Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 528/2014. Tribunalul IAŞI

Comentarii

0

Sentința nr. 528/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 8732/99/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 07 Februarie 2014

Președinte - M. M.

Asistent judiciar A. E.

Asistent judiciar B. M. M.

Grefier E. D. B.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 528/2014

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A. Ș., A. M. O., A. D., A. E. L., A. R., B. I., C. C., C. D., C. F., C. I., C. D., D. O., G. S., H. C., Irimița L., M. V., M. M., M. F., N. F., O. V., P. V., R. M. D., S. L., Ș. V. I. și pe pârâtele S. Națională De Transport Feroviar De Marfă C.F.R. Marfă S.A., S. Națională de Transport Feroviar de Marfă C.F.R. Marfă S.A. Sucursala M., având ca obiect drepturi bănești .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 20.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 07.02.2014, când

TRIBUNALUL

Prin cererea inregistrata sub nr._ pe rolul Tribunalului Iasi, reclamantii A. M. O., A. D., A. E. L., A. Ș., A. R., B. I., C. C., C. F., C. I., C. D., C. D., D. O., G. S., H. C., Irimița L., M. M., M. V., M. F., N. F., O. V., P. V., R. M. D., S. L., Ș. V. I. au chemat in judecata pe paratele SNTFM „CFR Marfa” SA si SNTFM „CFR Marfa” –Sucursala M. solicitand:

- Obligarea la plata diferentelor de salariu pe perioada ianuarie 2011-31 ianuarie 2012, diferente rezultate dintre salariul de incadrare calculat la un salariu de baza minim brut de 600 lei dedus prin aplicarea formulei si a coeficientilor de ierarhizare si drepturile salariale de care ar fi trebuit sa beneficieze calculate la salariul de incadrare avut, pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei corespunzator clasei I de salarizare cu aplicarea coeficientului de ierarhizare corespunzator clasei de salarizare avute si sporurile aferente, in conformitate cu legislatia muncii si sentintele judecatoresti pronuntate de Tribunalul Iasi pentru perioada 2009-2010;

- Obligarea la plata salariului suplimentar pe anul 2011, calculat pe baza salariului de incadrare din luna decembrie a anului pentru care se acorda, salariu calculat pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei, cu aplicarea formulei de calcul si a coeficientilor de ierarhizare in conformitate cu prevederile art. 30 din CCM la nivel de G. de Unitati din Transportul Feroviar valabil pana la 31.01.2012;

- Obligarea la plata premierii pentru Ziua Feroviarului conform art. 71 din CCM la nivel de G. de Unitati din Transportul Feroviar valabil pana la 31.01.2012;

- Obligarea la plata indemnizatiei de concediu de odihna corespunzator clasei 20 de salarizare calculat pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei aplicand formula de calcul si coeficientii de ierarhizare conform art. 49 alin.3 din CCM la nivel de G. de Unitati din Transportul Feroviar valabil pana la 31.01.2012;

- Obligarea la actualizarea cu indicele de inflatie din momentul in care angajatorul datora drepturile salariale mentionate de la pct.1 la pct.4 si momentul in care aceste sume vor intra efectiv in patrimoniul beneficiarilor precum si dobanda legala;

- Obligarea la cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii, reclamantii arata ca sunt salariati la SNTFM „CFR Marfa” SA si SNTFM „CFR Marfa” –Sucursala M. si ca pentru anii 2011-2012 a fost negociat si incheiat contractul colectiv de munca intre SNTFM „CFR Marfa” SA si sindicatele reprezentative ale salariatilor prin care s-au acordat drepturi salariale, prime si alte sporuri.

Se sustine ca, angajatorul a calculat drepturile salariale ignorand pragul minim de 700 lei, stabilit prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, calculand drepturile salariale doar pentru clasa I cu valoarea de 700 lei iar pentru clasele 2 pana la 46, salariile brute au fost calculate la un salariu minim brut de 600 lei.

