Drepturi salariale ale personalului din justiţie. Sentința nr. 2293/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 2293/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 2293/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 2293/2015

Ședința publică de la 28 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. C. M.

Asistent judiciar M. C. T.

Asistent judiciar C. O.

Grefier D. Boșog

Pe rol soluționarea cauzei privind pe reclamanții M. C., B. R.-G. ,D. F., Brășneni N. ,R. A., B. C., M. M. P. G. C. ,Vișatovici D. și pe pârâții P. De Pe L. Înalta Curte De Casație Și Justiție, P. De Pe L. Curtea De Apel Timișoara, P. De Pe L. Tribunalul C.-S., M. Finanțelor Publice, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție Diferența de salariu reprez. procentul cuvenit (8,33%) pentru acoperirea diminuării de 25% calculat la salariul aferent lunii noiembrie 2012 și în continuare cu începere din 01.01.2011, etc.

La apelul nominal făcut în ședința publică

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se ia act că prin acțiune s-a solicitat judecata cauzei în lipsă conform art.223 alin.3 Cod proc. civ și constatându-se că nu mai sunt probe de administrat, dosarul fiind în stare de judecată, instanța rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea adresată acestei la 04.03.2015 pe rolul acestui tribunal, înregistrată sub nr._ reclamanții M. C., B. R.-G. ,D. F., Brășneni N. ,R. A., B. C., M. M. P. G. C. ,Vișatovici D. au chemat în judecată pârâții P. de pe L. Înalta Curte De Casație Și Justiție, Pârât P. de pe L. Curtea De Apel Timișoara, pârât P. De Pe L. Tribunalul C.-S., pârât M. Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâților, în solidar, începând cu 01.01.2011 la plata diferenței de salariu reprezentând procentul cuvenit de 8,33 % pentru acoperirea diminuării de 25% calculat ,începând cu 01.01.2011 la salariu aferent lunii noiembrie 2012 și în continuare,proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant,în cadrul fiecărui pârât.

Au solicitat de asemenea, obligarea pârâților la actualizarea sumelor cu indicele de inflație la plata dobânzilor legale de la data scadenței 01.01.2011, până la data plății efective.

În motivare, au arătat că în luna iulie 2010 le-a fost diminuat salariul brut lunar inclusiv sporuri/indemnizații care făceau parte din acestea cu 25% conform art. 1 din Legea 118/30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Statul Român prin mai multe dispoziții legislative, a hotărât în anul 2011 majorarea salariului brut lunar cu 15% și includerea în această majorare a premiului anual aferent anului 2010 pentru ca în anul 2012 prin ordonanța de urgență nr.19/2012 să se hotărască acoperirea integrală a diminuării de 25% aplicată în luna iulie 2011.

1.Plata premiului anula aferent anului 2010 prin dispozițiile art.1 alin.1 și 2 din legea 285/2010 s-a dispus ca „Începând cu 01.01.2011, cuantum,ul brut al salariului de bază(…) astfel cum a fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15 %.

Începând cu 01.01.2011 cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fa parte din salariul brut(…) astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15 %.

Conform art.8 din același act normativ „sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011personaluilui din sectorul bugetar.

Parte din personalul din sectorul bugetar a formulat acțiuni pentru plata premiului anual, soluțiile instanțelor sub acest aspect fiind diferite, astfel încât problema a fost tranșată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii, care prin decizia nr. 21/18.11.2013 a statuat că „premiul anual aferent anului 2010 reclamanta inițial prin art.25 din Legea cadru 330/2009 a fost inclus potrivit art. 8 din Legea 285/2010, de către legiuitor în noua reglementare salarială sub forma unor majorări salariale stabilite în art.1 din legea 285/2010, fără a mai putea fi acordat în forma suspusă vechii reglementări.

Din considerentele Deciziei rezultă că Înalta Curte a constatat că majorarea salarială din anul 2011 rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariu ., este acordată și în continuare dovada că de la 01.01.2012 a rămas în plată același nivel al retribuției în condițiile în care legiuitorul a ales să nu acorde nici un premiu anual pe 2011.

II. Acoperirea integrală a diminuării de 25% a salariului de bază aferent lunii iunie 2010.

Prin ordonanța de Urgență nr.19/16.05.2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale se aprobă de către Guvernul României acoperirea integrală a diminuărilor de 25 % din salariu, diminuare dispusă prin legea 118/2010.

