Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 366/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 366/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 366/2015
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 366/2015
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Asistent judiciar C. D.
Asistent judiciar I. L. F.
Grefier M. P.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P. N. și pe pârât C. NAȚIONAL T. V., având ca obiect drepturi bănești plata dobânzii legale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Tribunalul constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
În temeiul art. 223 alin.3 si art.411 alin.1 pct.2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu împiedică judecarea cauzei, având în vedere cererea scrisă a reclamantei de judecare a cauzei și în lipsa părților.
Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 din noul Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art. 269 alin.1 și 2 din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011.
În temeiul art. 258 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin.1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți, considerând-o admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei. Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o retine spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul P. N. a chemat în judecată pârâtul C. Național T. V., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata dobânzilor legale pentru sumele datorate prin sentința nr. 670/2010 și nr.4908/2012, pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri și până la data plății integrale a acestor sume .
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentințele sus menționate pârâta a fost obligată să-i plătească drepturile salariale neacordate ca urmare a neaplicării legii nr.221/2008 reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile acestei legi și cele efectiv încasate în perioada 01.10._09, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Reclamanta a precizat faptul că aceste drepturi sunt unele de natură salarială, fiind cuprinse în noțiunea de salariu, potrivit art. 160 din Codul Muncii - salariu care se plătește înaintea oricăror alte obligații ale angajatorului - și cum pârâții refuză să execute hotărârile prin neplata drepturilor salariale. suntem îndreptățiți și la plata dobânzii legale, conform art. 161 din Codul Muncii și art. 166 a!in,4 din Codul Muncii, raportat la art. 1084, art. 1088 din vechiul Codul Civil și art. 2 din OG nr. 9/2000.
Astfel, a menționat reclamanta că, potrivit art. 166 alin.4 din Codul Muncii „întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului plata de, daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului". Potrivit art. 1535 din Codul civil, dobânda se cuvine creditorului în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, fără a fi necesară dovedirea prejudiciului de către creditor, existența acestuia fiind prezumată.
A învederat reclamanta că "în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1). alin. (2) teza 1 și art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a suinelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
In drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 194 coroborate cu art. 148 alin. 1 teza a II a NCPC, art. 161 alin. 4, art. 166 alin. 4, art. 278 alin. 1 din Codul muncii, art. 1 și 2 din O.G. nr. 9/2000, art. 2 din O.G. nr. 13/2001, art. 1088 și art. 1530 și următ. din NCC.
Reclamanta a depus la dosar, în copie xerox, sentințele menționate.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată și reține următoarele:
Prin sentința nr. 670 din 25.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea reclamantului P. N. ș.a fiind obligat C. Național T. V. să achite acestuia diferențele de drepturi bănești dintre cele încasate și care se cuvin potrivit legii nr.221/2008, începând cu data 01.10.2008 și până la data de 31.12.2009, sume actualizate la data plății efective.
Prin sentința nr.4908 din 04.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea reclamantului P. N. fiind obligat C. Național T. V. să plătească acestuia diferențele dintre drepturile salariale cuvenite potrivit Legii nr.221/2008 și cele acordate începând cu data de 01.01.2010, actualizate cu indicele de inflație.
Sentințele menționate mai sus sunt irevocabile.
Potrivit art. 1 din OUG nr. 71/2009, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Dată fiind întârzierea la plată a sumelor ce se cuvin reclamantei în baza acestei hotărâri, prin acțiunea de față a solicitat obligarea unității de învățământ la plata dobânzii legale aferente.
Potrivit dispozițiilor art. 1082 din vechiul Cod civil, debitorul este obligat la plata de daune interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, chiar dacă nu este de rea-credință, iar conform art. 1084 din vechiul Cod civil, daunele interese trebuie să cuprindă pe lângă pierderea efectiv suferită și câștigul nerealizat.
În cazul obligațiilor care au ca obiect sume de bani, cum este cazul în speță, legea fixează drept despăgubire dobânda legală, în considerarea faptului că lipsa de folosință a sumei de bani datorată de debitor provoacă creditorului un prejudiciu care este egal cu dobânda legală.
Prin urmare, în acord și cu prevederile art. 1088 din vechiul Cod civil, reclamanta este îndreptățită la daune interese sub forma dobânzii legale în cuantumul prevăzut de Ordonanța nr. 13 din 24.08.2011, fără punerea în întârziere a debitorului, la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României.
În același sens, sunt și prevederile art. 1535 din Noul Cod Civil, care stabilesc că se pot solicita de către creditor daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, dispoziția aplicându-se atât profesioniștilor cât și celorlalte subiecte de drept civil.
Obligația de plată a sumelor de bani stabilite prin hotărârile judecătorești invocate de reclamantă era scadentă de la data pronunțării, întrucât sentințele au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond sunt executorii de drept.
De altfel, prin decizia nr. 2/2014, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilind că:
“În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare”.
Reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente unor drepturi de creanță stabilite prin sentințe judecătorești pe ultimii 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni și până la data plății efective a drepturilor salariale datorate. Obligația de plată a drepturilor salariale restante s-a născut din hotărâri judecătorești si era scadentă de la data pronunțării acestora, întrucât sentințele au fost pronunțate în soluționarea unor conflicte de muncă, iar conform art.274 din Codul muncii, hotărârile pronunțate în fond în aceasta materie sunt executorii de drept.
Față de data pronunțării sentințelor menționate și raportat la cererea reclamantei în sensul acordării dobânzii pe ultimii trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată(26.09.2014), instanța va admite în parte acțiunea, va obliga pârâtul C. Național T. V. la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor datorate acestuia in baza sentinței nr.670 din 25.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data de 26.09.2011 și până la data plătii integrale a sumelor datorate.
Va obliga pârâtul C. Național T. V. la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor datorate acestuia in baza sentinței nr.4908 din 04.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data pronunțării acestei sentințe și până la data plătii integrale a sumelor datorate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P. N., domiciliat în Tg-J., ., nr.4, având CNP_, în contradictoriu cu pârâtul C. Național T. V. Tg.J., cu sediul în Tg-J., ..
Obligă pârâtul C. Național T. V. la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor datorate acestuia in baza sentinței nr.670 din 25.03.2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data de 26.09.2011 și până la data plătii integrale a sumelor datorate.
Obligă pârâtul C. Național T. V. la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor datorate acestuia in baza sentinței nr.4908 din 04.10.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ începând cu data pronunțării acestei sentințe și până la data plătii integrale a sumelor datorate.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2015
Președinte, M. V. | Asistent judiciar, C. D. | Asistent judiciar, I. L. F. |
Grefier, M. P. |
Red. M.V/ 28 Ianuarie 2015
Ex.4
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 339/2015. Tribunalul GORJ | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
