Conflict de muncă. Sentința nr. 1095/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1095/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 11035/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 14 Aprilie 2014
Președinte - A. M. Diuță T.
Asistent judiciar A. B.
Asistent judiciar A. T.
Grefier D. C.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1095/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. D. și pe pârât O. NAȚIONALĂ ROMÂNĂ IAȘI, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. M. pentru reclamant și av. D. L. pentru pârâtă.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond:
Av. M. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, menținându-și concluziile de la termenul de judecată anterior.
Solicită a observa instanța că, situația creată reclamantului prin schimbarea felului muncii pe post inferior, potrivit disp. art. 17 al. 5 Codului muncii impun încheierea unui act adițional în cel mult 20 zile de la data la care a survenit modificarea.
Or, reclamantului i s-a schimbat locul de muncă la 01.01.2011, iar actul a fost emis pe 01.01.2012, deci la mai mult de un an, situație care constituie un motiv de nulitate a actului adițional contestat.
Apreciază că această schimbare a felului muncii sale reprezintă o retrogradare abuzivă și nelegală, cu atât mai mult cu cât postul pe care el îl ocupa îl obținuse prin concurs încă din anul 1998 fiind atunci angajat pe perioadă nedeterminată.
Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțelor aflate la filele 204 și 206 dosar.
Av. D. L. pentru pârâtă solicită respingerea acțiunii reclamantului și menținerea concluziilor de la termenul de judecată anterior, și cele din întâmpinare .
Precizează că susținerile reclamantului cu privire la nerespectarea celor 20 zile anterior emiterii deciziei, nu sunt fondate, nicăieri nu este consemnată o astfel de condiție.
Mai arată că, reclamantul nu a fost retrogradat din funcția avută anterior, ci postul lui a fost înlocuit cu „ maestru studii balet” cu menținerea salariului pe care l-a avut anterior, deci nu este fondată cererea sa de acordare a diferențelor salariale.
Precizează că în anul 2011, noua conducere a Operei Române din Iași a reînființat postul de „ maestru balet- dans” și pentru că reclamantul nu are studii superioare și nici derogare de la ordonatorul principal de credite, nu poate să ocupe o astfel de funcție.
În replică, av. M. pentru reclamant, solicită a se avea în vedere că până inclusiv în anul 2012 pe afișele Operei din Iași, maestrul B. apărea ca „maestru balet- dans”.
Instanța rămâne în pronunțare
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, Tribunalul constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iasi la data de 19.11.2012, reclamantul B. D., în contradictoriu cu pârâta O. Națională Română Iasi, a formulat contestație împotriva deciziei angajatorului privind schimbarea felului muncii, decizie necomunicată terializată prin emiterea următoarelor acte, a cărăr anulare o solicită:
- act adițional nr. 273/01.01.2012
- act adițional nr. 439/01.06.2012
- act adițional nr. 751/05.10.2012
- fișa postului de maestru de studii balet
- adresa nr. 2806/25.10.2012
- statul de funcții valabil la data de 01.01.2011.
Totodată, reclamantul solicită repunerea în situația anterioară în sensul menținerii reclamantului în functia de maestru de balet și acordarea tuturor drepturilor salariale cuvenite pentru această funcție începând cu 01.01.2011 și până în prezent.
În fapt, reclamantul arată că este angajat la O. Română din anul 1985, în functia de balerin. În anul 1999, prin concurs, a dobândit functia de maestru de balet.
În octombrie 2012, odată cu prezentarea Regulamentului de Organizare și Functionare al ONRI și a Regulamentului Intern, i-au fost prezentate și o . acte adiționale și fișa postului aferentă funcției deținute. Analizând aceste acte reclamantul a constatat că functia mentionată nu era cea ocupată prin concurs – maestru de balet, ci o altă funcție de executie, inferioară celei deținute – maestru de studii balet. Actul adtional prin care se modifică felul muncii este întocmit retroactiv: 273/01.01.2012.
În această situatie, reclamantul a înaintat angajatorului adresa nr. 2756/23.10.2012 solicitând să i se comunice motivul schimbării din functie.
ONRI, prin adresa nr. 2806/25.10.2012 i-a comunicat că modificarea a survenit încă din 01.01.2011, conform statului de funcții atașat, postul fiind transformat de vechea conducere.