Astfel prin Nota de fundamentare a OUG nr.19/16.05.2012 existență pe site-ul Guvernului României, se arată că „luând în considerare condițiile actuale ale economiei, prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe anul 2012, spațiul suplimentar permis de noua țintă de deficit agreată cu organismele financiare internaționale dar și condiționalitățile cuprinse în Acordul stand-bay încheiat cu Fondul Monetar Internațional, se constată posibilitatea reîntregirii în două tranșe a drepturilor diminuate.În luarea acestei decizii au fost avute în vedere:

-art.16 din Legea 118/2000 din care rezultă că măsurile de reducere de 25% prev. La art. 1-3

Se aplică până la 31.12.2010

Decizia 872/2010 a Curții Constituționale care a statuat că măsura de restrângere a unor drepturi ale personalului bugetar poate avea doar caracter temporar, fiind obligatorie revenirea la nivelul inițial al acestor drepturi dar și

Legea 285/2010 prin care s-a aprobat recuperarea parțială a acestor diminuări, adică majorarea cu 15% a drepturilor salariale diminuate începând cu 01.01.2011.

Astfel, în 16.05.2012 prin Ordonanța de Urgență nr.19 s-a hotărât acoperirea integrală a diminuării de 25 % prin:

- majorarea de 15% din ianuarie 2011

- majorarea de 08% din iunie 2012

- și majorarea de 7,4 % din 1 decembrie 2012

Conform statului de salarii acesta avea înainte de diminuare din luna iunie 2010 un salariu brut lunar în care erau cuprinse și celelalte elemente ale sistemului de salarizare (art. 1 Legea 118/2010) în sumă de_ lei.

Dup diminuarea cu 25% salariu brut lunar în care erau incluse elementele de mai sus a ajuns să fie în iulie 2010 cuantum de 8937 lei.

Majorările au vizat de asemenea salariul brut lunar în care erau incluse și celelalte elemente ale sistemului de salarizare despre care s-a făcut vorbire mai sus.

La 01.01.2011 salariul brut lunar s-a majorat cu 15 % rezultând 9973 lei.

Această sumă a fost majorată la rândul său cu 08%, în data de 01 iunie 2012 reclamanta având un salariu brut lunar de 1099 lei.

Suma a fost majorată cu 7,4 % începând cu 1 decembrie 2012 rezultând un salariu brut lunar de_ lei.

Acest salariu brut lunar de_ lei rezultă că este egal cu cel expus înainte de diminuare și indicat la începutul calculului_ lei.

Scăzând din majorarea de 15% procentul aferent premiului anual (08,33%) conform art.8 din legea 285/2010 și Deciziei ICCJ nr.21/18.11.2013, pe care angajatorul este obligat să-l plătească de la 01.01.2015 în continuare fiind inclus în majorarea de 15% și se constată că în fapt nu s-a acoperit integral diminuarea salariului de 25%.

În drept,: art.253 alin. 2 din Codul Muncii, art.1 din Legea 118/30.06.2010, art.1 și 8 din Legea 285/2010 ,Decizia nr. 21/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, art. 1531 din Codul Muncii.

La data de 20.03.2015 pârâtul, M. Finanțelor Publice București a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, solicitând admiterea excepțiilor invocate și pe fond respingerea acțiunii.

La data de 25.03.2015 pârâtul P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 31.03.2015 pârâtul M. Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M. cu privire la reclamanții personal conex și personal contractual și declinarea competenței în favoarea Tribunalului C. S., potrivit dispozițiilor art.111 din Codul de Procedură civilă, excepâia inadmisibilității acțiunii și pe fond respingerea cererii.

Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit art.131 Cod Procedură civilă la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, judecătorul este obligat din oficiu să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.

În speță, reclamanții M. C., B. R.-G. ,D. F., Brășneni N. ,R. A., B. C., M. M. P. G. C. ,Vișatovici D. au chemat în judecată pârâții P. de pe L. Înalta Curte De Casație Și Justiție, P. de pe L. Curtea De Apel Timișoara, P. de pe L. Tribunalul C.-S., M. Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâților, în solidar, începând cu 01.01.2011 la plata diferenței de salariu reprezentând procentul cuvenit de 8,33 % pentru acoperirea diminuării de 25% calculat ,începând cu 01.01.2011 la salariu aferent lunii noiembrie 2012 și în continuare,proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant,în cadrul fiecărui pârât.

Reclamanții M. C.,B. R.-G.,D. F. au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria O...

Reclamanții Brășneni N.,R. A., B. C. au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O..

Reclamatul M. M. P. G. C. are calitatea de personal conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O..

Vișatovici D. are calitate de personal contractual în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O..

Prin întâmpinare, pârâtul ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului M. în soluționarea cauzei privind pe reclamanții personal conex și personal contractual, raportat la prevederile art.127 din Codul de Procedură civilă, solicitând declinarea competenței în favoarea Tribunalului C. S., potrivit dispozițiilor art.111 din Codul de Procedură civilă.

