Obligaţie de a face. Sentința nr. 779/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 779/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 779/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 779
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Asistent judiciar L. A. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanții Vulpășin M., B. M. S., B. M., N. C., T. V., G. L., B. E. A., Vulpășin M. A. și pe pârâta ȘCOALA G. D., având ca obiect obligație de a face
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează instanței că la dosar au fost depuse relațiile solicitate pârâtei după care:
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului M. Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 12.12.2013 sub nr._/101/2013, reclamanții Vulpășin M., B. M. S., B. M., N. C., T. V., G. L., B. E. A., V. M. A. au chemat în judecată pârâta Școala G. D., solicitând recalcularea salariilor cuvenite pe perioada 01.01.2010 – 31.12.2010 ca efect al aplicării art.30 al Legii nr.330/2009 și al art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 așa cum reiese din Decizia nr.11/2012 a Înaltei Curți de Casație și justiție, prin calcularea salariului în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OUG nr.15/2008 aprobată prin Legea nr.221/2008, adică prin folosirea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea stabilită la 400 lei de aceasta precum și plata diferențelor salariale dintre salariul efectiv încasat și salariul rezultat în urma recalculării, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Au solicitat și obligarea pârâtei la recalcularea salariilor cuvenite pe perioada 01.01._11 ca efect al aplicării art.1 alin.1 din Legea nr.285/2011, luând ca referință pentru aplicarea măririi de 15% salariul avut în luna octombrie 2010 așa cum trebuie calculat conform Deciziei nr.11/2012 a ÎCCJ prin raportare la Legea nr.221/2008, precum și plata diferențelor salariale dintre salariul efectiv încasat și salariul rezultat în urma recalculării, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Reclamanții au arătat că sunt cadre didactice desfășurând activitate la pârâta Școala G. D. și au beneficiat de prevederile Legii nr.330/2009 – privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în perioada 01.01._10, iar în aplicarea art.30 alin.5 și a art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 unitatea școlară a stabilit de bază pe anul 2010 menținând salariile avute în luna decembrie 2009, acestea din urmă fiind calculate prin aplicarea OUG nr.41/2009-privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai – decembrie 2009, aprobată prin Legea nr.330/2009.
Pentru această perioadă, 01.01._10, pârâta nu a calculat salariile de bază și nu a aplicat prevederile Legii nr.221/2008, ca urmare salariile s-au calculat folosind un coeficient de multiplicare mai mic și nu cel prevăzut de Legea nr.221/2008 potrivit căreia coeficientul de multiplicare 1,000 are valoarea de 400,00 lei, rezultând astfel un salariu mai mic încasat.
Pentru perioada 01.01._11, au beneficiat de prevederile Legii nr.285/2010-privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, iar în aplicarea art.1, majorarea prevăzută de 15% a fost aplicată de unitatea școlară stabilind un salariu de bază raportat la salariul din luna octombrie 2010 calculat conform Legii nr.330/2009 fără să se ia în calcul prevederile Legii nr.221/2008, astfel rezultând un salariu mai mic.
Au precizat că, prin aplicarea eronată a Legii nr.330/2009 și a Legii nr.285/_, fără a se lua în calcul prevederile Legii nr.221/2008 și astfel mărirea de salariu prevăzută de aceasta, respectiv valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea 400,00 lei, au beneficiat de un salariu redus fiind astfel prejudiciați în drepturile lor.
Au arătat că la 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009-privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar ulterior a fost emisă OUG nr.1/2010-privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar.
Conform art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 și a art.5 alin.5 din OUG nr.1/2010, începând cu luna ianuarie 2010 salarizarea personalului didactic din învățământ se face luând în calcul salariile de bază avute la data de 31.12.2009, acestea din urmă fiind calculate prin aplicarea OUG nr.41/2009-privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr.300/2009.
