Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2190/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2190/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 2931/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Iunie 2014
Președinte - M. S.
Asistent judiciar L. B.
Asistent judiciar N. L.
Grefier R. R.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2190/2014
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR IAȘI în numele și pentru reclamanta N. R. M. în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. PĂUȘEȘTI și C. L. DUMEȘTI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 18.06.2014, când
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._/99/2013 U. S. Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, în numele și pentru reclamanții membri de sindicat B. M., C. M. M., D. V., Michichiuc M., N. R. M., Raba I., R. F., Rusescu M., M. E. L. a chemat în judecată pe pârâții Școala G. Păușești și C. L. Dumești solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei Școala G. Păușești la plata contravalorii cheltuielilor de transport pentru membrii de sindicat reclamanți astfel:
- Reclamanta B. M., suma de 993 lei
- Reclamanta C. M. M., suma de 1092 lei
- Reclamanta D. V., suma de 1196 lei
- Reclamanta Michichiuc M., suma de 1032 lei
- Reclamanta N. R. M., suma de 1050 lei
- Reclamanta Raba I., suma de 1050 lei
- Reclamanta R. F., suma de 990 lei
- Reclamanta Rusescu M., suma de 247 lei
- Reclamanta M. E. L., suma de 500 lei
actualizate în funcție de rata inflației, precum și la plata pe viitor a acestor cheltuieli, și obligarea pârâtului C. L. Dumești la alocarea către unitatea de învățământ a sumelor necesare decontului de navetă în conformitate cu prevederile art.105 alin.2 lit.F) Legea Educației Naționale 1/2011.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, în fapt, membrii de sindicat au calitatea de personal didactic și nu dispun de locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea și nu li se poate oferi o locuință corespunzătoare în această localitate. Membrii de sindicat fac zilnic naveta din localitatea unde își au domiciliul, la locul de muncă, cu mijloace de transport în comun sau cu autoturismul proprietate personală, conform cererilor adresate unității școlare. Potrivit dispozițiilor art. 105 alin.2 lit.f din Legea nr.1/2011 „ finanțarea complimentară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice conform legii”. Mai mult decât atât, în temeiul prevederilor art.276 din Legea nr.1/2011”personalul didactic din unitățile de învățământ conexe care nu dispun de locuință în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport „.
Prin urmare, susțin reclamanții că decontarea cheltuielilor de navetă trebuie făcută atât pentru personalul didactic din mediul rural, cât și pentru cei din mediul urban, după cum urmează:
a) fie prin decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun,
b) fie prin decontarea contravalorii a 7,5 l benzină premium la 100 km parcurși - în cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de domiciliu și sediul unității de învățământ, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală,
c) fie prin decontarea contravalorii abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun – în cazul în care există mijloace de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală.
De decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă beneficiază atât personalul didactic titular (angajat pe perioadă nedeterminată) cât și personalul didactic suplinitor ( angajat pe perioadă determinată) din unitățile de învățământ, indiferent de regimul de mediu – din moment ce nu există vreo distincție în textele mai sus citate.
Obligația de decontare a cheltuielilor de navetă la și de la locul de muncă pentru aceste categorii de personal revine administrației publice locale.
Acest lucru rezultă fără putință de tăgadă din dispozițiile art.104 alin.(3) și (31) din Legea nr.128/1997 și art.1 și art.3 din Instrucțiunea nr.2/2011, care prevăd obligația pentru administrația locală de decontare a cheltuielilor ocazionate de naveta pentru personalul didactic.
Un argument suplimentar privind obligația de plată a navetei în sarcina autorităților locale îl reprezintă și textul art.167 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare – în vigoare până la data de 09 februarie 2011 – și al art.105 alin.2 lit.f din Legea educației naționale nr.1/2011.
Față de aceste dispoziții legale, este evident că autoritățile locale au obligația de a prevedea sumele aferente decontării navetei în buget (iar proiectul de buget se întocmește în anul anterior), independent de existența unor solicitări lunare din partea Consiliului de administrație al unității.
Este deci evident că administrația publică locală nu și-a îndeplinit obligațiile impuse de lege – nici aceea privind asigurarea unei locuințe corespunzătoare, nici cea referitoare la decontarea cheltuielilor de navetă.
