161 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 (actualmente art. 166 alin. 4 din Codul muncii republicat), art. 268 și art. 295 alin. 1 – actualmente art. 278 alin. 1 din Codul muncii republicat, art. 1 și art. 2 din OG nr. 9/2000, art. 2 din OG nr. 13/2011, art. 1088 Cod civil și art. 1530 și următoarele Cod de procedură civilă.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar sentința menționată și copia cărții de identitate.
Tribunalul analizând acțiunea de față în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei și dispozițiile legale în materie, reține că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin sentința nr. nr.905/15.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. A. în contradictoriu cu C. L. Motru și Școala Generală nr. 2 Motru și s-a dispus obligarea unității de învățământ să calculeze și să achite petenților sumele reprezentând diferențele de drepturi bănești dintre cele încasate si cele care se cuvin potrivit Legii 221/2008 pentru aprobarea OG nr 15/2008 începând cu 01.10.2008 până la 31.12.2009, sume actualizate conform indicelui de inflație de la data datorării până la data plătii efective.
Sentința menționată mai sus este irevocabilă.
Potrivit art.1 din O.U.G. nr.71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra compatibilității modalității de eșalonare a plății drepturilor salariale stabilită prin O.U.G. nr.71/2009 cu prevederile Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale (decizia din 4 septembrie 2012 in Cauza D. D. D. si alții împotriva României, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 17 octombrie 2012).
Potrivit dispozițiilor art.1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune - interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar, conform art.1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin urmare, în acord și cu prevederile art.1088 din vechiul Cod civil, reclamanta este îndreptățit la daune interese sub forma dobânzii legale, fără punerea în întârziere a debitorului.
În același sens sunt și prevederile art.1531 din Codul civil din 2009:
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării
(2)Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
De asemenea, conform art.1535 din Codul civil din 2009, se poate solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor, cât și celorlalte subiecte de drept civil.
De altfel, prin Decizia nr.2/2014, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, si a stabilit că: “În aplicarea dispozițiilor art.1082 și art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin. (2) teza I și art.1535 alin.(1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 și art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
S-a reținut că, atâta timp cât repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperita doar pierderea efectiva, în temeiul art.1 alin.(3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009, iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului.
Cât privește existenta unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, s-a apreciat că aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, nu se poate reține că Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.71/2009 reprezintă un caz fortuit care sa răstoarne prezumția relativa de culpa a debitorului in executarea obligației, întrucât acestui element ii lipsesc doua caracteristici esențiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului, care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita așteptata a debitorului care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art.44 alin.(1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate” si faptul ca măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Astfel, reclamantei i se cuvine acordarea dobânzii legale pentru nerespectarea de către debitor a obligației de plata a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
În ceea ce privește perioada pentru care se cuvine dobânda legală, se reține că obligația de plată a drepturilor salariale restante s-a născut din hotărâri judecătorești și era scadentă de la data pronunțării acestora, întrucât sentințele au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar, conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept.
Reclamanta a solicitat însă acordarea dobânzii pe ultimii trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, astfel că în privința drepturilor stabilite prin sentința nr. 905/15.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ dobânda legală va fi acordată începând cu data de 27.11.2011, raportat la data introducerii acțiunii – 27.11.2014.
În consecință, va fi admisă în parte acțiunea, va fi obligați pârâții la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor datorate acestuia in baza sentinței nr. 905 din 15.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 27.11.2011 și până la data plătii integrale a sumelor datorate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT GORJ, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj, pentru membrul de sindicat S. A., având CNP_, cu domiciliul în Motru, Ale. N. G., nr.1, ., ., în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. NR. 2 MOTRU și C. L. MOTRU, ambii cu sediul în Motru, județul Gorj.
Obligă pârâții la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor datorate acestuia in baza sentinței nr. 905 din 15.04.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, începând cu data de 27.11.2011 și până la data plătii integrale a sumelor datorate.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2015.
Președinte, M. V. | Asistent judiciar, C. D. | Asistent judiciar, I. L. F. |
Grefier, M. P. |
Red. M.V.
5 ex. /19 Martie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