În cursul anului 2008 salariile cadrelor didactice au fost majorate prin OG nr.15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, conform căreia începând cu 01.10.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a fost stabilită la 400,00 lei, aceasta urmând a fi valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, dar prin o . acte normative a fost modificată valoarea acestui coeficient de multiplicare, în sensul reducerii valorii acestuia, acte ce au fost declarate neconstituționale.
Astfel, conform Deciziei nr.11/2012 a ÎCCJ, salariile cuvenite pentru perioada 01.01._10 trebuiau să fie calculate conform salariului de bază cuvenit în luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr.15/2008 aprobată prin Legea nr.221/2008, conform căreia începând cu 01.10.2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a fost stabilită la 400,00 lei și nu conform OUG nr.41/2009 care prevedea o valoare mai mică pentru coeficientul de multiplicare 1,000.
Reclamanții au mai arătat că, începând cu 01.01.2011 salarizării cadrelor didactice i se aplică prevederile Legii nr.285/2011 cu efecte până la data de 13.05.2011, dată la care salarizarea se face potrivit Legii nr.63/2011, astfel că potrivit art.1 alin.1 începând cu 01.01.2011 cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost acordate se majorează cu 15%, dar unitatea școlară a calculat salariile folosind salariul de bază avut în luna octombrie 2010, salariu ce a fost determinat la rândul său prin aplicarea art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 și ale art.30 din Legea nr.330/2009 luând în calcul salariul avut în decembrie 2009 conform OUG nr.41/2009 și nu calculat conform Legii nr.221/2008, astfel salariul efectiv încasat a fost mai mic față de salariul cuvenit.
Reclamanții au depus la dosar adeverința nr.689/06.01.2014, eliberată de către Școala G. D..
Pârâta, prin întâmpinarea formulată și depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii, arătând că în perioada 01.01._10, în aplicarea art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 și a art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 a calculat salariile de bază ale cadrelor didactice reclamante menținând salariile avute în luna decembrie 2009, acestea din urmă fiind calculate la rândul lor prin aplicarea OUG nr.41/2009 și a legii nr.221/2008.
Pentru perioada 01.01._11, în aplicarea art.1 din Legea nr.285/2010 a calculat salariile de bază ale cadrelor didactice prin aplicarea măririi de 15% la salariile avute în luna octombrie 2010, acestea din urmă fiind calculate conform Legii nr.330/2009 fără să se ia în calcul prevederile Legii nr.221/2008.
A precizat că nu a aplicat prevederile legii nr.221/2008 deoarece normele legale în vigoare în perioada respectivă nu permiteau acest fapt, iar salarizarea nu se poate face decât conform normelor legale în vigoare la data salarizării.
La 06.03.2014, reclamanții au formulat și depus cerere de modificare și completare a cererii inițiale de chemare în judecată prin care a arătat față de prescripția drepturilor solicitate pe perioada 01.01._10, că au solicitat la data de 12.12.2013 drepturi salariale mai vechi de 3 ani (01.01._10), iar conform art.171 din Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de l data la care drepturile respective erau datorate, iar termenul de prescripție prevăzut este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Prin Decizia nr.11/2012 ÎCCJ a stabilit că în aplicarea Legii nr.330/2009, salariul din decembrie 2009 se calculează conform Legii nr.221/2008, adică cu 33,33% mai mare, astfel că la 01.11.2012 (în termenul legal de 3 ani) au solicitat pârâtei să recunoască prevederile acestei decizii și să le recalculeze salariile pe anul 2010 aplicând Legea nr.221/2008 și să le plătească diferențele rezultate.
La 20.11.2012, unitatea școlară a răspuns că va face demersurile necesare pentru acordarea diferențelor salariale rezultate, răspuns care are semnificația recunoașterii dreptului și întrerupe prescripția, astfel că la 20.11.2012 începe un nou termen de 3 ani, termen în care a fost formulată prezenta cerere.
Au mai arătat că, pârâta nu a reîncadrat personalul didactic și nu a emis decizii în acest sens, în baza Legii nr.330/2009 începând cu 01.01.2010 și nici în baza Legii nr.285/2010 începând cu 01.01.2011, iar salariile nu au fost stabilite conform Legii nr.221/2008.