Se solicita a se retine ca salariul de baza la calea ferata se negociaza doar pentru clasa I de salarizare, iar pentru celelalte clase de salarizare in functie de coeficientul K si formula de calcul.

Conform art.7 alin.4 din CCM la nivel de G. de Unitati din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008( prelungit cu 48 de luni prin actul aditional nr. 370/20.06.2008 si pana la 31.01.2012 conf. art.4) prevede urmatoarele: „Salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare se stabilesc in functie de coeficientii de ierarhizare si de formula de calcul din Anexa I si care constituie baza minimala pentru negocierile contractelor colective de munca la nivelul unitatilor componente ale grupului de unitati componente ale grupului de unitati feroviare.”

Potrivit art. 238 din Codul muncii la data incheierii contractelor colective de munca: „ (1) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.

(2) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca.

(3) La incheierea contractului colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.”

Reclamantii mentioneaza ca, angajatorul nu a acordat salariatilor si nu a platit drepturile salariale plecand de la salariul minim brut de 700 lei stabilit de contractul colectiv de munca.

Se critica anexa 1 la Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate pe anii 2011-2012 in sensul ca aceasta contine o clauza abuziva, stabilind la un nivel inferior salariul minim brut (respectiv de 600 lei si nu de 700 lei) in calculul salariilor brute prin faptul ca amana modul de calcul conform formulei la urmatoarele negocieri din 2012-2014 clauza ce se regaseste din nou in contractul colectiv de munca 2012-2014, clauza ce incalca prevederile art.7 din CCM la nivel de G. de Unitati din Transportul Feroviar care stipuleaza ca salariul brut se calculeaza conform coeficientilor de ierarhizare si formulei de calcul.

In acelasi sens sunt si dispozitiile art.132 din Legea nr. 62/2011 potrivit carora:” Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la un nivel superior, iar la incheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.”

Totodata, art. 148 alin. 1 din aceeasi lege prevede ca:”Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.”

Art. 236 din Codul muncii prevede ca „acele contracte colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor”.

Se mai arata ca, in caz de neconformitate, clauzele contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate contrare clauzelor contractului colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati sunt ipso jure inlocuite cu acestea din urma.

Potrivit prevederilor art. 38:” Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.”

Reclamantii mai invedereaza ca, revenirea partilor pentru anul 2011-2012 la salariul minim brut de 600 lei dedus prin calcul conform formulei de calcul din Anexa 1 este o incalcare flagranta a drepturilor salariale obtinute prin sentinte judecatoresti pentru anul anterior si a dispozitiilor art. 7 din CCM la nivel de grup de unitati ce prevede ca salariile de baza corespunzatoare fiecarei clase de salarizare se stabilesc in functie de coeficientii de ierarhizare si de formula de calcul din Anexa 1, plecand de la o valoare a salariului minim brut de 700 lei.

Potrivit prevederilor art. 30 din Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar nr. 2836/2006 pe anii 2006-2008, valabil pana la data de 31.01.2012 ”Pentru munca desfasurata in cursul unui an calendaristic, dupa expirarea acestuia, salariatii unitatilor feroviare vor primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de incadrare din luna decembrie a anului respectiv.”

Potrivit art.3 alin.1 al Contractului colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar „Clauzele acestui contract produc efecte fata de toti salariatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati feroviare”, indiferent de structura capitalului acesteia.

Contractul colectiv la nivel de unitate nu poate cuprinde conditionari, limitari care nu sunt prevazute in contractele colective incheiate la nivel superior.

Prin urmare, acordarea salariului suplimentar este conditionata doar de conduita salariatilor si nu de performantele economice ale angajatorului.

Potrivit prevederilor art. 71 din CCM la Nivel de grup de Unitati din Transportul Feroviar „Pentru Ziua feroviarului se va acorda salariatilor o premiere al carei cuantum va fi stabilit de Consiliul Administratiei la nivelul clasei 1 de salarizare.”

Aceeasi prevedere exista si in CCM pe anii 2011-2012, insa aceasta se aplica incepand cu negocierile viitoare in conformitate cu prevederile legale.

Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2008 nr. 2836/2006, prelungit prin actul aditional nr. 370/20.06.2008 pana la data de 31.01.2012, prevede in cadrul art.2 faptul ca contractele colective de munca la nivel de unitati trebuie sa respecte prevederile minimale stabilite prin prezentul contract, iar art.3 prevede faptul ca clauzele cuprinse in acest act produc efecte pentru toti salariatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati feroviare pentru care s-a incheiat prezentul contract colectiv de munca chiar si pentru perioada cand din diferite motive nu exista CCM la nivel de unitate.

Potrivit prevederilor art.49 alin.3 din CCM la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2008 (prelungit cu 48 de luni prin actul aditional nr. 370/20.06.2008 si pana la 31 ianuarie 2012 conf. art. 4) „Salariatii vor beneficia si de un ajutor material pentru recuperarea fortei de munca egal cu un salariu de baza corespunzator clasei 20 de salarizare valabil de la data inceperii concediului de odihna. In cazul in care concediul de odihna se acorda fractionat, ajutorul material repsectiv se plateste pentru o fractiune de cel putin 15 zile, la solicitarea salariatului. Dreptul de a beneficia de ajutor material pentru recuperarea fortei de munca se mentine si in cazul in care concediul de odihna sau fractiunea de concediu de cel putin 15 zile au fost intrerupte datorita situatiilor prevazute la art. 47 alin.2 lit. a,b,c,d si e, daca zilele ramase se efectueaza imediat dupa incetarea cauzei care a determinat intreruperea.”

Astfel, potrivit prevederile art. 133 din Legea 62/2011 a dialogului social clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:

a) pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;

b) pentru toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca;

c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului.

In concluzie, se sustine ca, in calitate de semnatari ai acestuia CCM, reclamantului si paratei li se aplica clauzele contractuale din CCM la nivel de grup de unitati din transportul feroviar, inlocuind clauzele din CCM la nivel de unitate pe anii 2011-2012 cu prevederi mai favorabile angajatilor.

In ceea ce priveste actualizarea cu indicele de inflatie reclamantii motiveaza ca, se justifica prin necesitatea unei corelatii a salariului cu salariul nominal de care ar fi beneficiat la momentul in care angajatorul datora drepturile salariale pretinse si momentul in care aceste sume vor putea intra efectiv in patrimoniul beneficiarilor, stiut fiind faptul ca functia principala a indexarii este atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai.

De altfel, chiar in dispozitiile art.166 alin.4 din Codul muncii legiuitorul a stabilit ca intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului salariatului.

Potrivit prevederilor art.1088 Cod civil, la obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, salariul reprezentand suma de bani pe care angajatorul este obligat sa o plateasca cu titlu de contraprestatie specifica si necesare pentru prestarea muncii, daunele interese la care se refera generic dispozitiile art. 166 alin.4 din C. muncii nu pot cuprinde decat dobanda legala.

In concluzie, reclamantii solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, drepturi banesti actualizate in raport de rata inflatiei si dobanda legala pana la data platii efective.

In drept, se invoca dispozitiile art.1270 din C. civil, ale Constitutiei Romaniei, ale Codului muncii, Contractului la nivel de unitate pe anii 2011-2012, Contractului colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar, Legea nr. 62/2011 si toate dispozitiile legale invocate in cuprinsul prezentei cereri.

Alaturat cererii de chemare in judecata reclamantii depun, in copie, actele de identitate, contractele individuale de munca, acetele aditionale ale acestora, certificate judecatoresti de solutie, Contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati din transportul feroviar pe anii 2006-2008, actul aditional al acestuia si Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2011-2012.

In cadrul procedurii de regularizare parata SNTFM – CFR Marfa SA – Sucursala M. depune intampinare prin care invoca exceptia prescriptiei dreptului material la actiune raportat la art. 268 alin.1 lit. e din Codul muncii, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neintemeiata.