Astfel, la data de 02.11.2012, prin adresa nr. 2892, reclamantul a solicitat să i se comunice decizia privind schimbarea felului muncii/retrogradarea sa.
Totodată, prin adresa nr. 2969/08.11.2012, a solicitat prelungirea termenului pentru semnarea actelor adiționale și a fișei postului până la clarificarea aspectelor legate de modificarea contractului de muncă.
Angajatorul, prin executor judecătoresc, i-a înaintat notificarea nr. 3014/13.11.2012, solicitând ca în termen de 48 de ore să semneze atât actele adiționale, cât și fișa postului și Regulamentele atașate notificării.
Fiind constrâns în această manieră, pentru a nu-și pierde locul de muncă, la data de 19.11.2012 reclamantul s-a prezentat la sediul angajatorului pentru a semna toate actele, însă cu obiectiuni în privința funcției detinute. La Serviciul Resurse Umane i s-a comunicat faptul că actele au fost predate juristului, astfel că reclamantul nu s-a putut conforma notificării primite.
Reclamantul învederează că în cursul anului 2012 a sesizat preluarea treptată a atribuțiilor sale de către un alt coleg, ceea ce denotă faptul că postul nu a fost transformat, ci eventual, atribuit fără selectia impusă de art. 30 din codul Muncii.
Precizează reclamantul faptul că decizia necomunicată, dar resimțită, i-a creat o stare de umilință, de nesiguranță, de știrbire a prestigiului și reputației profesionale, dar și a sentimentului de autoprețuire.
Se arată că acțiunile inițiate de angajator s-a adus atingere atât principiului consensualității și al bunei credințe, cât și celui privind garantarea protecției salariaților prin respectarea demnității și a constiinței, așa cum definite de art. 6 și 8 din Codul Muncii. Aceste principii conturează ferm obligația părților din raporturile de muncă la informare și consultare, precum și la adoptarea deciziilor prin acord. Demnitatea și prestigiul profesional au fost lezate când, în cursul lunii octombrie 2012, a aflat public modificarea felului muncii într-o muncă inferioară. Impactul acestei decizii asupra reclamantului a fost amplificat odată cu comunicarea datei la care a apărut această modificare – 01.01.2011 (cu aproape doi ani în urmă), fără ca reclamantul să fi cunoscut ceva până atunci.
În acest context se reliefează și încălcarea dreptului la informare asupra clauzelor esențiale din contractul de muncă, așa cum rezultă din art. 17 și art. 39 Codul Muncii.
Arată reclamantul că a aflat în act. 2012 că felul muncii a fost modificat încă din data de 01.01.2011. Cu toate acestea, actul adițional impus de lege poarta data de 01.01.2012 (după un an de la apariția modificării și nu după 20 zile cum prevede art. 17 alin. 5).
Reclamantul susține că modificarea contractului individual de muncă sub aspectul felului muncii poate avea loc numai cu acordul părților, conform art. 41 alin. 1 si 3 lit.c CM.
Singurele excepții de la această regulă sunt enunțate de art. 48 CM, dar care nu sunt incidete în spetă.
Prin urmare, situația de față reprezintă o retrogradare abuzivă și nelegală, ce se impune a fi anulată cu consecința repunerii în situatia anterioară.
Că este vorba de o retrogradarerezultă inclusiv din cuprinsul Legii nr. 284/2010-Anexa IV. Corespondentul functiei ocupate de reclamant prin concurs (maestru de balet) se regăsește la lit.b – funcții de executie, pct.1 – maestru balet-dans.
Ori, arată reclamantul că functia deținută în prezent se regăsește la o poziție inferioară, pct. 2 – maestro de studii (balet, canto etc.)
Retrogradarea este evidentă și din coeficientul de ierarhizare, mai mic la maestrul de studii. Din acest coeficient rezultă și nivelul de salarizare.
Se arată că aceste aspecte conduc la concluzia că angajatorul, cu rea credință, pentru a promova alte persoane, a creat această stare de fapt defavorabilă reclamantului.
Reclamantul precizează că actele au fost emise pro cauza, cu dată retroactivă, aspect ce rezultă din mentiunile efectuate în cartea de muncă. Astfel, arată reclamantul că la data de 01.01.2011 figura tot ca maestru balet, iar activitatea desfășurată pe tot parcursul anului 2011 a fost cea corespunzătoare acestei funcții.