Nu există nici o prevedere legală care să dea posibilitatea administrației locale să deconteze preferențial cheltuielile de navetă, numai pe anumite mijloace de transport sau numai cu anumite firme de transport, agreate de autorități. În consecință, administrația locală nu poate invoca faptul că transportul nu s-a făcut conform indicațiilor sale, având în vedere principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
Pârâtul C. L. al . la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată arătând că, în luna decembrie 2013, către Școala Păușești au fost direcționate venituri în cuantum de doar 6000 lei pentru decontarea navetei cadrelor didactice. S-a precizat că, în prezent, . proprii reduse și nu poate susține decontarea cheltuielilor cu naveta din aceste venituri, fiind prioritare alte cheltuieli de strictă necesitate ce au privit buna desfășurare a activității școlare.
Totodată s-a menționat că, în măsura în care vor mai primi fonduri pentru decontarea navetei cadrelor didactice, se va proceda în consecință.
Școala G. Păușești a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa motivat de faptul că unitățile de învățământ nu au fonduri proprii, iar conform Legii nr.82/1981, Legii nr.273/2006 și Legii nr.215/2001, unitatea școlară a înaintat organului local situația cadrelor didactice navetiste și documentația necesară decontării cheltuielilor de transport.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că atunci când a primit fonduri alocate pentru plata acestor drepturi, a procedat în acest sens, însă nu a primit fonduri pentru achitarea în totalitate a acestor drepturi, ci doar 6000 lei în luna decembrie 2013 pe care i-a și distribuit.
Având în vedere obiectul cauzei, faptul că hotărârea ce se va pronunța presupune verificarea situației fiecăruia dintre reclamanți în raport de dispozițiile legale și probatoriile administrate referitoare la cheltuielile de transport avansate, prin încheierea de ședință din 19.03.2014 s-a dispus disjungerea cauzei și formarea unui dosar separat pentru fiecare reclamant persoana fizica.
În consecință, ca urmare a disjungerii s-a format prezentul dosar, nr._ pe rolul Tribunalului Iași, privind pe reclamanta N. R. M..
Analizând cu prioritate conf. Art. 248 NCPC excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei ȘCOALA G. PĂUȘEȘTI, instanța reține că aceasta nu este întemeiată în condițiile în care raporturile de muncă se desfășoară între școală care are calitatea de angajator, și reclamantă care are calitatea de angajat. Faptul că școala nu are fonduri proprii pentru plata cheltuielilor de decontare transport nu are relevanță în stabilirea calității procesual pasive raportat la dispozițiile art. 276 din Lg. 1/2001 și cele ale Instrucțiunii MECTS nr. 2/17.02.2011.
U.S.L.I.P. Iași a depus precizări privind situația personala a reclamantei, indicând ca acesta solicita acordarea sumei de 1050 lei, cu titlu de contravaloare cheltuieli transport pentru perioada ianuarie 2013 – mai 2013 (ian. - 200 lei, feb. - 200 lei, mar -. 221 lei, apr. . – 195 lei și mai – 234 lei).
Pârâtul C. L. Dumești a depus la dosar înscrisuri prin care a învederat ca s-a achitat suma de 666 lei reprezentând cheltuieli de transport parțiale aferente perioadei ian – mai 2013.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri .
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului, raportat la apărările părților și dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
Reclamant N. R. M. a fost angajata pârâtei, unitatea de învățământ ȘCOALA G. PĂUȘEȘTI, pe postul de profesor în perioada vizată de prezenta acțiune, iar conform actului de identitate depus în fotocopie la dosar, reclamanta domiciliază în municipiul Iași.
Reclamanta a depus la unitatea școlară referate privind decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu și localitatea în care se află unitatea școlară, aferente perioadei ianuarie 2013 – mai 2013, anexând bonuri fiscale carburant.
Din suma totală de 1050 lei aferentă pentru perioada ianuarie 2013 – mai 2013, reclamantei i – a fost decontată suma de 666 lei ce i-a fost virată pe card.
Din probele administrate în cauza, rezulta atât faptul că reclamantul a depus cererile de decontare lunar, cat și faptul ca unitatea de învățământ a realizat centralizatoare de cheltuieli lunare(în care se află inclus și reclamanta), precum și solicitarea fondurilor necesare adresate autorităților administrației publice locale. De altfel, prin înscrisurile depuse: stat de plată, copie borderou bancă și copie extrase de cont, pârâtul recunoaște implicit debitul aferent perioadei ianuarie 2013 – mai 2013 reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport. Dispozițiile legale privind cheltuielile bugetare privesc exclusiv raporturile din autoritatea publica locala și Ministerul Finanțelor Publice și nu au relevanță în ceea ce privește pretențiile deduse judecății, reclamantul fiind terț desăvârșit fața de aceste raporturi juridice, drepturile sale fiind reglementate de prevederile speciale aplicabile personalului didactic.