Cu privire la exceptia invocata invedereaza instantei ca reclamantii solicita acordarea retroactiva a unor drepturi ce izvorasc din contractele colective de munca, iar potrivit art. 268 alin.1 lit. e din Codul muncii cererile privind solutionarea unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune.

In plus, prima de vacanta si prima de Ziua Feroviarului nu pot fi incadrate in categoria drepturilor salariale si ca urmare dreptul de a fi solicitate se prescriu in 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune.

Se solicita a se avea in vedere ca, drepturile salariale au la baza exclusiv munca depusa de salariat, drepturi ce se inscriu in contractele individuale de munca, ori prin contractele colective de munca se acorda drepturi banesti, dar nu in temeiul muncii prestate ci doar exclusiv in baza altor drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, astfel cum reiese si din interpretarea prevederilor art. 229 din Codul muncii.

In sprijinul acestui rationament vine si noua definitie a contractelor colective de munca, stabilita de art.1 din Legea nr. 62/2011.

In motivarea pozitiei procesuale a paratei, pe fondul cauzei, sustine ca, in ceea ce priveste diferente salariale, reclamantii pornesc de la un temei juridic gresit dorind sa creeze confuzie intre clauzele contractelor colective de munca aplicabile in domeniul transporturilor feroviare cat si la nivelul societatii.

F. de perioada pentru care reclamantii solicita diferentele de drepturi salariale in prezenta actiune, respectiv 2011-2012, parata constata ca prevederile Contractului colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 inregistrat la MMFES sub nr. 722/03/24.01.2008 si-a incetat valabilitatea la 31.12.2010 astfel cum rezulta din actul nr. 141/DDS/10.03.2011.

Arata parata ca, pentru perioada 01.01._11 este aplicabil CCM inregistrat la MMSSF Bucuresti sub nr. 2584/04.06.2009 prelungit prin actul aditional nr. 1713/21.04.2010.

Conform sent. civ. nr. 625/M/8.05.2012 de Tribunalul Brasov prin care instanta a constat nulitatea absoluta a Anexei 1 la Contractul colectiv de munca pe anii 2009-2010 (nr.2584/4.06.2009) incheiat la nivelul paratei SNTFM CFR Marfa SA., care continea coeficientii de ierarhizare pentru fiecare clasa de salarizare din cadrul societatii, valoarea salariului minim si formula de calcul.

Pentru perioada 16.02._12 mentioneaza parata ce este aplicabil CCM inregistrat la ITM Bucuresti cu nr. 15/16.02.2011 cu privire la care trebuie facuta o distinctie intre grila care contine coeficientii de ierarhizare, prezentata in cadrul art. 106 din contract si grila cu clasele de salarizare si salariile de baza brute corespunzatoare prezentata in Anexa I, grile care sunt distincte si nu au o legatura sau corelare intre ele.

Art. 106 spune ca, partile stabilesc ca la urmatoarele discutii privind un nou CCM sa se negocieze urmatoarele prevederi, la alin. 8 figurand coeficientii de ierarhizare.

Motiveaza parata ca, actiunea de fata are ca obiect o renegociere a salariului la nivel de unitate si ca asa cum reiese din fisele de salarizare drepturile cuvenite reclamantilor au fost platite in mod corespunzator, in temeiul contractului colectiv de munca si al celui individual de munca.

Referitor la prima de vacanta aferenta anului 2010 parata arata ca reclamantii au incasat prima de vacanta asa cum reiese din xerocopia fisei de salarizare iar cu privire la prima de vacanta aferenta anului 2011parata sustine ca reclamantii nu indeplinesc conditiile de acordare a acesteia intrucat nu au solicitat acordarea primei si nu si-a luat un minim de 15 zile de concediu consecutiv, asa cum prevede art. 49 alin. 3 din CCM la nivel de grup de unitati feroviare.

Parata apreciaza ca, cererea de acordare a salariului suplimentar aferent anului 2011 trebuie respinsa intrucat in cuprinsul art. 30 alin. 1 din CCM incheiat la nivel de unitate este stipulata posibilitatea personalului societatii de a primi un salariu suplimentar, cu conditia ca societatea sa fi inregistrat profit in anul respectiv ceea ce nu echivaleaza cu o obligatie.

