Conflict de muncă. Sentința nr. 703/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 703/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 11425/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 26 Februarie 2014
Președinte - M. M.
Asistent judiciar - B. M. M.
Asistent judiciar- A. E.
Grefier - N. E.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 703/2014
Pe rol judecarea contestației formulată de contestatoarea M. A.-M. în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A., având ca obiect conflict de muncă - anulare decizie.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat N. O. pentru contestatoare și consilier juridic D. N. pentru intimată.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că este primul termen de judecată, procedura de citare cu părțile fiind legal îndeplinită.
Fiind primul termen de judecată, verificându-și competența, instanța constată că este competentă material, teritorial și general în soluționarea prezentei cauze în baza art. 269 din Codul Muncii, raportat la art. 210 din Legea nr. 62/2011.
Avocat N. depune la dosar împuternicire avocațială pentru contestatoare și consilier juridic D. depune la dosar delegație de reprezentare pentru intimată.
Raportat la disp.art. 238 N.C.P.C. instanța pune în discuția părților estimarea duratei cercetării procesului.
Avocat N. apreciază că un termen de 12 luni este suficient pentru soluționarea cauzei.
Consilier juridic D. apreciază că trei luni sunt suficiente pentru soluționarea cauzei.
Având în vedere obiectul prezentei cauze, probele solicitate de către contestatoare prin contestație și cele solicitate de către intimată prin întâmpinare, instanța estimează durata cercetării judecătorești la un termen de trei luni.
Instanța constată că prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a invocat excepția tardivității formulării contestației, excepție pe care, cu prioritate o supune dezbaterilor.
Avocat N. solicită instanței, în temeiul disp. art. 413 alin. 1 N.C.P.C. suspendarea prezentei cauze motivat de faptul că există pe rolul Tribunalului Iași un dosar având ca obiect o contestație în anulare formulată împotriva unei încheieri prin care s-a anulat contestația inițială formulată împotriva aceleiași decizii și existența pe rolul Curții de Apel Iași a unui recurs formulat împotriva aceleiași încheieri de anulare. Depune la dosar un extras de pe portalul instanțelor referitor la dosarul nr._ și la dosarul nr._/99/2013, copia precizărilor și a cererii de recurs depuse în dosarul nr._ . În opinia sa, între aceste cauză există o strânsă legătură și, având în vedere că nu pot fi conexate consideră îndeplinite condițiile prevăzute de art. 413 alin. 1 N.C.P.C. pentru a se dispune suspendarea cauzei.
Consilier juridic D. consideră că nu se impune suspendarea cauzei de față motivat de existența unor căi de atac formulate împotriva unei încheieri de anulare a contestației ce are același obiect. Mai arată că, în prezenta cauză a fost invocată excepția tardivității ce are, în opinia sa, prioritate în soluționare. Apreciază că celelalte dosare își urmează cursul fără a influența cauza de față.
În ceea ce privește cererea de suspendare a cauzei formulată de către contestatoare, prin intermediul apărătorului, având în vedere faptul că obiectul dosarului nr._ este reprezentat de o cerere de recurs formulată împotriva unei încheieri prin care s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată, iar obiectul dosarului nr._/99/2013 este reprezentat de o contestație în anulare, cale extraordinară de atac formulată împotriva încheierii dată în cererea de reexaminare a încheierii de anulare, instanța reține că soluționarea prezentei cauze nu este indisolubil legată de soluționarea celorlalte două cauze invocate, motiv pentru care respinge această cerere.
Instanța acordă părților cuvântul pentru dezbateri pe excepția de tardivitate a formulării contestației.
Consilier juridic D. solicită admiterea excepției având în vedere faptul că decizia contestată nr. 243/11.02.2013 a fost comunicată contestatoarei sub semnătură la data de 13.02.2013, termenul de contestație de 30 de zile de la data comunicării s-a împlinit la data de 15.03.2013 iar contestația a fost introdusă la instanță la data de 12.11.2013. Pentru aceste motive solicită admiterea excepției și pe cale de consecință respingerea contestației ca tardiv formulată.
Avocat N. solicită respingerea excepției solicitând a fi avute în vedere precizările depuse la data de 13.11.2013 privind incidența dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă, care permit ca în termen de un an să se formuleze o nouă acțiune.
Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._, contestatoarea M. A. M. a chemat în judecată intimata B. C. Română S.A. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea Deciziei nr. 243/11.02.2013 și obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada dispunerii sancțiunii disciplinare și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, contestatoarea a precizat că este angajata intimatei, în funcția de consilier retail și că, prin Decizia nr. 1219/04.07.2012, comunicată la data de 20.12.2012, s-a dispus suspendarea contractului său de muncă în baza disp. art. 52, alin. 1 din Codul muncii, începând cu 05.07.2012.
Arată contestatoarea că cercetarea disciplinară despre care se făcea vorbire in această decizie a fost desfășurată și finalizată în condiții de evidentă nelegalitate, prin emiterea Deciziei nr. 243/11.02.2013, prin care s-a dispus încetarea măsurii suspendării contractului individual de muncă și s-a dispus reducerea salariului cu un procent de 10% pe o perioadă de 3 luni. Ca argumente de fapt și de drept s-a reținut că ar fi încălcat procedura de gestionare și păstrare a cardurilor, refuzul de a o notă explicativă cu privire la această atitudine precum și refuzul de a se prezenta la evaluarea intermediară, ca urmare a planului de măsuri desfășurat în perioada 26.04.2012 – 29.06.2012.