Pentru motivele expuse, reclamantul solicită instanței să constate caracterul abuziv și nelegal al modificării felului muncii, constatarea nulității actelor adiționale și a fișei postului, repunerea reclamantului în functia ocupată prin concurs – maestru de balet-dans și să obligați angajatorul la plata drepturilor salariale cuvenite pentru această funcție conform Legii nr. 284/2010, începând cu luna ianuarie 2011.
În drept, reclamantul invocă disp. art. 268 C.Muncii.
Pârâta O. Națională Română Iasi a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
În fapt, pârâta precizează că reclamantul B. D. este salariat la O. Națională Română Iasi, ocupând postul de „maestru studii balet”.
La momentul numirii unui nou manager al ONRI, în luma mai 2011, în ststul de funcții al ONRI nu exista decât postul de maestru studii balet, post ocupat de reclamantul din prezenta cauză, neexistând și postul de maestru balet.
Cum toată conducerea interimară a ONRI a introdus în statul de funcții valabil de la 01.01.2011 doar funcția de „maestru studii balet”, reclamantului trebuia să i se întocmească un act adițional la contractul individual de muncă.
În luna mai 2011, ocuparea funcției de manager al Operei Naționale Române Iași a fost făcută prin desemnarea doamnei B. R..
La acea dată s-a constatat situația dezastruoasă în care se găsea ONRI în anul 2011, atât din punct de vedere administrativ, manifestată prin lipsa contractelor de muncă actualizate, conform statului de functii și a legislației aplicabile, lipsa fișelor de post pentru majoritatea angajatilor, lipsa unui regulament de organizare și funcționare actualizat, conform legislației în vigoare, lipsa unui regulament de ordine interioară, lipsa unui inventar al bunurilor instituției, cât și din punct de vedere artistic, manifestat prin slaba calitate a spectacolelor, lipsa publicului spectator din sala de spectacole, lipsa unui program de marketing.
Toate aceste deficiențe au fost constatate și în cuprinsul Raportului de audit întocmit de Comisia de audit de pe lângă Ministerul Culturii și Patrimoniului Ntional, care a efectuat o verificare a întregii activități a operei iesene în cursul anului 2011 pentru perioada ianuarie 2010-iunie 2011.
Se arată în continuare faptul că pentru eficientizarea și îmbunătățirea activității instituției a fost necesară întocmirea unei noi organigrame, anexă la un nou Regulament de Organizare și Funcționare. A fost abrobat de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național un nou stat de funcții valabil începând cu data de 01.10.2011.
Prin acest stat de functii, pe lângă funcția de „maestru studii balet” s-a înființat și funcția de „maestru balet-dans”, functie care necesită din partea salariatului absolvirea unor studii superioare, conform Legii nr. 284/2010-Anexa IV, cap I lit.b pct. 1, precum și a fișei postului.
Pârâta precizează faptul că reclamantul a fost menținut pe funcția de „maestru studii balet” prin bunăvoința angajatorului, deși nu are studiile necesare ocupării acestui post, respectiv studii superioare.
Se arată că, deși i s-a pus în vedere reclamantului să aducă documentatia necesară pentru a se obține o derogare de studii pentru a ocupa postul de „maestru studii balet”, acesta nu a depus nici până în prezent la C. resurse umane documentatia necesară.
Deși reclamantului i-a fost întocmit actul aditional nr. 273/01.01.2012 la CIM, în sensul actualizării functiei ocupate, în conformitate cu dispozițiile legii 284/2010, acesta a tergiversat permanent acest lucru, solicitând diverse termene pentru a se documenta cu privire la modificările legislative apărute, referitoare la denumirea posturilor.
Având în vedere că salariile tuturor angajatilor instituției au fost mărite ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr. 19/2012, întocmindu-se pentru întreg personalul acte adiționale în acest sens, s-a întocmit și actul adițional nr. 439/01.06.2012, prin care i se modifica reclamantului slalariul, în sensul creșterii acestuia. Și acest act adițional nu a fost semnat de către reclamantul B. D..
În data de 5.10.2012, i sa întocmit reclamantului actul adițional nr. 751 la CIM prin care a fost realizată actualizarea acestuia conform legislatiei și conform Regulamentului intern al ONRI, astfel de acte adiționale fiind încheiate tuturor salariaților.