In ceea ce priveste prima de Ziua Feroviarului se sustine ca, potrivit art. 98 din CCM la nivel de unitate pentru anul 2011 nr. 108/2012 au stabilit ca la urmatoarele discutii privind un nou contract sa se negocieze acordarea acesteia si ca pe durata valabilitatii CCM 2011 nu se acorda.

Considera parata ca si cererea de acordare a dobanzii legale trebuie respinsa pe considerentul ca un eventual cumul al dobanzii legale cu inflatia ar fi fost admisibil in perioada anterioara intrarii in vigoare a OG nr. 9/2000 sau OG nr. 13/2011 cand existenta unei rate legale a dobanzii ar fi putut lasa loc arbitrajului insa in prezent, in principiu, dobanda legala cuprinde rata inflatiei deci si depsagubirea pentru prejudiciul cauzat prin deprecierea monedei nationale.

In drept se invoca art. 148, 196 si 205 din NCPC, art. 268 alin1 lit.e din Codul muncii, Legea nr. 62/2011 si Contractele colective de munca aplicabile la nivel de unitate 2011-2014.

Odata cu intampinarea parata depune, in copie, fisele de salarizare pentru anii 2010, 2011 si 2012, decizii de sanctionare, de suspendare si de incetare a suspendarii, extrase CCM, sent. civ. nr.652/2012, declaratii privind impozitul pe profit, contul de profit si pierderi si practica.

Parata SNTFM CFR Marfa SA depune intampinare prin care invoca exceptiile prescriptiei dreptului la actiune, iar pe fond respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.

In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului material la actiune parata sustine ca reclamantii solicita acordarea retroactiva a unor drepturi ce izvorasc din contractele colective de munca, iar potrivit art. 268 alin.1 lit. e din Codul muncii cererile privind solutionarea unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune.

Pe fondul cauzei, parata sustine ca, in ceea ce priveste diferente salariale, reclamantii pornesc de la un temei juridic gresit dorind sa creeze confuzie intre clauzele contractelor colective de munca aplicabile in domeniul transporturilor feroviare cat si la nivelul societatii.

In primul rand, fata de perioada pentru care reclamantii solicita diferentele de drepturi salariale in prezenta actiune, respectiv anul 2011, parata constata ca prevederile Contractului colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 inregistrat la MMFES sub nr. 722/03/24.01.2008 si-a incetat valabilitatea la 31.12.2010 astfel cum rezulta din actul nr. 141/DDS/10.03.2011.

Evidentiaza parata ca, pentru perioada 01.01._11 este aplicabil CCM inregistrat la MMSSF Bucuresti sub nr. 2584/04.06.2009 prelungit prin actul aditional nr. 1713/21.04.2010.

Conform sent. civ. nr. 625/M/8.05.2012 de Tribunalul Brasov prin care instanta a constat nulitatea absoluta a Anexei 1 la Contractul colectiv de munca pe anii 2009-2010 (nr.2584/4.06.2009) incheiat la nivelul paratei SNTFM CFR Marfa SA., care continea coeficientii de ierarhizare pentru fiecare clasa de salarizare din cadrul societatii, valoarea salariului minim si formula de calcul.

F. de cererea de plata a salariului suplimentar parata arata ca, potrivit art. 30 din CCM la nivel de unitate, singurul valabil pentru anul 2011 acordarea salariului suplimentar pe anul 2011, este conditionata de obtinerea de profit.

Referitor la cererea privind plata premierii de Ziua Feroviarului susține parata ca temeiul indicat de reclamanți este unul fals, Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de G. de Unități încetându-si valabilitatea la data de 28.12.2010. Prevederile contractuale valabile în anii 2011-2012, prevăd posibilitatea ca în eventualitatea unei îmbunătățiri a situației financiare, să se poată negocia de către părți acordarea unor eventuale ajutoare materiale și premieri.

