Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 5076/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5076/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 5076/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 5076/2015
Ședința publică de la 17 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. R.
Asistent judiciar I. R. G.
Asistent judiciar C. P. O.
Grefier R. R.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamanta S. A. , în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8, având ca obiect drepturi bănești calcul și plata diferență de salariu reprezentând procentul de 8,33%.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011.
În temeiul art. 258 alin. 1 din noul Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți, considerând-o admisibila si concludenta pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o retine spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr._, reclamanta S. A. în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8, a solicitat ca, prin sentința ce se va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata diferenței de salariu reprezentând procentul cuvenit (8.33%) pentru acoperirea diminuării de 25% calculat la salariul aferent lunii noiembrie 2012, diferență de salariu care va fi plătită începând cu 1 decembrie 2012 si în continuare, proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la actualizarea sumelor cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale de la data scadentei, 1 decembrie 2012, până la data plătii efective.
În fapt, reclamanta a precizat că în luna iulie 2010 i-a fost diminuat salariul brut lunar inclusiv sporuri/indemnizații care făceau parte din acesta cu 25%, conform art. 1 din Legea nr. 118/30 iunie 2010 privind unele măsuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Ulterior, Stalul Român, prin mai multe dispoziții legislative, a hotărât în anul 2011 majorarea salariului brut lunar cu 15% și includerea în această majorare a premiului anual aferent anului 2010 pentru ca, în anul 2012, prin Ordonanța de Urgență nr. 19/2012, să se hotărască acoperirea integrală a diminuării de 25%, aplicată în luna iulie 2010.
Prin dispozițiile art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 285/2010 s-a dispus că: ,,începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariului de bază (...) astfel cum a fost acordat personalului plătit din fondurile publice pentru luna octombrie 2011, se majorează cu 15%”.
Începând cu 1 ianuarie 2011 cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte clemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut (...) astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%.”
Conform art. 8 din același act normativ: ,,sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale care se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor prezentei legi.”
Din expunerea de motive a acestei legi, existentă pe site-ul Camerei Deputaților, rezultă că majorarea salariului de bază din luna octombrie cu 15% asigură recuperarea parțială a diminuării de 25% a salariilor din sectorul bugetar.
S-a menționat că tot din această notă de fundamentare rezultă că sumele corespunzătoare premiului anual pentru 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011, personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor prezentei legi.
Parte din personalul din sectorul bugetar a formulat acțiuni pentru plata premiului anual, soluțiile instanțelor, sub acest aspect, fiind diferite, astfel încât, problema a fost tranșată de înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii, care prin Decizia nr. 21/18.11.2013 a statuat că: „premiul anual aferent anului 2010 reglementat inițial prin art. 25 din Legea - cadru nr. 330/2009 a fost inclus potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, de către legiuitor în noua reglementare salariată sub forma unor majorări salariate stabilite în art. 1 din Legea nr. 285/2010, fără a mai putea fi acordat în forma supusă vechii reglementări.”
S-a precizat de către reclamantă că dreptul premiului anual a fost menținut și după abrogarea art.25 din Legea - cadru nr. 330/2000 începând cu luna ianuarie 2011, în acest sens Curtea Constituțională stipulând că majorarea salarială din anul 2011 rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 in salariul de bază, este acordată și în continuare.
S-a menționat că personalul bugetar, începând cu 1 ianuarie 2011, nu a mai primit premiul anual sub forma unui salariu de bază scadent în prima lună a anului următor, ci un procent care se regăsește în majorarea de 15% aprobată începând cu 1 ianuarie 2011, iar modul de calcul al acestui spor rezultă atât din Legea nr. 285/2010, cât și Decizia ÎCCJ 21/18.11.2013, astfel: procentul de 15% se calculează la salariul brut lunar (luna octombrie 2010 conform art. 1 din Legea nr. 285/2010), premiul anual reprezenta un salariu de bază care se plătea după anumite criterii: salariul de bază era cel din luna anului următor celui lucrat prin scăderea din acesta a perioadelor nelucrate sau de concediu medical, etc. (Legea 330/2009).
Această modalitate de plată a fost înlocuită prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 și Decizia 21/2013, în sensul că premiul anual, adică salariul de bază, se calculează sub formă de procent cu executare succesivă, lunară în continuare, procent ce se regăsește în majorarea de 15 %, acordată începând cu luna ianuarie 2011, calculându-se de această dată la salariul brut lunar din luna octombrie 2010, conform art. 1 din Legea nr. 285/2010.