Întrucât reclamantul nu a semnat de luare la cunoștință asupra Noului Regulament Intern al ONRI și nu a semnat nici acest act adițional, reprezentanta Compartimentului de resurse umane – salarizare a sesizat managerul instituției cu privire la acest fapt, prin Referatul nr. 3006/12.11.2012.
Având în vedere cele precizate în referat, managerul ONRI a dispus comunicarea tuturor actelor prin intermediul executorului judecătoresc, acte pe care însă reclamantul nu le-a semnat nici până în acest moment.
În urma notificării primite, reclamantul s-a prezentat la sediul angajatorului și a semnat toate actele care i-au fost comunicate, intrând astfel în legalitate și executând in prezent atribuțiile specifice postului de „maestru studii balet”.
Pârâta invocă excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, având în vedere că aceasta are forma unei contestații împotriva unei decizii a angajatorului, care nu există.
Mai mult, încadrarea reclamantului pe postul de „maestru studii balet” s-a efectuat prin implementarea statelor de funcții valabile începând cu 01.01.2011 și 01.10.2011 în registrul Electronic de Evidență a salariaților și semnarea actului adițional nr. 273/01.01.2012 de către părți.
Pe fondul cauzei, pârâta menționează faptul că reclamantul a avut cunoștință despre actele adiționale nr. 273/01.01.2012 si 439/01.06.2012 de la momentul redactării lor, iar salariul corespunzător postului de „maestru studii balet” este același cu salariul pe care îl obținea reclamantul pe postul ocupat anterior.
Se arată că reclamantul a ocupat postul de maestru balet până la data efectuării mențiunilor corespunzătoare în sistemul REVISAL, la finele anului 2011, fapt materializat prin actul adițional nr. 273/01.01.2012.
Mai mult, conform reglementărilor legale în vigoare, mențiunile cu privire la munca salariaților nu se mai efectuează începând cu data de 01.01.2011 în Cartea de Muncă, ci în Registrul Electronic pentru Evidența Salariaților REVISAL. În acest sens, angajatorul a efectuat toate mențiunile corespunzătoare în ceea ce-l privește pe reclamant.
Se mai arată faptul că reclamantul nu are studiile necesare ocupării postului de „maestru balet-dans”, iar atitudinea reclamantului de ignorare a actelor încheiate cu angajatorul ONRI este constantă, acesta refuzând să semneze majoritatea contractelor de muncă si a actelor adiționale, manifestând o atitudine rebelă, de nesubordonare.
La termenul de judecată din 08.04.2013 instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamantul B. D..
Instanța a încuviințat părților și a administrat probele cu interogatoriul, cu înscrisuri și martori.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele aspecte: obiectul acțiunii de față îl constituie contestația formulată de reclamantul B. D. față de actele adiționale nr. 273/01.01.2012, nr. 439/01.06.2012 si nr. 751/05.10.2012 la CIM, cât și față de fișa postului de maestro studii balet, adresa nr. 2806/25.10.2012 și statului de funcții valabil la 01.01.2011.
Pe fondul cauzei, instanța reține faptul că reclamantul B. D. este angajat la O. Națională Română Iași, în baza contractului individual de muncă nr. 363/20.10.1992.
Potrivit răspunsului la interogatoriul luat angajatorului ONRI pct. 1 (f.94), reclamantul a ocupat funcția de „maestro balet” prin concurs, începând cu anul 1998.
Conform mențiunilor Actului Adițional nr. 101/15.02.2006 la CIM (f.43), reclamantul este angajat pe postul de „maestru balet” pe perioadă nedeterminată.
Prin Actul adițional nr. 273/01.01.2012 (f.21) s-a modificat felul muncii, în sensul că postul ocupat de către reclamant este cel de „maestru studii balet”, C._. Salariul de bază lunar brut stabilit conform Legii nr. 284/2010, clasa de salarizare 66/9, treapta I/gradația 5 este de 1.518 lei.
Actul aditional a fost semnat de către reclamant la data de 19.11.2012 cu obiecțiuni în ce privește funcția ocupată. Conform mențiunilor REVISAL (F 34), modificarea CIM a fost operată la data de 29.11.2011.
Conform adresei nr. 2806/25.10.2012 emisă de angajator, schimbarea reclamantului B. D. din funcția deținută de „maestru balet” în funcția de „maestru studii balet” a fost făcută începând cu data de 01.01.2011, potrivit Statului de funcții valabil de la 01.01.2011, postul ocupat de reclamant fiind transformat de fosta conducere a ONRI, în „maestru de studii balet”.