Cat priveste cererea referitoare la plata indemnizatiei concediului de odihna arata parata ca pentru anul 2011, aceasta nu a fost prevăzută în CCM la nivel de unitate ca obligație de plată, reclamanții fiind în eroare cu privire la CCM la Nivel de G. de Unități.

Parata solicita și respingerea cererii privind plata dobanzii legale si actualizarea sumelor deoarece, potrivit art. 1 si art.8 din OG nr. 13/2011, partile sunt libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii pentru intarzierea la plata a unei obligatii banesti, iar potrivit art. 2, dobânda legală poate fi acordată dacă obligația este purtătoare de dobânzi în limita dispozițiilor legale sau a prevederilor contractule.

In drept, se invoca art. 205 si urmatoarele din NCPC, art. 268 alin1 lit. e din Codul muncii, Legea nr. 62/2011 si Contractele colective de munca aplicabile la nivel de unitate 2011-2012.

In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.

Analizând cu prioritate, in temeiul dispozițiilor art. 248 din NCPC, excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă în capătul de cerere privind plata primei pentru Ziua Feroviarului, instanța constată că aceasta este întemeiată, urmând să o admită.

Potrivit dispozițiilor art. 268 alin. 1 lit. e Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contratului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. Dispoziția cuprinsă în art. 268 alin. 1 lit. e Codul muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, altele decât clauzele referitoare la drepturile salariale.

În speță, potrivit art. 64 alin. 1, lit a) și b) din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2009 – 2010, prelungit prin Actul Adițional nr. 1713/2010 până la 31.01.2011 și potrivit CCM înregistrat la ITM București sub nr. 15/16.02.2011, valabil pentru perioada 16.02.2011 – 15.02.2012, salariații beneficiază pentru Ziua Feroviarului de o premiere al cărei cuantum va fi stabilit de Consiliul de Administrație, cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare. Față de prevederile contractului colectiv de muncă, instanța reține că salariații beneficiază de o premiere care nu este un drept salarial, ci un ajutor material acordat salariaților. Ca urmare, cererea reclamantei privind plata ajutorului material de Ziua Feroviarului este o cerere întemeiată pe neexecutarea unei clauze a contratului colectiv de muncă, termenul de prescripție fiind de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune. Având în vedere data sesizării instanței, 30.07.2013, instanța constată că excepția prescripției dreptului la acțiune este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge aceste pretenții, ca fiind prescrise.

Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanții au fost angajații pârâtei în perioada pentru care se solicită drepturile salariale ce fac obiectul prezentei cauze.

In ceea ce privește solicitarea acestora de obligare a paratelor la plata diferențelor salariale pentru perioada 01.01._12 instanța retine ca potrivit adresei nr.141/10.03.2011 a Ministerului Muncii Familiei si Protecției Sociale, Contractul Colectiv de munca la nivel de Ramura Transporturi pentru anii 2008-2010 a fost denunțat de Confederația Naționala a Patronatului R. si in consecința contractul a expirat la data de 31.12.2010.

In condițiile in care Contractul Colectiv de munca la nivel de Ramura Transporturi a expirat ca urmare a denunțării de către o parte contractanta instanța retine ca acest contract nu mai poate fi invocat ca temei al acordării diferențelor salariale pentru perioada 01.01._12, ci Contractul Colectiv la Nivel de Unitate pentru anul 2011 - 2012, față de care reclamanții au făcut referiri în acțiune.

Potrivit disp. art. 229, alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.

Astfel, pentru perioada 16.02.2011 – 15.02.2012, a fost în vigoare Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Unitate – „CFR MARFĂ” S.A pe anul 2011 - 2012, înregistrat la ITM București cu nr.15/16.02.2011, care în grila de salarizare din Anexa 1 prevede pentru clasa de salarizare 1, salariul de bază brut de 700 lei, utilizat la calculul salariului de bază brut pentru fiecare clasă de salarizare.