S-a precizat că, reprezintă un salariu de bază care nu mai este ținut de criteriile anterioare, salariu de bază care trebuie împărțit la 12 luni câte are un an pentru a vedea ce se cuvine din acest salariu de bază într-o lună, adică: 100%: 12 luni = 8,33%, procent care, de această dată, urmează să se calculeze la salariul brut din luna octombrie 2011. Acest procent de 8,33% se regăsește, așa cum a statuat Decizia Înaltei Curți de Casație si Justiție nr. 21 din 18.11.2013 în majorarea de 15% acordată începând cu 1 ianuarie 2011, majorare pe care personalul bugetar o primește în continuare prin creșterea în mod corespunzător a salariului brut din luna octombrie 2010.
Prin Ordonanța de Urgență nr. 19 din 16 mai 2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariate, se aprobă de către Guvernul României acoperirea integrală a diminuării de 25% din salariu, diminuare dispusă prin Legea nr. 118/2010.
Astfel, prin Nota de fundamentare a O.U.G. 19/16.05.2012 existentă pe site-ul Guvernului, se arată că: „luând în considerare condițiile actuale ale economiei, prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe anul 2012, spațiul suplimentar permis de noua țintă de deficit agreată cu organismele financiare internaționale, dar și condiționalitățile cuprinse în Acordul stand – bay încheiat cu Fondul Monetar Internațional, se constată posibilitatea reîntregirii în două tranșe a drepturilor diminuate, în luarea acestei decizii au fost avute in vedere: art. 16 din Legea nr. 118/2010 din care rezultă că măsurile de reducere de 25 % prev. de art. 1-3 se aplică până la 31 decembrie 2010; Decizia nr. 872/2010 a Curții Constituționale care a statuat că măsura de restrângere a unor drepturi ale personalului bugetar poate avea doar caracter temporar, fiind obligatorie revenirea la nivelul inițial al acestor drepturi,
Legea nr. 285/2010 prin care s-a aprobat recuperarea parțială a acestor diminuări, adică majorarea cu 15% a drepturilor salariale diminuate începând cu 1 ianuarie 2011.
Astfel, in 10 mai 2012, prin Ordonanța de Urgență nr. 10 s-a hotărât acoperirea integrală a diminuării de 25% prin:
-majorarea de 15% din ianuarie 2011;
-majorarea de 8% din I iunie 2012
-majorarea de 7,4% din I decembrie 2012.
Cu toate acestea, personalul din sectorul bugetar primind fluturașii de salarii a observat că ceea ce s-a acoperit este diminuarea de 25% și că le lipsește premiul anual pentru care au și formulat acțiuni în instanță, acțiuni care au fost și sunt respinse pe bună dreptate de către instanțe, având în vedere dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 dar și Decizia nr. 2l/l8.11.2013 a ÎCCJ, confuzia fiind creată de faptul că majorarea de 15% a fost plătită ca o cotă unică fără să spună niciodată ce procent din această majorare este aferentă premiului anual.
În realitate, această diferență salarială deși este egală cu procentul aferent premiului anual, nu reprezintă procentul aferent acestui premiu anual, ci reprezintă un procent aferent acoperirii diminuării do 25%, pentru ca acest premiu trebuie scăzut (din majorarea de 15%), conform Legii nr. 285/2010 și Deciziei nr. 21/18.11.2013.
A precizat reclamanta că procentul de 8,33% a solicitat să fie acordat începând cu 1 decembrie 2012, raportat la salariul acordat lunii noiembrie 2012, aceasta fiind modalitatea de plată și data ultimei tranșe aprobate pentru acoperirea diminuării de 25% din salariu.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 253 alin. 2 din Codul Muncii, art. 1 din Legea nr. 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vedere restabilirii echilibrului bugetar, art. 1 și 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fondurile publice. împreună cu expunerea de motive aferentă, Decizia nr. 21/2013 a înaltei Curți de Casație și Justiție privind completul competent să judece recursul în interesul legii, OUG nr. 10/2012, OG nr. 13/2011.
În dovedire, reclamanta a depus la dosarul cauzei adeverința nr. 2463/23.05.2015, emisă de pârâtă și copia cărții de identitate.
Analizând cererea reclamantei raportată la probatoriul administrat și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul constată și reține următoarele:
În fapt, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata diferenței de salariu reprezentând procentul cuvenit (8.33%) pentru acoperirea diminuării de 25% calculat la salariul aferent lunii noiembrie 2012, diferență de salariu care va fi plătită începând cu 01 decembrie 2012 si în continuare, proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant, actualizarea sumelor respective cu indicele de inflație și plata dobânzii legale aferente.
S-a susținut în esență că majorarea de 15% a fost plătită ca o cotă unică și indivizibilă, fără să spună niciodată ce procent din această majorare este aferentă premiului anual, astfel că în urma scăderii procentului de 8,33% aferent premiului anual se constată că nu s-a acoperit integral diminuarea salariului cu 25%.