Potrivit răspunsului la interogatoriul luat angajatorului ONRI pct. 10 (f.94), prin statul de funcții valabil de la 01.10.2011 a fost introdus în statul de funcții postul de „maestru balet-dans”, pentru că acest post nu exista în statul de funcții al ONRI valabil de la 01.01.2011.
Așadar, postul de „maestru balet” ocupat prin concurs de către reclamantul B. D.a fosttransformat, începând cu data de 01.01.2011, în postul de „maestru de studii balet”, pentru ca, începând cu data de 01.10.2011 să fie introdus din nou în statul de funcții al ONRI.
Conform fișei postului pentru funcția de „maestru balet-dans” (f.78), sarcinile de serviciu implică între altele participarea salariatului la repetițiile/spectacolele/concertele în care există și momente coregrafice, asigură calitatea interpretării partiturii coregrafice, transmite corpului de balet indicațiile regizorale, scenografice, coregrafice, participă la repetițiile de regie și coregrafie și se asigură că balerinii își însușesc mișcarea, gestica și caracterul personajului în care sunt distribuiți, răspunde pentru calitatea artistică a interpretării. Deși fisa postului menționată se referă la funcția de „maestru balet-dans”, instanța reține faptul că aceste atribuții sunt specifice și funcției de „maestru balet” deținute de către reclamant, diferența vizând numai denumirea postului, nu și ansamblul de sarcini pe care îl implică.
Conform fișei postului pentru funcția de „maestru de studii balet” (f.33), sarcinile ce revin postului vizează, între altele, pregătirea fizică, tehnică și artistică a balerinilor în funcție de necesitățile repertoriale ale instituției, antrenamentul zilnic, pregătirea ansamblului de balet și a soliștilor de balet la un nivel fizic, tehnic și artistic care să asigure realizarea repertoriului.
Așadar, postul de „maestru de balet” implică o activitate artistică, de creație, de pregătire a spectacolelor, în timp ce postul de „maestru de studii balet” presupune numai pregătirea fizică a balerinilor, aspect subliniat și de martora M. G. L., balerină în ansamblul de balet al ONRI.
Tribunalul reține faptul că prin actul adițional nr. 273/01.01.2012 s-a dispus modificarea contractului individual de muncă al contestatorului, respectiv a felului muncii, și nu doar a denumirii postului ocupat de către contestator, atribuțiile specifice celor două posturi fiind diferite.
În Actul adițional nr. 751/05.10.2012 se prevede că postul ocupat de către reclamant este cel de „maestru studii balet”. Actul adițional a fost semnat la 19.11.2012 de către reclamant cu obiecțiuni privind funcția ocupată.
Actul aditional nr. 439/01.06.2012 prevede o majorare a salariului de bază începând cu data de 01.06.2012 cu 8% față de nivelul acordat pentru luna mai 2012. Si acest act adițional a fost semnat cu obiecțiuni privind funcția ocupată, la data de 19.11.2012.
Se remarcă, așadar, faptul că toate actele adiționale au fost semnate cu obiectiuni în ceea ce privește modificarea felului muncii, lipsind consimțământul reclamantului în acest sens.
Potrivit dispozițiilor art. 41 alin. 1 Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă. Potrivit dispozițiilor art. 41 alin. 2 Codul muncii, cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul muncii, respectiv de art. 42 – 48.
Potrivit art.17 alin.5 Codul muncii orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin.(3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.
Conform art. 17 alin.1 Codul Muncii, angajatorul are obligația de a informa salariatul cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le modifice. (2)Obligația de informare se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării actului adițional.
În speță, cele trei acte adiționale au fost semnate cu obiectiuni în ce privește modificarea felului muncii, ceea ce presupune că a lipsit consimțământul reclamantului pentru modificarea contractului de muncă.
In consecință, instanța retine că in speta nu exista acordul salariatului în ceea ce priveste schimbarea felului muncii, si nu se află incident niciunul din cazurile acceptate de legiuitor pentru modificarea unilaterală de către angajator a contractului de muncă.
Art. 41 din Codul muncii este o expresie a principiului consensualismului relatiilor de munca, transpus la nivelul contractului individual de munca.
