Pretentii. Sentința nr. 1721/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1721/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 1336/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA-SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 1721/2014
Ședința publică de la 08 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. R.
Asistent Judiciar S. A.
Asistent Judiciar A. L.
Grefier C. D.
Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâta C. J.. DE PENSII IALOMIȚA, având ca obiect, recalculare pensie .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamant avocat N. C., lipsind pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și procedura de citare, precum și faptul că reclamantul a înaintat la dosar prin serviciul registratură al instanței adeverința nr. 1645/26.06.2014, eliberată de Compania Națională de Căi Ferate București CFR SA Sucursala Regională De Căi Ferate G., după care.
Apărătorul reclamantului înaintează la dosar practică judiciară în spețe similare.
Instanța pune în discuția părților competența generală, materială și teritorială a Tribunalului Ialomița.
Apărătorul reclamantului învederează instanței că tribunalul Ialomița este competent general, material și teritorial în soluționarea cauzei de față.
Potrivit art. 131 alin. 1 NCPC, tribunalul, verificând din oficiu competența, constată că, în raport de dispozițiile art. 95 pct.1 și 4 NCPC cu trimitere la art. 269 din Codul muncii, este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Întrebat de instanță apărătorul reclamantului solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și arată că nu mai au alte probe de solicitat, toate înscrisurile de care înțeleg să se folosească în susținerea, aflându-se deja la dosar.
Este de acord ca dezbaterea fondului să aibă loc în această zi.
În temeiul art. 254-258 din Noul Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisuri considerând-o admisibilă, legală și utilă cauzei și ia act că înscrisurile sunt depuse la dosarul cauzei.
Instanța ia act că nu mai sunt alte cereri și nu s-au ridicat excepții, și nemaifiind probe de propus și dovezi de administrat, motiv pentru care nu se mai face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 238 din Noul Cod de procedură civilă.
În temeiul art.244 Noul Cod procedură civilă, instanța ia act că reclamantul de acord ca dezbaterea fondului să aibă loc în aceeași zi, face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 244 alin. 3 și 4 din Noul Cod de procedură civilă, în sensul că constată încheiată cercetarea judecătorească, fixează termen pentru soluționarea pe fond a cauzei tot astăzi și considerându-se lămurit, acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Pe fondul cauzei, apărătorul reclamantului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și motivată pe larg în cuprinsul cererii introductive, în sensul obligării pârâtei să emită în favoarea reclamantului o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani și la plata diferențelor rezultate din această recalculare pe ultimii 3 ani, începând cu data de 26.05.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, considerându-se lămurită, în baza art. 394 Noul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
T R I B U N A L U
Cu privire la litigiul de asigurări sociale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de 16.05.2014 sub nr. 1336/98/2014, reclamantul M. V. domiciliat în . CNP_, a chemat în judecată pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ., județul Ialomița, solicitând pe cale judecătorească obligarea acesteia să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și pensia încasată, pe trei ani anterior cererii de chemare în judecată, iar sumele rezultate să fie actualizate cu indicele de inflație. Totodată, solicită cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că până la pensionarea sa prin decizia nr._/18.12.1991 a CJP Ialomița, a desfășurat activitate într-un loc de muncă cu condiții deosebite, lucrând în grupa I peste 20 de ani, respectiv 26 ani, 2 luni și 24 zile.
Cu ocazia recalculării pensiei, pârâta a încălcat dispozițiile legale în materie atunci când la determinarea punctajului mediu anual a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani și nu de 20 ani, ignorând prevederile legale, art. 14 din Legea nr. 3/1977.
În dovedirea cererii sale reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea sa pe dispozițiile Legii nr. 3/1977, art. 14 și Decizia nr. 40/2008 a ÎCCJ.
Cererea este legal scutită de taxă de timbru potrivit art. 157 din L. nr. 263/2010.
Legal citată, pârâta C. Județeană de Pensii Ialomița a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă având în vedere prevederile art. 196 din Legea nr. 263/2010 prin care s-au abrogat OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Potrivit deciziei de pensionare pentru muncă depusă și limită de vârstă nr._/18.12.1991 rezultă că reclamantul, la data pensionării 01.10.1991, a avut o vechime în grupa a I-a de muncă de 26 ani și 2 luni determinată în baza Legii nr.3/1977.
Reclamantul a investit instanța cu o cerere de „recalculare”, mai corect revizuire a drepturilor sale de pensie, stabilite in conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr.3/1977 ,după abrogarea acestui act normativ prin Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
„Revizuirea pensiei stabilită in baza Legii nr. 3/1977 urmeaza a se efectua in baza aceluiași act normative, care va continua sa guverneze raporturile juridice nascute in perioada in care a fost in vigoare. Abrogarea unui act normativ are semnificatia ca acesta nu se mai poate aplica situațiilor juridice ivite ulterior abrogării”- decizia nr. 3787/28 iunie 2013 pronunțată de C. într-o speță similară, dosar nr._ aflată la dosarul cauzei.
