Pretentii. Sentința nr. 4199/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4199/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 4199/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 4199/2015
Ședința publică de la 27 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A.
Asistent judiciar R. B.
Asistent judiciar Ș. U.
Grefier M. D.
Pe rol pronunțarea cauzei având ca obiect pretenții privind pe reclamanta C. S. și pe pârâta C.N. ADMINISTRAȚIA P. DUNĂRII FLUVIALE S.A G.,
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar reclamanta a depus concluzii scrise.
Se ia act ca dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din 20.10.2015, încheiere ce face parte integranta din prezenta hotărâre, după care s-a trecut la soluționare:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față .
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta C. S. a chemat în judecată pe pârâta C.N. Administrația P. Dunării Fluviale S.A. G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata: sumei de 45.000 lei reprezentând 50% spor pentru exercitarea și a unei alte funcții, acordat la salariul de bază al funcției înlocuite în perioada 01.04._15; a sumei de 1688 lei constând în diferențe la salariul de bază în perioada 01.07._15; a sumei de 5.196 lei reprezentând diferențe la salariu în perioada 01.10._14; a sumei de 7.700 lei constând în prime colective negociate prin contractul colectiv de muncă, prime de vacanță și recompense ocazionale (8 martie, P., 1 iunie, pom de C.) pentru anii 2013 și 2014; a sumei de 2.598 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport în perioada 01.04._15; A solicitat de asemenea obligarea pârâtei la plata tuturor contribuțiilor de asigurări sociale datorate la sumele de mai sus potrivit legii, plata dobânzilor legale aferente precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare‚ a arătat că a fost angajata pârâtei CN ..A. G. în cadrul Sucursalei Dr. Tr. S., de la data de 13.11.2000 prin contract individual de muncă nr. 2107/14.11.2000, întâi ca tehnician, iar ulterior ca și consilier juridic până la desfacerea contractului de muncă prin concediere colectivă conform deciziei nr.63 din 27.03.2015.Prin prezenta acțiune solicită sumele de mai sus, după cum urmează:
Plata sumei de 45.000 lei reprezentând 50% spor pentru exercitarea și a unei alte funcții, acordat la salariul de bază al funcției înlocuite, în perioada 01.04._15, conform contractelor colective aflate în vigoare în perioada arătată, respectiv nr.54/27.06.2009 art.26, lit. b, anexa 6 și nr.96/16.01.2013, art.94 al. 1, lit. a, anexa nr.6 .învederează că acest spor a fost acordat și altor salariați din cadrul companiei, dovedit cu actele adiționale nr. 5378/14.09.2012 și nr. 21/21.05.2014.
Astfel, pe lângă atribuțiile de consilier juridic prevăzute de fișa postului 1209/10.10.2005, a preluat din noiembrie 2005 de la un coleg trecut pe altă funcție și atribuțiile de resurse umane pentru personalul sucursalei, aproximativ 50 de salariați. Arătă că atribuțiile de resurse umane nu i s-au repartizat conform unei decizii ci prin fișa postului nr. 8756/14.11.2005 și nr. 2128/11.04.2012. Faptul că îndeplinea cele două funcții reiese și din organigrama din 12.06.2012 și extrasul statului de funcții unde este trecută ca și consilier juridic la Resurse Umane, Relații Publice, Juridic, în cadrul Sucursalei Dr. Tr. S..
A precizat că la sediul central al companiei pentru un număr total de aproximativ 190 salariați cât avea unitatea (cu sucursală și agenții), la biroul resurse umane erau angajați 7 salariați, iar la biroul juridic erau 3 consilieri juridici, toți cu salarii de bază mult mai mari decât ea.
A mai arătat că la nivelul companiei nu au existat niciodată clase de salarizare bazate pe nivel de studii, vechime în muncă sau în funcție, salariile fiind stabilite așa cum considera directorul general, ajungându-se de multe ori la situații în care un post pentru care cerințele erau de studii medii să fie plătit cu peste 500-600 lei mai mult decât posturile cu studii superioare. Nivelul foarte mare al salariilor de la sediul central în comparație cu cel al sucursalei reiese și din faptul că salariul mediu brut pe companie în cei trei ani de referință a depășit cu mult 2.000 lei.
La fiecare negociere a solicitat respectarea acestui drept, dar fără să primească nimic în plus față de funcția de bază, cea de consilier juridic, motivându-se de fiecare dată că unitatea nu are posibilități financiare. Prin actele adiționale nr.546/11.04.2007 și nr.2788/17.09.2009 i s-a modificat doar salariul fără vreun spor în afara celui de vechime, astfel ca din 2009 și până la desfacerea contractului individual de muncă a avut salariul brut negociat de 1700 lei.
Astfel 50% din salariul de bază al funcției înlocuite pentru cei trei ani este 45.000 lei: 1000 lei ( reprezentând 50% din salariul minim al unui angajat la resurse umane de la sediul central) x 12 luni x 3 ani = 36.000 lei 36.000 lei x 25% spor de vechime = 9.000 lei 36.000 lei +9.000 lei = 45.000 lei.