Este adevărat că la art. 106, alin. 1 se prevede că pentru viitorul contract de muncă se vor purta negocieri referitoare la punctele 1 – 9 ale acestuia, respectiv la stabilirea formulei de calcul a salariului corespunzător fiecărei clase de salarizare și a coeficienților de ierarhizare utilizați în această formulă (pct. 8), insă, în ceea ce privește Anexa 1 la contract, ce cuprinde clasele de salarizare de bază brute corespunzătoare și în care figurează valoarea de 700 lei corespunzătoare clasei 1 de salarizare, nu există mențiuni referitoare la faptul că ar fi obiectul unei viitoare negocieri. Dimpotrivă, în josul paginii ce constituie Anexa 1 la CCM la nivel de unitate pe anul 2011 – 2012, se precizează că părțile stabilesc că vor purta negocieri cu privire la salariile de bază brute corespunzătoare fiecărei clase de salarizare conform formulei de calcul și a coeficienților de ierarhizare existenți în CCM 2009 – 2010, nicidecum cu privire la grila de salarizare existentă deja în anexă.

Mai mult, instanța constată că în fila de început a CCM la nivel de unitate pe anul 2011 – 2012, intitulată „Cuprins” (fila 169 dosar), Anexa 1 la contract se regăsește ca dispoziție de sine stătătoare și nu ca înscris ce urmează să facă obiectul unor următoare negocieri.

Cât privește formula de calcul utilizată la stabilirea salariului corespunzător fiecărei clase de salarizare și coeficienții de ierarhizare utilizați în această formulă, se deduce că sunt cei folosiți până în acel moment, ce se regăsesc în formă și cuantum identice, atât în CCM la nivel de unitate pe anul 2009 – 2010 cât și în cel pe anul 2011 – 2012, la art. 106, alin. 1, pct. 8, de la care vor fi inițiate viitoare negocieri.

D. urmare, instanța constată că în mod greșit drepturile salariale cuvenite reclamanților, pentru perioada 16.02.2011 – 31.01.2012, nu au fost stabilite în funcție de valoarea de 700 lei, corespunzătoare clasei 1 Anexa 1 la CCM la nivel de unitate pe anul 2011 – 2012, de formula de calcul a salariului corespunzător fiecărei clase de salarizare și de coeficienții de ierarhizare existenți în CCM la nivel de unitate pe anii 2009 – 2010 și 2011 – 2012 (de la care vor fi inițiate viitoare negocieri) și, în consecință, instanța va admite această cerere.

Referitor la actualizarea cu indicele de inflație, instanța reține că actualizarea diferențelor de drepturi salariale cuvenite reclamanților cu rata inflației reprezintă o despăgubire pentru devalorizarea monedei naționale, indicele de inflație reprezentând un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare. Prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și până la data plății efective a sumei datorate, actualizarea constituind o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor.

Pe de altă parte, acordarea dobânzii legale constituie o despăgubire pentru lipsa folosului cuvenit pe baza utilizării acelor sume datorate și reprezintă câștigul, folosul, profitul, ce putea fi obținut de creditor din investirea acestora. Prin acordarea dobânzii se urmărește sancționarea debitorului pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumbă și acoperirea beneficiului nerealizat.

Pe cale de consecință, pentru asigurarea respectării principiului restitutio in integrum, instanța va acorda sumele datorate în cuantum actualizat cu rata inflației dar și dobânda legală B.N.R.

În ceea ce privește cererea reclamanților de obligare a pârâtelor la plata diferențelor salariale pentru perioadele 01.01.2011 – 15.02.2011 instanța o va respinge, motivat de faptul că pentru această perioadă nu a existat contract colectiv de muncă la nivel de unitate.

De asemenea, instanța va respinge și cererea reclamanților privind obligarea pârâtelor la plata salariului suplimentar aferent anului 2011, având în vedere că, potrivit disp. art. 30, alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Unitate – „CFR MARFĂ” S.A pe anul 2011 - 2012, înregistrat la ITM București cu nr.15/16.02.2011, acordarea salariului suplimentar reprezintă o opțiune a angajatorului, condiționată de înregistrarea de profit în anul respectiv.