Astfel potrivit art.276 din Legea nr. 1/2011, text aplicabil pretențiilor aferente perioadei anului 2012, personalului didactic din unitățile de învățământ care nu dispun de locuință în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, iar conform art. 105 alin. (2) lit. f) din Legea educației naționale nr. 1/2011 aceste cheltuieli se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ .
În aplicarea art. 105 alin. (2) lit. (f), art. 276 și art. 304 alin. (14) din Legea educației naționale nr. 1/2011, precum și al art. 4 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ, a fost emisa INSTRUCȚIUNEA nr. 2 din 17 februarie 2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice, publicata în Monitorul Oficial 123/2011. Potrivit art.1 din acest act normativ ”personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală, în cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun.”
Raportat la pretențiile deduse judecății în prezenta cauza, instanța reține că reclamantul a avut calitatea de cadru didactic la unitatea școlara pârâta, nu are domiciliul în localitatea în care se află unitatea școlară, a făcut dovada că s-a adresat cu cereri pentru decontarea contravalorii costurilor transporturilor, conform bonurilor fiscale depuse la dosarul cauzei (f.70-74)
Instanța constată că este întemeiată decontarea contravalorii costurilor transportului cu autoturismul propriu, având în vedere că din referatele aflate la dosarul cauzei rezultă că reclamanta, deși a anexat bonuri de carburant, a solicitat decontarea contravalorii transportului raportat la valoarea a doua bilete de transport în comun pe zi.
Cât privește cuantumul cheltuielilor de transport, instanța reține că în cauza reclamanta a depus în susținerea cererilor de decontare, bonuri fiscale, probând costurile în cuantum de 1050 lei aferente perioadei ianuarie 2013 – mai 2013, din care a fost achitată suma de 666 lei, rămânând de achitat diferența de 384 lei, iar unitatea școlară a recunoscut efectuarea acestor cheltuieli precizând doar că nu dispune de fonduri proprii pentru decontarea acestora în totalitate.
În consecință, fața de prevederile legale mai sus menționate și dovezile administrate, atribuțiile funcționale ale celor doi pârâți, instanța va admite în parte acțiunea și în consecință:
- se va obliga ȘCOALA G. PĂUȘEȘTI să deconteze reclamantei contravaloarea cheltuielilor de transport, în sumă totală de 384 lei aferente perioadei ianuarie 2013 – mai 2013, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
- se va obliga pârâtul C. L. al Comunei Dumești să aloce fondurile necesare către pârâtul ȘCOALA G. PĂUȘEȘTI pentru decontarea cheltuielilor de transport în sumă de 384 lei avansate de reclamant în perioada ianuarie 2013 – mai 2013, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată se va respinge cererea privind plata pe viitor a acestor cheltuieli având în vedere că o asemenea cerere nu poate fi admisă decât după ce se va face dovada efectuării de către reclamantă a acestor cheltuieli, iar pe de altă parte nu există certitudinea că pe viitor pârâtele nu își vor îndeplini de bună voie obligațiile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Școlii Gimnaziale Păușești.
Admite în parte acțiunea, formulată de către de U. S. Libere din Invatamantul Preuniversitar Iasi cu sediul in Iasi, ., in numele si pentru reclamanta N. R. M. CNP_, în contradictoriu cu pârâții Școala G. Păușești, cu sediul în loc. Păușești, . și C. L. al Comunei Dumești, cu sediul în ..
Obligă pârâta Școala G. Păușești să deconteze reclamantei diferența reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport, în sumă de 384 lei, pe perioada ianuarie – mai 2013, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge cererea privind plata pe viitor a acestor cheltuieli.
Obligă pârâtul C. L. al Comunei Dumești să aloce fondurile necesare către pârâta Școala G. Păușești pentru decontarea cheltuielilor de transport avansate de reclamant în perioada ianuarie – mai 2013.
Executorie.
Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 18.06.2014, iar soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte Asistenți judiciari Grefier
S.M. B.L. L.N. R.R.
Red. SM
Tehnored/RR
4ex/02.07.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 2174/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