Instanța amintește că în luna decembrie 2010 au fost în vigoare dispozițiile art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009 care instituie un premiu anual (considerat cel de al treisprezecelea salariu) proporțional cu timpul lucrat în anul respectiv și calculat în raport cu media veniturilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare. Legea prevedea anumite criterii de acordare, înlăturând de la beneficiul acestui premiu pe salariații care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționați disciplinar, pe cei suspendați ori înlăturați din funcție pentru fapte imputabile lor.
Potrivit textului de lege susmenționat se prevede că plata premiului anual se va face începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se adaugă premiul.
La data de 28 decembrie 2010 s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Legea cadru nr. 284/2010 care a abrogat expres Legea - cadru nr.330/2009, intrând în vigoare la 31 decembrie 2010.
Astfel, Legea nr. 330/2009 și-a încetat aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2010 și au intrat în vigoare noile politici salariale stabilite prin Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Prin dispozițiile art. 1 al.1 și 2 din Legea nr. 285/2010 s-a dispus ca „începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariului de bază (…) astfel cum a fost acordat personalului plătit din fondurile publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%”.
Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut (…) astfel cum a fost acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 se majorează cu 15%.
De asemenea, potrivit art. 1 din OUG nr.19/2012: “(1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:
a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;
b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012”.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
În concluzie, premiul anual aferent anului 2010, reglementat inițial prin art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009, a fost inclus potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010 de către legiuitor în noua reglementare salarială, sub forma unor majorări salariale stabilite în art.1 din acest act normativ fără a mai putea fi acordat în forma supusă vechii reglementări.
Cu privire la art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin mai multe decizii, cum sunt Deciziile nr. 115/2012 și nr. 25/2012, stabilind că aceasta dispune cu privire la sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2011, în sensul că, pe de o parte reglementează încetarea acordării lor începând cu luna ianuarie 2011, iar pe de altă parte, prevede că aceste sume vor fi cuprinse în creșterile salariale ce se acordă în 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege.
Începând cu luna ianuarie 2011, salariul brut aferent lunii octombrie 2010 s-a majorat cu 15%, conform Legii nr. 285/2010 rezultând o majorare totală a salariului brut lunar ce nu poate fi depășită conform art. 16 din Legea nr. 285/2010.
Majorarea salarială din anul 2011 a fost rezultată ca urmare a includerii premiului anual din anul 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, creșteri salariale de care au beneficiat și reclamanții.
Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, legiuitorul a avut în vedere o nouă modalitate de plată a premiului anual (care era prevăzut ca un salariu de bază scadent în prima lună a anului următor celui lucrat) și anume o plată eșalonată și succesivă în cursul anului 2011 prin creșterea corespunzătoare a cuantumului salariului de bază cu 15%, conform art. 1 alin 1 și 2 din Legea nr. 285/2010.
Ca atare, reclamanta pornește de la premisa greșită a existenței unui drept salarial prin includerea premiului anual în salariul lunar începând cu 01.01.2011 – 01.01.2015, în cuantumul stabilit prin Legea nr. 330/2009.
Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 au modificat doar modalitatea de plată a acestui premiul anual aferent anului 2010, aceasta fiind transformată într-o executare succesivă pe parcursul anului 2011, iar sumele corespunzătoare acestui drept s-au regăsit în majorările salariale acordate personalului din sectorul bugetar potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010. Nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că fiind o lege cadru nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție.
Lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale, iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată și de celelalte criterii, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus efectiv în salariul de bază ci reflectă intenția legiuitorului să asigure tuturor un tratament egal prin eliminarea începând cu anul 2011 a premiului anual.
Conformitatea acestor dispoziții legale cu normele din Legea fundamentală și Primul Protocol Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la principiul neretroactivității legii și protecția dreptului de proprietate privată a fost constatată de Curtea Constituțională.
Prin art. 1 al.2 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice s-a stabilit că, începând cu data intrării sale în vigoare, drepturile salariale ale personalului prevăzut de la alin. 1 sunt și rămân în mod exclusiv, cele prevăzute de această lege.
Astfel, este neîntemeiată pretenția reclamantei privind acordarea drepturilor salariale în vederea acoperirii diminuării de 25% începând cu data de 1 decembrie 2012, întrucât prin Legea nr. 284/2010, statul a fundamentat o nouă politică de salarizare, realizată etapizat potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr.
284/2010 prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază, salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare prin legi speciale de aplicare.
În acest scop a fost adoptată Legea nr. 285/2010 și dacă potrivit art. 8 din acest act normativ s-a prevăzut expres că sumele corespunzătoare premiului anual aferent anului 2010 sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011, personalului din sectorul bugetar, nu același lucru rezultă din actele normative ulterioare potrivit cu care premiul anual nu s-a plătit pentru anii 2011-2015, respectiv Legea nr. 283/2010 privind aprobarea OUG nr. 80/2010 pentru completarea art.11 din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar: OUG nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal – bugetare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
Potrivit prevederilor din actele normative amintite, legiuitorul a statuat că autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare, nu vor acorda premii și prime de vacanță, fără a preciza dacă acestea vor fi incluse ulterior în majorările salariale, așa cum expres se prevăzute în Legea nr. 285/2010.
