Obligaţie de a face. Sentința nr. 1130/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1130/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 1130/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 1130
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V. E.
Asistent judiciar L. A. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamanta M. M.
și pe pârâta . S., având ca obiect obligație de a face Grupa de muncă pentru perioada 18.03._94.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare din partea pârâtei.
Din oficiu, conform art. 131 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial, conform art. 208 și 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 cu soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat în cauză, instanța constată închise dezbaterile și în temeiul dispozițiilor art.392 c.pr.civ. acordă cuvântul pentru dezbateri pe fondul cauzei.
Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
T RI B U N A L U L
Asupra cauzei de față:
La data de 22.01.2015 s-a înregistrat la această instanță acțiunea formulată de reclamanta M. M. prin care a chemat în judecată pe pârâta . T. S., solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată să-i acorde grupa a II-a de muncă pentru perioada 18.03._94.
În fapt, reclamanta arătat că în perioada 18.03.1985 – 01.06.1994 a fost angajata societății pârâte, îndeplinind funcția de tapițer mobilă, lucrând în condiții deosebite: iarna nu avea căldură, în frig, zgomot datorat utilajelor și compresoarelor care distribuiau aerul pentru aparatul cu care se tapița.
A depus la dosar înscrisuri reprezentând: carte de identitate, copie carnet de muncă.
Pârâta a fost legal citată în cauză și i s-a comunicat în copie acțiunea conform art. 201 al.1 Cod proc. civ., aceasta formulând întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
A arătat că reclamanta a fost salariata societății cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în perioada 18.03.1985 – 01.06.1994, perioadă în care a înregistrat 17 zile de CFP în anul1986, aspecte ce se regăsesc și în înscrierile din carnetul de muncă al reclamantei.
A precizat că, din evidențele societății (state de plată aflate în arhiva societății) reiese că reclamanta a lucrat în cadrul secției Mobilă 2 (Tapițerie) ca muncitor necalificat și tapițer în sectorul Tapițat, sector care nu s-a încadrat în grupa a II-a de muncă conform Ordinului MMOS nr.50/1991, acest aspect fiind evidențiat și prin Decizia nr.150/1998 emisă de către conducerea societății, în acest sector activitatea de producție nu se desfășura în condiții deosebit de grele, tapițarea și asamblarea componentelor textile negenerând pulberi, zgomot sau alți factori de risc care să depășească valorile maxime admise.
D. în sectoarele Miezuri elastice și Prelucrări Mecanice, unde se confecționau miezuri elastice pentru tapițerie și repere din material lemnos pentru piesele de tapițerie s-au înregistrat depășiri ale valorilor maxim admise la zgomot și pulberi de praf de la utilajele folosite pentru confecționarea acestor elemente, fapt pentru care aceste sectoare au și fost menționate în Decizia nr.150/1998.
Încadrarea locurilor de muncă în grupa a II-a până la data de 01.04.2001 s-a putu face cu respectarea Ordinului MMOS nr.50/1991, iar de la data de 01.04.2001 cu respectarea HG nr.261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite și care a abrogat acest Ordin.
Conform dispozițiilor pct.12 din Ordinul MMOS nr.50/1991, încadrarea în grupa a II-a de muncă privind perioada anterioară datei de 18.03.1969 se face cu respectarea prevederilor Instrucțiunilor nr.1040/1967 de aplicare a Legii nr.27/1966, care cuprind în anexele nr.1 și 2 meseriile și funcțiile prevăzute pentru grupele I și II de muncă.
Conform pct.6, încadrarea locurilor de muncă în grupa I și II se face de către conducerea unității prin decizie, după consultarea cu sindicatele libere din unități și obținerea avizelor obligatorii din partea Inspectoratului județean pentru protecția muncii, respectiv al sanepidului, prin decizie fiind nominalizate locurile de muncă ce se încadrează în aceste grupe, ținând seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective, iar conform pct.7 încadrarea în grupa a II-a de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat de minim 70% din programul de lucru.
Conform pct.5 din același Ordin, pentru încadrarea locurilor de muncă în grupa I și II de muncă, existența condițiilor deosebite la locurile de muncă, trebuie să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele Ministerului Sănătății sau laboratoarele de specialitate iar determinările să fie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Pârâta a mai arătat și că în cazul său încadrarea în grupa a II-a de muncă poate fi făcută prin Decizia conducerii societății după obținerea avizelor obligatorii din partea ITM, respectiv al sanepidului, condiții legale ce au fost îndeplinite pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă numai pentru locurile de muncă din cadrul secțiilor Placaj, PFL și CTDL în întregime, până la 31.12.2012 și pentru anumite sectoare din cadrul celorlalte secții ale unității, după obținerea avizelor necesare.
A solicitat respingerea acțiunii reclamantei întrucât aceasta nu a lucrat nici o perioadă în condiții de grupa a II-a de muncă.
În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare, pârâta a depus la dosar Decizia nr.150/1998.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată și reține următoarele:
Reclamanta M. M. a fost angajata pârâtei . T. S. desfășurând activitate ca tapițer în cadrul Secției Mobilă 2, conform mențiunilor din carnetul de muncă în perioada dedusă judecății respectiv 18.03._94.
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanta solicită să fie obligată pârâta să-i acorde grupa a II-a de muncă pe perioada 18.03._94.
Față de solicitarea reclamantei, Tribunalul reține că Ordinul nr.50/1990 a fost emis pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului. Acest act normativ precizează că beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă. Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Activitatea desfășurată de reclamantă în meseria arătată presupunea lucrări în condiții de praf, gaze, radiații, temperaturi ridicate și zgomot, condiții ce presupuneau acordarea grupelor de muncă conform prevederilor Ordinului 50/1990.
Potrivit pct.14 din Ordinul 50/1990 „Pentru perioada lucrată între 01.01.1976 și 31.12.1989 încadrarea în grupele I și II de muncă nu era condiționată de existenta buletinelor de determinare a noxelor.”
Nu poate fi reținută apărarea formulată de pârâtă în sensul că locul de muncă și funcția ocupată de reclamantă nu se încadrează în grupa a II-a, întrucât aceasta nu a făcut dovada că în această perioadă în secția în care a desfășurat activitate reclamanta nu s-au depășit parametrii de noxe sau că s-au înregistrat alți parametri ca urmare a perfecționării procesului tehnologic și a îmbunătățirii condițiilor de muncă în acest sector, deși sarcina probei revenea pârâtei conform art.272 Codul muncii.
Față de faptul că reclamanta a desfășurat activitate în cadrul societății pârâte în condiții de noxe, se apreciază că este îndreptățită să beneficieze de încadrarea în grupa a II-a de muncă în perioada 18.03._94.
Față de aceste aspecte, instanța constată întemeiată acțiunea reclamantei, urmând să o admită pentru perioada 18.03._94 lucrată în cadrul societății, respectiv în sensul constatării că reclamanta a prestat activitate în condițiile grupei a II-a de muncă, conform prevederilor Ordinului nr.50/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta M. M., CNP_, domiciliată în comuna Malovăț, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. SA, cu sediul în Dr.Tr.S., ., județul M., CUI RO_.
Obligă pârâta să-i acorde reclamantei grupa a II a de muncă pentru perioada 18.03._94.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Tribunalul M..
Pronunțată azi, 18.03.2015 în ședință publică la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE,
E. L. V.
CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI
G. L. L. P.
GREFIER,
I. I.
Red.GL
EX.4/ 08.04.2015
OP DATE 2626/2006
| ← Pretentii. Sentința nr. 1243/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