La primul termen de judecată, în ședința publică din 28.05.2015, procedând la verificarea competenței conform art.131 Cod Procedură civilă, instanța, din oficiu, a invocat excepția de necompetență teritorială a Tribunalului M., în ceea ce privește pe toți reclamanții în cauză.

Dispozițiile art.127 Cod Procedură civil reglementează un caz de competență teritorială facultativă, respectiv dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței în care își desfășoară activitatea instanței, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflat în circumscripția oricăreia dintre Curțile de Apel învecinate cu Curtea de Apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Dispozițiile al.1 și 2 se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciar și grefierilor.

Astfel, se reține că reclamanții M. C.,B. R.-G.,D. F. au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria O. ,Reclamanții Brășneni N.,R. A., B. C. au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O. și nu a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. S. pentru a interveni aplicarea dispozițiilor speciale ale competenței facultative reglementate de dispozițiile art.127 alin. 1 și 3 Cod Procedură civilă

Dispozițiile art.127 Cod Procedură civilă reglementează situația particulară a litigiilor în care ester implicat un magistrat/grefier în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părții.

Or, reclamanții de mai sus își desfășoară activitatea în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripția teritorială a Tribunalului C. S. iar aceasta din urmă instanță nu reprezintă instanța unde aceștia își desfășoară efectiv activitatea, potrivit dispozițiilor art.127 Cod Procedură civilă, text de lege care nu este aplicabil în cauză, și nu poate justifica investirea Tribunului M. cu judecarea litigiului.

În ceea ce privește pe reclamanții, personal conex și personal contractual în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria O. se reține că textul de lege susmenționat reglementează fără echivoc categoriile de personal din cadrul sistemului justiției cărora li se a plică prevederile imperative ale competenței facultative, reclamanții personal conex și personal contractual nefiind incluși în această categorie.

Prin urmare, se constată că art.127 Cod pr. civ, reglementează o competență facultativă determinată de calitatea reclamantului, calitate care trebuie să existe la data sesizării instanței.

Legea 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, iar în art.3 alin.2 prevede că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri arhivari….., alin.4 al aceluiași articol dispunând că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.

Coroborând dispozițiile art.3 din Legea 567/2004 cu disp. art.127 alin.1, 3 Cod pr. civ. se constată că pentru a atrage competența teritorială a uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea reclamantul, este necesar ca acesta să aibă calitatea de judecător /procuror sau grefier, iar la data formulării acțiunii să își desfășoare activitatea în cadrul instanței.

În consecință, în speță, se aplică regulile generale de competență teritorială, respectiv dispozițiile art.107 Cod Procedură civilă statuează că acțiunea se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul dacă legea nu prevede altfel.

Litigiul de față, este unul de jurisdicție a muncii iar în această materie, dispozițiile speciale din Codul Muncii (art.269) derogă de la dispozițiile generale ale Codului de Procedură civilă, respectiv cererile în materia conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori după caz sediul.

Aceste dispoziții se completează cu dispozițiile art.210 din legea nr.62/2011 a dialogului social potrivit cărora cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În speță, reclamanții au locul de muncă la P. de pe lângă Judecătoria O., care este și domiciliul ales în vederea primirii și comunicării actelor de procedură,astfel domiciliul și locul de muncă al reclamanților se află în circumscripția Tribunalului C. S., competent cu soluționarea cauzei.

În consecință în baza art.131 Cod Procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art.239 Codul Muncii și art.210 din Legea dialogului social va declina competența de soluționare a cauzei la Tribunalul C. S. –Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții M. C., B. R.-G. ,D. F., Brășneni N. ,R. A., B. C., M. M. P. G. C. ,Vișatovici D., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Parchetului de pe lîngă Judecătoria O., localitatea O. ..39, jud. C. S. și pe pârâții P. De Pe L. Înalta Curte De Casație Și Justiție cu sediul în București, .-14, sector 5, P. De Pe L. Curtea De Apel Timișoara cu sediul în Timișoara ..2, județul T., t P. De Pe L. Tribunalul C.-S. cu sediul în Reșița .-4 județul C. S. și M. Finanțelor Publice cu sediul în București . sector 5, în favoarea Tribunalului C. S..

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2015, la sediul Tribunalului M..

Președinte,

A. C. M.

Asistent judiciar,

M. C. T.

Asistent judiciar,

C. O.

Grefier,

D. Boșog

Red. ACM/tehn. D.B.

Ex.14- 08 Iunie 2015

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiţie. Sentința nr. 2293/2015. Tribunalul MEHEDINŢI