Este adevărat că prin modul de redactare a acțiunii reclamanta nu face trimitere expres la faptul că ar solicita premiul anual, însă această solicitare, cea care rezultă din acțiunea formulată de reclamanții în cauză, excede legii, adăugă la lege și face ca scopul acțiunii să fie unul care nu rezultă din interpretarea și aplicarea unui act normativ ci, dintr-o expunere de motive fără susținere în actul normativ pe care îl precede.
Cât privește referirile reclamantei la nota de fundamentare a OUG nr. 19/2012 instanța reține că aceasta nu are nici valoare legislativă nici forță juridică în interpretarea și aplicarea unei legi, dincolo de conținutul concret al termenilor acesteia, doar aceștia din urmă fiind supuși analizei și interpretării legale, gramaticale și juridice.
Potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, expunerile de motive, notele de fundamentare și referatele de aprobare constituie instrumentele de prezentare și motivare ale noilor reglementări propuse.
Din susținerile reclamantei rezultă că aceasta a beneficiat, cu începere din luna ianuarie 2011, de majorarea cu 15% a venitului brut lunar în baza prevederilor Legii nr. 285/2010. Din interpretarea gramaticală a dispozițiilor legale invocate rezultă că legiuitorul a eșalonat plata acestor sume, iar creșterile salariale din sectorul bugetar au inclus și suma unică aferentă premiului anual.
Nu pot fi reținute argumentele că nu a avut loc o compensare concretă deoarece într-un atare caz ar fi trebuit ca aceste creșteri salariale să se acorde diferențiat, luându-se în considerare îndrituirea fiecăruia de a primi anumite sume cu titlul de premiu anual pe anul 2010, iar nu în mod unitar și legal sau că aceste creșteri salariale au avut la bază alte criterii precum, gradul sau treapta salarială, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau specialitate dobândită până la data de 31.12.2010.
Decizia nr. 21/2013 a ÎCCJ a tranșat în considerente și acest aspect, stabilind că premiul aferent anului 2010 a fost inclus de către legiuitor în noua reglementare salarială sub forma unor majorări salariale stabilite în art. 1 din Legea nr. 285/2010, fără a mai putea fi acordat în forma supusă vechii reglementări iar legiuitorul a acționat în limitele marjei de intervenție, recunoscută în domeniul politicii salariale.
Această decizie are caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată atât cu privire la dispozitiv, cât și cu privire la considerentele avute în vedere de ICCJ și față de forța obligatorie a acestei decizii va înlătura argumentele reclamanților referitoare la faptul că prin o atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor brute salariul de bază se calculează în continuare sub formă de procent cu executare succesivă lunară în continuare.
În altă ordine de idei, cu privire la constituționalitatea Legii nr. 118/2010, prin care s-a dispus diminuarea salariilor cu 25%, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, statuând asupra constituționalității acestei legi și concluzionând că restrângerea menționată este justificată, fiind întrunite cerințele expres prevăzute de textul constituțional respectiv, necesitatea acestei măsuri fiind determinată de motivele expres prevăzute de textul de lege, proporționalitatea ei cu situația care a determinat-o, aplicarea măsurii în mod nediscriminatoriu și fără să aducă atingere existenței dreptului sau a libertății protejate de Constituție.
De asemenea, conform jurisprudenței C.E.D.O, instanța constată că statul are posibilitatea să reducă salariile personalului bugetar prin modificări legislative pe care le adoptă, iar Convenția nu conferă dreptul de a continua să primești un salariu într-un anumit cuantum, ci doar dreptul la salariu, ceea ce nu este identic cu cuantumul salariului.
Față de argumentele mai sus expuse, instanța constată că este neîntemeiată pretenția reclamantei privind acordarea drepturilor salariale în vederea acoperirii diminuării de 25% începând cu data de 1 decembrie 2012 întrucât, prin Legea nr. 284/2010, statul a fundamentat o nouă politică de salarizare, realizată etapizat potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază, salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare prin legi speciale de aplicare și, în consecință, va dispune respingerea cererii de chemare în judecată.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S. A., identificată cu CNP._, domiciliată Târgu-J., ., ., apartament 19, Județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta Grădinița cu P. Prelungit Nr. 8, cu sediul în Mun. Târgu-J., ., Jud. Gorj.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2015 la Tribunalul Gorj.
Președinte, L. R. | Asistent judiciar, I. R. G. | Asistent judiciar, C. P. O. |
Grefier, R. R. |
L.R. 18 Decembrie 2015
4 ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