Este de principiu că modificarea unor clauze ale oricarui contract sinalagmatic civil, inclusiv ale contractului individual de munca, nu se poate realiza prin vointa unilaterală a unei singure parti, ci necesita si manifestarea acordului de vointa a partii cocontractante. In aplicarea acestui principiu fundamental al contractelor, legiuitorul de dreptul muncii stabileste regula conform căreia, nici angajatorul si nici salariatul nu pot modifica nici o clauza a contractului individual de muncă fara acordul expres al celuilalt. Acordul de modificare trebuie sa fie expres si nu tacit sau subînteles, și trebuie să se manifeste fără nici un viciu de consimtămant.
In speta, angajatorul a procedat la modificarea cu caracter definitiv a contractului de muncă, acest lucru fiind posibil doar in baza realizarii acordului partilor în acest sens, orice modificare unilaterală cu caracter definitiv a contractului de munca fiind ilegala.
Raportat la aceste considerente instanta retine ca angajatorul a procedat la modificarea unilaterala a contractului individual de munca fără a respecta dispozitiile imperative ale art. 41 alin. 1 Codul muncii, astfel încât se impune anularea măsurii dispuse de angajator, repunerea părților in situatia anterioară emiterii actelor adiționale, în sensul reintegrării reclamantului pe postul detinut anterior emiterii actelor adiționale, acela de “maestro balet”.
Întrucât pârâta susține că schimbarea felului muncii reclamantului a survenit începând cu data de 01.01.2011, se va dispune reintegrarea reclamantului în functie începând cu această dată.
Referitor la drepturile banesti cuvenite reclamantului, instanta retine faptul că Legea nr.284/2010 Anexa IV – Familia ocupațională de funcții bugetare “Cultură” prevede coeficienți de ierarhizare diferiți pentru funcția de maestro balet –dans, respectiv functia de maestro de studii balet. Prin urmare, având în vedere faptul că instanța va dispune reintegrarea reclamantului în funția de maestro balet, se impune ca pârâta să fie obligată să-I plătească reclamantului diferența de drepturi salariale dintre cele cuvenite pentru functia de maestro balet și cele efectiv încasate, începând cu data de 01.01.2011 și până la data repunerii efective a reclamantului în funcția deținută.
Cât privește capetele de cerere privind anularea fișei postului de maestro studii balet, a adresei nr. 2806/25.10.2012 și a statului de funcții valabil la data de 01.01.2011, instanța apreciază că acestea sunt neîntemeiate motivat de faptul că reclamantul nu ar avea niciun folos practic, dat fiind că acestea nu produc efecte juridice în persoana sa (fișa postului de maestro studii balet vizează atribuțiile ce revin persoanei ce ocupă o astfel de funcție, iar adresa nr. 2806/25.10.2012 cuprinde numai o informare a salariatului, fără consecințe juridice).
Față de cele mai sus expuse, văzând și disp. Art. 274 C.proc.civ., instanța va oblige pârâta să plătească reclamantului cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul B. D., domiciliat în Iași, .. 106, ., ., jud. Iasi, în contradictoriu cu pârâta O. Națională Română Iași, cu sediul în Iași, .. 18, jud. Iași.
Anulează Actele adiționale nr. 273/01.01.2012, nr. 439/01.06.2012 și nr. 751/05.10.2012 la Contractul individual de muncă nr. 363/20.10.1992 și, pe cale de consecință, dispune repunerea părților în situația anterioară în sensul păstrării de către reclamant a funcției de maestru balet, începând cu data de 01.01.2011 și până la data repunerii efective în functia de maestru balet.
Obligă pârâta să plătească reclamantului diferența de drepturi salariale dintre cele cuvenite pentru funcția de maestru balet și cele efectiv încasate, începând cu data de 01.01.2011 și până la data repunerii efective în functia de maestru balet.
Respinge ca fiind neîntemeiate capetele de cerere privind anularea fișei postului de maestru studii balet, a adresei nr. 2806/25.10.2012 si a statului de funcții valabil la data de 01.01.2011.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1240 lei.
Cu drept de recurs în termen de 10 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.04.2014.
Președinte, Asistenți judiciari,
Diuță-T. A. MariaAdela BaboiAlina T.
Grefier,
C. D.
Red./tehnored. DTAM
Ex.4,10.09.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 1116/2014. Tribunalul IAŞI | Conflict de muncă. Sentința nr. 1097/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