Cât privește cererea reclamanților de obligare a pârâtelor la plata indemnizației de concediu de odihna corespunzător clasei 20 de salarizare calculat pentru o valoare a salariului minim brut de 700 lei aplicând formula de calcul si coeficienții de ierarhizare, pentru anul 2011, instanța o va respinge, având în vedere că, potrivit disp. art. 150, alin. 1 Codul muncii, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, astfel că părțile ar fi trebuit sa facă dovada efectuării în natură a concediului de odihnă.

Față de aceste considerente, raportat la dispozițiile legale invocate, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamanții A. M. O., A. D., A. E. L., A. Ș., A. R., B. I., C. C., C. F., C. I., C. D., C. D., D. O., G. S., H. C., Irimița L., M. M., M. V., M. F., N. F., O. V., P. V., R. M. D., S. L., Ș. V. I. în contradictoriu cu paratele SNTFM „CFR Marfa” SA si SNTFM „CFR Marfa” – Sucursala M., în măsura arătată mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A. și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A.- Sucursala M., în ceea ce privește cererea reclamanților referitoare la obligarea pârâtelor la plata premiului anual acordat de „Ziua Feroviarilor” pentru anul 2011 și în consecință:

Respinge cererea referitoare la obligarea pârâtelor la plata premiului anual acordat de „Ziua Feroviarilor” pentru anul 2011 formulată de reclamanții A. M. O., A. D., A. E. L., A. Ș., A. R., B. I., C. C., C. F., C. I., C. D., C. D., D. O., G. S., H. C., Irimița L., M. M., M. V., M. F., N. F., O. V., P. V., R. M. D., S. L., Ș. V. I., în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A. și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A.- Sucursala M., pe excepția prescripției dreptului la acțiune.

Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de către pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A., referitoare la celelalte capete de cerere.

Admite in parte acțiunea formulată de reclamanții A. M. O., A. D., A. E. L., A. Ș., A. R., B. I., C. C., C. F., C. I., C. D., C. D., D. O., G. S., H. C., Irimița L., M. M., M. V., M. F., N. F., O. V., P. V., R. M. D., S. L., Ș. V. I., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat „Grosariu R.”, din R., .. 1, jud. N., în contradictoriu cu pârâtele S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A, cu sediul în București, .. 38, sector 1 și S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. MARFĂ” S.A.- Sucursala M., cu sediul în Iași, ., jud. Iași.

Obligă pârâta să achite reclamanților drepturile bănești reprezentând diferența dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul de bază minim brut de 700 lei, conform Anexei 1 și art. 106 alin. 8 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate – C.F.R. MARFĂ” S.A. nr. 15/16.02.2011, aferent anilor 2011- 2012 și cele efectiv încasate, în funcție de perioada efectiv lucrată, pentru perioada 16.02.2011 – 31.01.2012, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective si dobânda legala aferenta calculata de la data scadentei pana la data plații efective.

Respinge cererile reclamanților de obligare a pârâtei la plata diferențelor salariale calculate în raport de salariul de bază minim brut de 700 lei, pentru perioada 01.01._11, a salariului suplimentar pe anul 2011 și la plata indemnizației pentru concediul de odihnă aferent anului 2011, actualizate cu indicele de inflație precum și la plata dobânzii legale. Obligă pârâtele să achite reclamanților suma de 1440 lei (proporțional cu capetele de cerere admise) reprezentând cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 07.02.2014.

Președinte, Asistenți judiciari, Grefier, M.M. E.A./ M.M.B. B.E.D.

RED. TEHNORED. E.A./ M.M.B.

31.03.2014

← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr....		Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 685/2014. Tribunalul IAŞI Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 445/2014. Tribunalul IAŞI Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 446/2014. Tribunalul IAŞI Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 572/2014. Tribunalul IAŞI Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 549/2014. Tribunalul IAŞI Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 570/2014. Tribunalul IAŞI Conflict de muncă. Sentința nr. 584/2014. Tribunalul IAŞI Conflict de muncă. Sentința nr. 740/2014. Tribunalul IAŞI