Cu referire la legalitatea și netemeinicia deciziei de sancționare, contestatoarea a precizat că în data de 23.04.2012, în timp ce se afla în concediul de odihnă, directorul unității a procedat în lipsa acesteia la efectuarea unui control în biroul personal, ocazie cu care au fost găsite 5 carduri, pe care le afla în păstrare la solicitarea unor clienți, cu care avea o relație particulară.
S-a mai precizat că era de notorietate că fiecare lucrător din bancă lua cardurile de care avea nevoie și le ținea în biroul propriu, chiar dacă birourile nu respectau condițiile prevăzute de art. 3.3. din Procedura Manipularea și Stocarea Cardurilor D00098 – 2 – 2011, în sensul că nu erau din metal și nu erau prevăzute cu sistem de închidere securizată.
Cu privire la pretinsa încălcare a obligației de a da o notă explicativă, contestatoarea a menționat că solicitarea s-a făcut prin mail și a răspuns cu celeritate acestei cereri. Nu i s-au mai solicitat lămuriri suplimentare față de punctul de vedere inițial exprimat, sens n care nu i se poate reține o încălcare a vreunei obligații.
În ceea ce privește pretinsa abatere disciplinară constând în neprezentarea la evaluarea preliminară, contestatoarea a precizat că în perioada 26.04.2012 – 29.06.2012 a parcurs planul stabilit de conducerea băncii, însă, în perioada 10 – 11.05.2012 nu a reușit să se prezinte pentru evaluarea rezultatelor din săptămâna anterioară, din cauza unor activități de birou și de teren ce nu puteau fi decalate, cu atât mai mult cu cât înștiințarea privind evaluarea a primit-o după terminarea orelor de program.
În dovedire, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriul intimatei și a anexat contestației Decizia nr. 243/11.02.2013.
Prin serviciul de registratură a Tribunalului Iași, la data de 13.11.2013, contestatoarea a depus precizări, prin care a solicitat instanței verificarea unor aspecte ce, din punctul său de vedere, atrag nulitatea absolută a deciziei contestate și anume:
Decizia nr. 243/11.02.2013 nu respectă exigențele precizate de disp. art. 268, lit. c) Codul muncii, în sensul că nu au fost indicate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile și nu menționează temeiul de drept în baza căruia a fost aplicată sancțiunea.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității promovării contestației, având în vedere că Decizia nr. 243/11.02.2013 a fost comunicată contestatoarei sub semnătură, la data de 12.02.2013, termenul de contestare prevăzut de art. 252 (5) din Legea nr. 53/2003 împlinindu–se la data de 15.03.2013. Ori, în urma verificării portalului instanțelor de judecată, intimata a constatat că acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 12.11.2013.
Pe fondul cauzei, intimata a detaliat pe larg faptele reținute în sarcina contestatoarei ca abateri disciplinare, pentru care a emis decizia de sancționare, dar care nu vor face obiectul controlului judiciar, având în vedere că potrivit disp. art. 248, alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și acelor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 26.02.2014, instanța a respins cererea contestatoarei, formulată prin apărător, de suspendare a cauzei până la soluționarea cauzelor ce formează obiectul dosarelor nr._ (aflat pe rolul Curții de Apel Iași) și nr._/99/2013 (aflat pe rolul Tribunalului Iași), pentru motivele expuse în această încheiere.
Potrivit disp. art. 248 Noul Cod de procedură civilă, instanța va analiza cu prioritate excepția tardivității formulării contestației, invocată în cauză.
Conform disp. art. 252 alin. 3, 4 și 5 din Codul Muncii decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicării. Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătura de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau reședința comunicata de acesta. Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Același termen de contestație, de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului, este prevăzut și de art. 268, alin. 1, lit. a) Codul muncii.
Examinând Decizia nr. 243/11.02.2013 (fila 63 dosar) instanța constata ca la finele acesteia sunt menționate data și ora comunicării acesteia către contestatoare, cuprinzând, de asemenea, semnătura contestatoarei și mențiunea „am luat la cunoștință”. În consecință, instanța constată că intimata a făcut dovada predării legale a deciziei contestate către contestatoare, aceasta realizându-se personal, sub semnătură, la data de 12.02.2013.
Ori, având în vedere data comunicării deciziei nr. 243/11.02.2013 (12.02.2013), faptul că prezenta contestație a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 12.11.2013, raportat la termenul prevăzut de disp. art. 252, alin. 5 Codul muncii, instanța constată că excepția tardivității formulării contestației, invocată de către intimată, este întemeiată și, în consecință o va admite.
Față de aceste considerente, raportat la dispozițiile legale invocate, instanța va respinge, ca tardivă, contestația împotriva Deciziei nr. 243/11.02.2013, formulată de contestatoarea M. A. M. în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității formulării contestației, invocată de către intimată și, în consecință:
Respinge, ca tardivă, contestația formulată de contestatoarea M. A. M., C.N.P._, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat „O. N.”, cu sediul în Iași, ., ., ., jud. Iași, în contradictoriu cu intimata B. C. Română S.A., cu sediul în București, .. 5, sector 3, J_ . cui_.
Cu drept de apel, ce se va depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI
M.M. cu opinie în sensul
prezentei hotărâriGREFIER,
M.B.M. E.A. E.N.
Red./Tehnored.M.M.B.
23.05.2014/4 ex.
| ← Conflict de muncă. Sentința nr. 702/2014. Tribunalul IAŞI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