Au concluzionat, arătând că solicită obligarea pârâtei la reîncadrarea salarială pe perioada 01.01._10 potrivit dispozițiilor Legii nr.330/2008 luând în considerare salariul de bază aferent lunii decembrie 2009 rezultat din aplicarea Legii nr.221/2008 cu recalcularea salariilor cuvenite pe perioada 01.01._10 ca efect al reîncadrării salariale și plata diferențelor salariale dintre salariul efectiv încasat în această perioadă și salariul rezultat în urma recalculării, drepturi actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Au solicitat ca instanța să constate că pe data de 20.11.2012 prescripția începută conform art.171 din Codul muncii a fost întreruptă, astfel că se poate beneficia de drepturile cerute pe toată perioada respectiv 01.01._10.
Au solicitat obligarea pârâtei la reîncadrarea salarială pe perioada 01.01._11 potrivit dispozițiilor Legii nr.285/2010 luând în considerare salariul de bază aferent lunii octombrie 2010 rezultat din aplicarea legii nr.330/2009 cu aplicarea Legii nr.221/2008 și recalcularea salariilor cuvenite pe perioada 01.01._11 ca efect al reîncadrării salariale și plata diferențelor salariale dintre salariul efectiv încasat în această perioadă și salariul rezultat în urma recalculării, drepturi actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Au depus la dosar invitație la informare privind avantajele medierii și proces-verbal de informare privind avantajele medierii din 26.02.2014.
Prin încheierea din 06.03.2014, instanța, față de obiectul cererii de chemare în judecată a dispus disjungerea petitului privind reîncadrarea reclamanților în baza Legii nr.285/2010 urmând a se forma dosar separat cu alt termen de judecată.
În urma disjungerii, petirul privind reîncadrarea reclamanților în baza Legii nr.285/2010 și plata diferențelor de drepturi salariale pe perioada 01.01._11, a fost înregistrat sub nr._ .
Prin încheierea din ședința publică din 20.03.2014, instanța având în vedere dispozițiile art.413 alin.1 pct.1 C.proc.civ. a dispus suspendarea cauzei până la rămânerea irevocabilă a soluției din dosarul nr._/101/2013, cauza fiind repusă pe rol la solicitarea reclamanților prin cererea formulată la data de 12.01.2015.
Reclamanții au depus la dosar în copie sen.civ.nr.3260/25.09.2014, sen.civ. nr. 1585/20.03.2014 și dec.civ. nr. 2745/26.06.2014.
Din oficiu s-au solicitat relații de la pârâta Școala G. D., referitoare la reîncadrarea salarială a reclamanților începând cu 01.01.2011, conform Legii 285/2010, dacă s-a emis decizii ca urmare a noii reîncadrări și modul de calcul al drepturilor salariale cuvenite reclamanților, relații comunicate cu adresa nr.21/09.02.2015 .
Reclamanții au formulat și depus concluzii scrise.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului Tribunalul constată și reține următoarele :
Reclamanții Vulpășin M., B. M. S., B. M., N. C., T. V., G. L., B. E. A., V. M. A. în perioada în litigiu au fost cadre didactice desfășurând activitatea la pârâta Școala G. D., conform adeverinței nr.689/06.01.2014 depusă la dosar.
Instanța reține că, potrivit art.1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
De asemenea începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
Art. 4, alin.3 din Legea 285/2010 prevede că personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport de vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
Prin Ordinul 42/77/13.01.2012 al Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010.
Potrivit acestor norme, în aplicarea art. 33 din Legea - cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și art. 4, alin.3 din Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prin act administrativ, personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clase de salarizare.
Punctul II al Normelor se referă la stabilirea salariilor lunare brute în anul 2011.
