Pretentii. Sentința nr. 929/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 929/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 265/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 929/F
Ședința publică din data de 12 mai 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – V. M.
ASISTENT JUDICIAR - S. A.
ASISTENT JUDICIAR - A. L.
GREFIER – A. T.
Pe rol judecarea cauzei de asigurări sociale privind pe reclamanta D. G. în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA, având ca obiect recalculare pensie și pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, procedura de citare, după care;
Tribunalul, având în vedere actele și lucrările dosarului, aspectul că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă și reține dosarul spre soluționare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de asigurări sociale de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 27.01.2014 reclamanta D. G. – domiciliată în Fetești, ., CNP_ în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA – cu sediul în Slobozia, ., jud Ialomița a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
-obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei luând în considerarea punctajul mediu anual acordat suplimentar pentru activitatea desfășurată efectiv în grupa I a și a II a de muncă în baza art. 169 din Legea 263/2010 – creșterea punctajelor anuale cu 50 % pentru perioada lucrată în grupa a I a de muncă și cu 25 % pentru perioada lucrată în grupa a II a de muncă
-obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia cuvenită și pensia încasată, actualizată cu inicele de inflație până la data plății efective, corespunzător decretului 167/1958.
În motivarea cererii sale reclamanta arată că soțul său a fost pensionat pentru limită de vârstă și stagiu complet de cotizare în temeiul Legii 3/1977.
Fiind o pensie stabilita anterior intrării in vigoare a legii nr 19/2000, arată reclamantul, pensia sa a fost recalculată conform HGR nr 1550/2004 și OUG nr 4/2005, iar la recalcularea pensiei trebuiau avute in vedere condițiile de stagiu si vârsta prevăzute in legea nr 3/1977, fapt ce rezulta si din prevederile HG 1550/2004 ce instituie principiul potrivit căruia condițiile de pensionare rămân si pe perioada recalculării cele prevăzute la data ieșirii inițial la pensie.
Având in vedere ca desfășurat activități care se încadrează in grupa I de munca timp de 28 de ani, reclamanta consideră că în mod eronat pârâta nu a aplicat prevederile art. 169 din Legea 263/2010 și cele din OUG 100/2008.
În dovedire depune înscrisuri.
Pârâta C. Județeană de Pensii Ialomița formulează întâmpinare prin care solicită respingerea cererii reclamantei motivat de faptul că prin hotărâre judecătorească a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani .
În aceste condiții consideră că în mod legal nu a aplicat în cazul reclamantei prevederile OUG 100/2008 și art. 169 din Legea nr.263/2010, de vreme ce acesta a beneficiat de un stagiu de cotizare mai mic decât cel prevăzut de lege . În caz contrar, ar însemna ca reclamantul să beneficieze de două avantaje ( stagiul complet de cotizare mai mic și totodată majorarea punctajelor anuale ).
În drept invocă prevederile din legea 19/2000, legea 263/2010, OUG 100/2008,OUG nr 4/2005.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Dreptul la pensie al soțului reclamantei a fost stabilit sub imperiul Legii 3/1977, începând cu data de 01.07.1991, pensie ce a intrat în procesul de recalculare prevăzut de OUG 4/2005.
Ulterior prin sentința civilă nr. 1686/F/17.11.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița, pârâta este obligată să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului D. V., conform OUG 4/2005 prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare derogatoriu de 20 de ani.
De reținut că în dosarul nr._ reclamanta a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensioare cu luarea în considerare a perioadelor în care a desfășurat activitate în grupa a I și a II a de muncă și acordarea majorărilor reglementare de OUG nr. 100/2008 și Legea nr. 263/2010.
Prin sentința civilă nr. 824/F/13.02.2013 ( fila 26 dosar), Tribunalul Ialomița a respins cererea reclamantei. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că în speță s-a dovedit că reclamanta a beneficiat de majorări cu ocazia recalculării dreptului de pensionare, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 ani corespunzător vechimii în muncă, desfășurate în grupa I de muncă așa cum s-a dispus prin sentința civilă nr. 1686/F/17.11.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița.
Potrivit jurisprudenței în materie, în cauzele în care s-au admis acțiuni de constatare a stagiului de cotizare de 20 ani, pentru cei care au lucrat o anumită perioadă în grupa I de muncă, respectiv 25 ani, pentru cei care au lucrat în grupa II de muncă, ieșiți la pensie anterior datei de 1 aprilie 2001, în interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. 3 și 4 din HG. nr. 1550/2004, s-a considerat că vechimea în muncă prevăzută la art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, echivalează cu vechimea în muncă reglementată de act normativ cu caracter special (în acest sens Curtea de Apel București - Decizia civilă nr. 5364/21.09.2011 și Decizia civilă nr. 5966/2010).
Așa fiind, cum din probele administrate în cauză a rezultat că autorul reclamantei pentru determinarea punctajului mediu anual a beneficiat de vechime în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie, prevăzută de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, procedându-se și la recalcularea dreptului de pensionare pe baza unui stagiu complet de cotizare special, s-a apreciat că acesta nu mai poate solicita majorări în considerarea aceluiași stagiu potrivit OUG nr. 100/2008 sau Legii nr. 263/2010.
Raportat la această sentință, instanța a invocat excepția autorității de lucru judecat, excepție asupra căreia, în conformitate cu prevederile art.248 din NCPC,se va pronunța cu prioritate.
În acest sens ,Tribunalul reține că autoritatea (puterea) de lucru judecat este un principiu unanim recunoscut si aplicat ca atare in dreptul procesual civil, reprezentând caracteristica hotărârilor judecătorești definitive de a căpăta puterea lucrului judecat, în sensul de a nu mai putea fi atacate, decât prin căile de atac extraordinare (in condițiile limitative si speciale ale legii procesuale), bucurându-se, astfel, de o prezumție absoluta de adevăr juridic.
Noul cod de procedură civilă prevede la art. 430 alin. 1 că hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în parte fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident, are de la pronunțare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Excepția autorității de lucru judecat, poate fi invocată de instanță sau de parte în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs, efectele lucrului judecat fiind acelea că nimeni nu poate fi chemat de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleași cauze și pentru același obiect.
Mai mult decât atât, oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Prin urmare, principiul consacrat de textele citate este menit să împiedice o nouă judecată într-o pricină soluționată anterior, întrucât o hotărâre judecătorească este prezumată că exprimă adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Este esențial, în raport de acest principiu, ca o anume problemă litigioasă să fi fost supusă verificării jurisdicționale, iar instanța să se fi pronunțat asupra ei.
Așadar, autoritatea de lucru judecat este analizată în doctrină ca efect al hotărârii judecătorești, ca o prezumție legală absolută irefragabilă în Codul civil și ca o excepție de fond, peremptorie și absolută de Codul procedură civilă.
În speță constată că este întrunită tripla identitate de obiect, cauză, părți, motiv pentru care va admite excepția autorității de lucru judecat și pe cale de consecință va respinge acțiunea.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția și considerentele expuse în motivarea prezentei hotărâri.
Văzând și dispozițiile art. 466 și urm Noul Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat.
Respinge cererea formulată de reclamanta D. G. – domiciliată în Fetești, ., CNP_ în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA – cu sediul în Slobozia, ., jud Ialomița.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea apelului se depune la Tribunalul Ialomița – secția civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER,
M. V. A. S. L. A. T. A.
Red./tehnored. V. M.
4 ex./..06.2014
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1972/2014.... | Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale.... → |
|---|