In speta de fata, insa, revizuirea deciziei emise in baza Legii nr. 3/1977 presupune o întoarcere, fictiva, la momentul efectuarii recalcularii, pentru a identifica eventualele erori comise de casa de pensii în indeplinirea acestei proceduri. Or, acest moment se situeaza, in timp, la nivelul anului 1991 când reclamantul s-a pensionat și apoi la nivelul anului 2005, cand OUG nr. 4/2005 si HG nr. 1550/2004 erau in vigoare si reglementau exact aspectele care fac obiectul spetei.
Odata identificata o eroare in efectuarea procedurii de recalculare, aceasta poate fi remediata prin revizuirea deciziei, iar efectele unei astfel de revizuiri acopera toata perioada cuprinsa intre data stabilirii initiale a drepturilor de pensie supuse revizuirii si data efectuarii propriu-zise a revizuirii solicitate. Drepturile banesti decurgand dintr-o asemenea operatiune, se cuvin pensionarului, insa, numai in limita termenului general de prescriptie de 3 ani, calculat de la data introducerii cererii de chemare in judecata, fiind incidente in acest caz prevederile art. 1 alin. 1 coroborate cu ale art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.
In consecinta, tribunalul apreciaza ca o cerere de revizuire a deciziei de recalculare a pensiei stabilite in baza Legii nr. 3/1977, in conformitate cu principiile prevazute de Legea nr. 19/2000, poate fi promovata si dupa abrogarea OUG nr. 4/2005 si HG nr. 1550/2004 prin Legea nr. 263/2010.
Temeiul juridic ale unei astfel de cereri il constituie prevederile art. 107 alin. 1 si 2 din Legea nr. 263/2010, conform carora „in situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala operreaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire.
Sumele rezultate in urma aplicarii prevederilor alin. 1 se acorda sau se recupereaza, dupa caz, in cadrul termenului general de prescriptie, calculat de la data constatarii diferentelor.”
Astfel, reclamant este indreptatit ca drepturile sale de pensie recalculate in baza Legii nr. 19/2000, ale OUG nr. 4/2005 si ale HG nr. 1550/2004 – deciziile de recalculare a pensiei de la filele 24-26 din dosarul cauzei, sa fie determinate prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Drepturile de pensie ale intimatului reclamant s-au născut la data de 01.10.1991, in baza Legii nr. 3/1977, acesta fiind actul normativ care trebuie avut in vedere pentru determinarea stagiului complet de cotizare aplicabil.
Aceasta întrucat potrivit art. 2 alin. 3 din H.G. nr. 1550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, “pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977”.
Legea nr. 3/1977 nu cuprindea notiunea de „stagiu complet de cotizare”, care a fost introdusa abia incepand cu Legea nr. 19/2000.
In art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 se prevede ca „stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr.3.”
Art. 8 din Legea nr. 3/1977 prevedea ca “personalul muncitor care are o vechime in munca de minimum 30 ani barbatii si 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de virsta, la implinirea virstei de 62 ani barbatii si 57 ani femeile.”
Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca notiunea de “stagiu complet de cotizare” prevazuta de Legea nr. 19/2000 corespunde notiunii de “vechime in munca” prevazuta de Legea nr. 3/1977.
De altfel, si in art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 se arata ca “stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data inceperii operatiunilor de evaluare.”
Odata retinut acest aspect, se observa ca art. 8 din Legea nr. 3/1977 reprezenta norma generala in materie de vechime in munca necesara pentru deschiderea dreptului la pensie, dispozitii speciale fiind prevazute pentru cei care isi desfasurau activitatea in grupe superioare de munca.
Astfel, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, “persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca.”
Desi, aparent, textul este concentrat pe aspectele privitoare la reducerea varstei standard de pensionare, nu se poate face abstractie de faptul ca, in mod real, dupa 20 de ani de activitate in grupa I de munca, asiguratii se puteau inscrie la pensie pentru limita de varsta, daca indeplineau si conditia privitoare la varsta redusa. Prin urmare, aceasta era vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000.
In speța, reclamantul a desfășurat timp de peste 26 ani activitati incadrate in grupa I de munca. Prin urmare, tribunalul va admite va admite cererea reclamantului si va stabili că stagiul complet de cotizare in cazul reclamantului este de 20 de ani, acesta fiind indreptatit si la plata diferentelor de pensie incepand cu 26.05.2011.
In baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., tribunalul va obliga parata la plata sumei de 600 lei catre reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecata.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de Ordine interioara al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția si considerentele expuse in motivarea prezentei hotărâri.
Văzând si dispozițiile art. 155 din Legea nr. 263/2010
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite ca întemeiata cererea formulata de reclamantul M. V., domiciliat în . CNP_, împotriva pârâtei C. JUDETEANA DE PENSII I. cu sediul în Slobozia, ., jud. Ialomița.
Obligă pârâta să emită în favoarea reclamantului o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani și la plata diferențelor rezultate din această recalculare pe ultimii 3 ani, începând cu data de 26.05.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâta să achite reclamantului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ialomița.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.10.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
red/tehnored.R.D.
4 ex/13.10.2014
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 1565/2014. Tribunalul IALOMIŢA | Recalculare pensie. Sentința nr. 1441/2014. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