În aplicarea articolului 1 din Legea 285/2010, la data reîncadrării personalului cuantumul brut al salariilor de bază, soldele funcției de bază/salariile funcției de bază/indemnizațiile de încadrare va fi determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15 % după cum urmează: S= salariul de bază brut corespunzător funcției din luna iunie 2010; S1 = salariul de bază brut corespunzător funcției în perioada iulie - decembrie 2010; va fi stabilit prin înmulțirea salariului de bază brut din luna iunie 2010 cu 75% [S1 = S * (1 - 25%)];
S2 = salariul de bază brut corespunzător funcției în perioada ianuarie - decembrie 2011 (salariul de bază la reîncadrare conform Legii nr. 285/2010); va fi stabilit prin înmulțirea salariului de bază brut din perioada iulie - decembrie 2010 cu 115% [S2 = S1 * (1 + 15%)].
Potrivit susținerilor pârâtei din adresa nr.21/09.02.2015, reclamanții nu a fost reîncadrați conform Legii 285/2010, în perioada 01.01._13, deși pârâta avea această obligație potrivit dispozițiilor acestui act normativ .
În acest sens se reține că prin sentința nr.1585/20.03.2014 pronunțată de Tribunalul M., a fost obligată pârâta Școala G. D. la reîncadrarea salarială a reclamanților începând cu 01.01.2010 potrivit Legii 330/2009, luând în considerare salariul de bază aferent lunii decembrie 2009 rezultat din aplicarea Legii 221/2008. În urma soluționării apelului formulat de reclamanți împotriva acestei sentințe, Curtea de Apel C. prin dec.civ. 2745/26.06.2014 a admis apelul și a cauza spre rejudecare . În urma rejudecării, Tribunalul M. prin sen.civ.3260/25.09.2014 a admis acțiunea cu privire la perioada pentru care s-a acordat diferențele de drepturi salariale rezultate din noua reîncadrare
Ca atare, la reîncadrarea salarială a reclamanților în temeiul Legii 285/2010, se va avea în sen.civi. nr. 1585/20.03.2014 pronunțată de Tribunalul M. prin care a s-a dispus reîncadrarea salarială a acestora în baza Legii 330/2009.
Referitor la reîncadrarea salarială a reclamanților pe perioada 01.01._10, se constată că unitatea școlară nu a procedat la reîncadrarea corectă a acestora stabilită prin sentința nr.1585/2014.
Astfel, referitor la reîncadrarea salarială a reclamantei pe perioada 01.01._10, instanța reține că până la data de 31.12.2009 salarizarea personalului din învățământ a fost reglementată de OG 15/2008.
Potrivit art. 1 lit. b) și a) din OG 15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008, se stabilea o creștere a coeficientului de multiplicare 1,000, astfel că în anumite intervale de timp se asigură o creștere a drepturilor salariale cu 16 % mai mult față de nivelul din 31 decembrie 2007.
OG 15/2008 a fost aprobată cu modificări prin Legea 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei începând cu data intrării în vigoare a legii, ceea ce asigură creșteri salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar cu aproximativ 50% față de 31 decembrie 2007.
Referitor la modalitatea de interpretare și aplicare a Legii 221/2008, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3/2011 a admis recursul în interesul legii și a constatat că dispozițiile OG 15/2008 astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea 221/2008 constituie temei legal pentru diferențele dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 01.10.2008 – 31.12.2009.
În fapt, nici prevederile Legii 221/2008 și nici dispozițiile sentinței nr.1585/20.03.2014 pronunțată de Tribunalul M. nu au fost aplicate.
Așa fiind, la data reîncadrării salariale a reclamanților conform Legii 285/2010, pârâta nu ar fi trebuit să aibă în vedere salariile încasate de reclamanți în luna octombrie 2010 ci salariile cuvenite acestora ca urmare a reîncadrării conform Legii 330/2009, cu luarea în considerare a salariilor calculate conform Legii 221/2008, însă pârâta începând cu data de 01.01.2011 nu a procedat la reîncadrarea salarială a reclamanților, așa cum rezultă din adresa comunicată de pârâtă.
Urmare a reîncadrării conform Legii 330/2009 stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă, drepturile salariale cuvenite reclamanților care ar fi trebuit să fie avute în vedere de pârâtă în aplicarea Legii 285/2010 sunt diferite de cele acordate începând cu data de 01.01.2011.
Mai mult, prin Decizia în interesul legii nr. 11/08.10.2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 734/31.10.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „ în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008”.
Față de cele expuse se va dispune reîncadrarea salarială a reclamanților pe perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, conform Legii 285/2010 și a Normelor metodologice de aplicare a legii, luându-se în considerare salariul de bază din luna octombrie 2010 cuvenit conform sentinței nr.1585/20.03.2013 a Tribunalului M. și emiterea unor decizii conform noii reîncadrări.
De asemenea, urmează să fie obligată pârâta la plata diferențelor dintre drepturile salariale rezultate din noua reîncadrare și salariile efectiv încasate pe perioada 01.01._11.
Procedând astfel, se dă satisfacție și respectării dispozițiilor art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție, care prevede că: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”.
În practica CEDO s-a statuat că noțiunea de „bunuri”, în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție, cuprinde atât „bunuri actuale”, cât și valori patrimoniale inclusiv în anumite situații bine stabilite creanțe al căror titular demonstrează că acestea au o bază suficientă în dreptul intern și în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puțin o „speranță legitimă” în exercitarea efectivă a dreptului său.
Or, reclamanților stabilindu-li-se drepturile salariale prin hotărâre judecătorească irevocabilă, pot pretinde cel puțin o „speranță legitimă” cu privire la realizarea drepturilor sale referitor la drepturile salariale.
Mai mult decât atât, în speță, nu s-a dovedit că ingerința în dreptul reclamanților cu privire la respectarea drepturilor salariale s-a făcut în limitele reglementate de art.1 din Protocolul adițional la Convenție.
Astfel, potrivit art.1 din Protocol, privarea de un bun se poate face dacă aceasta este prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile și dacă este impusă de o cauză de utilitate publică.
Pentru ca o ingerință să fie „legală” aceasta trebuie, pe de o parte, să fie prevăzută de lege, asigurându-se astfel principiul supremației legii, principiu fundamental într-o societate democratică, iar pe de altă parte să păstreze un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării dreptului la respectarea bunurilor reclamantei (cauza V. contra României).
Pentru o dreaptă și justă despăgubire a reclamanților drepturile bănești datorate de pârâtă, urmează să fie actualizate cu indicele de inflație, devalorizarea monetară făcând ca valoarea obligațiilor bănești la data efectuării plății să fie diferită de cea existentă la momentul când drepturile respective erau datorate.
Pentru aceste considerente acțiunea reclamanților așa cum a fost precizată urmează a fi admisă .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamanții VULPĂȘIN M., NP:_, cu domiciliul în Strehaia, ., județul M., B. M. S., CNP:_, cu domiciliul în ., B. M., CNP:_, cu domiciliul în ., județul M., N. C., CNP:_, cu domiciliul în ., județul M., T. V., CNP:_, cu domiciliul în ., G. L., CNP:_, cu domiciliul în Strehaia, județul M., B. E. A., CNP:_, cu domiciliul în comuna Bîcleș, . M., V. M. A., CNP:_, cu domiciliul în Strehaia, ., județul M. și domiciliul procesual ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură, la Școala G. D., județul M. în contradictoriu cu pârâta Școala G. D. cu sediul în ., județul M..
Dispune reîncadrarea reclamanților conform Legii 285/2010 și a Normelor metodologice de aplicare a Legii 285/2010, luându-se în considerare salariul de bază din luna octombrie 2010 cuvenit conform sentinței nr.1585/20.03.2013 pronunțată de Tribunalul M. și emiterea unor decizii de reîncadrare .
Obligă pârâta la plata diferențelor dintre drepturile salariale rezultate din noua reîncadrare și salariile efectiv încasate pe perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, sume ce urmează a fi actualizate la data plății efective.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2015 la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE
S. L.
CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI
G. L. P. L.
GREFIER
I. I.
Red SL-4 ex
25.02.2015
Cod op.2626
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