Plata sumei de 1.688 lei reprezentând diferențe la salariul de bază în perioada 01.07._15. Astfel, conform HG 871/14.11.2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară, art. l, al.2 se decidea că: "începând cu data de 01.07.2014 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar", iar conform HG 1091/10.12.2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară, art. l, al. 1, se prevedea că: "începând cu data de 01.01.2015 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 975 lei lunar".
In contractul colectiv de muncă, nr.96/16.01.2013, coeficienții de ierarhizare se găsesc în anexa 5 iar aceasta, la punctul II pentru funcțiile de execuție cu studii superioare de lungă durată prevede un coeficient "2". Se specifică în nota finală a anexei că "pentru coeficientul de ierarhizare 1 a fost luat ca bază salariul minim de 800 lei" (atât cât era în ianuarie 2013 salariul minim pe economie ).
Așadar, salariul său fiind de 1700 lei la 01.07.2014 (data intrării în vigoare a art. l, al.2 HG 871/2013) a solicitat conducerii companiei, prin adresa nr.2035/29.07.2014, modificarea salariului conform legii dar nu a primit nici un răspuns.
Suma solicitată rezultă din următoarele calcule: perioada 01.07-31.12.2014: 900 lei (salariul minim pe economie) x 2 coeficient de ierarhizare = 1800 lei (salariul conform prevederilor legale - CCM și HG 871/2013) 1800 lei - 1700 lei (salariul primit) = 100 lei 100 lei x 6 luni = 600 lei 600 lei x 25% spor de vechime = 150 lei 600 lei+150 lei = 750 lei.
Perioada 01.01._15: 975 lei (salariul minim pe economie) x 2 coeficient de ierarhizare = 1950 lei (salariul conform prevederilor legale - CCM și HG 1091/2014) 1950 lei - 1700 lei (salariul primit) = 250 lei 250 lei x 3 luni - 750 lei 750 lei x 25 % spor vechime = 188 lei 750 lei + 188 lei = 938 lei 750 lei + 938 lei = 1688 lei.
Plata sumei de 5.196 lei reprezintă diferențe la salariu în perioada 01.10._14 reținute în mod nejustificat prin măsurile luate de conducerea companiei și contravaloarea a patru zile de concediu tăiate în această perioadă.
Astfel: prin protocolul încheiat între conducerea companiei și sindicat, nr.6336/27.09.2013 s-a luat măsura aplicării prevederilor din Contractul Colectiv de Muncă nr.96/16.01.2013, respectiv art.156: " în cazul reducerii activității din cauza situației economice, pentru evitarea disponibilizărilor de personal se vor lua în ordine următoarele măsuri: suspendarea acordării primelor de merit și a tuturor recompenselor ocazionale (8 Martie, pom de C. etc); suspendarea plății orelor suplimentare efectuate; suspendarea sporurilor cu caracter ocazional; suspendarea acordării primelor colective negociate prin contractul colectiv de muncă; suspendarea plății primelor de vacanță; acordarea a 75% din salariul brut negociat și a sporului de vechime; trimiterea salariaților în concediu fără plată câte 30 de zile calendaristice".
A menționat că încă de la începutul anului 2013 (data la care s-a încheiat CCM) se cunoștea situația economică dificilă în care este compania și se previzionase bugetul pe anul în curs, mai ales cu privire la fondul de salarii, astfel că prin contractul colectiv, adiționat de trei ori, s-au prevăzut tot felul de măsuri inclusiv cea a concedierilor colective.
In urma protocolului de mai sus conducerea companiei a emis decizia nr. 160/30.09.2013 prin care salariații companiei erau trimiși în concediu fără plată 30 de zile calendaristice în perioada 16.10._13 și decizia 161/30.09.2013 prin care salariaților li se acorda 75% din salariul brut negociat și din sporul de vechime în perioada 01.10._14.
Primind aceste decizii, pe care trebuia să le ducă la îndeplinire conform atribuțiilor din fișa postului privind personalul sucursalei, a discutat telefonic cu cei de la sediul central și le-a comunicat că aceste măsuri nu sunt conforme cu prevederile codului muncii aflat în vigoare, respectiv art.52, art.53 și art.153, că nu puteau fi prezenți la serviciu și să fie plătiți cu 75% din salariu și că prevederile Contractului Colectiv de Muncă pot stabili drepturi și obligații numai în limitele legii.
In urma acestor discuții conducerea s-a întâlnit din nou cu sindicatul, au încheiat protocolul nr.2, nr. 6643/11.10.2013 și au convenit ca măsura acordării a 75% din salariu să fie menținută pentru 11 zile lucrătoare, iar în perioada 21.10._13 programul de lucru să fie redus de la 5 zile la 4 zile pe săptămână conform art. 52(3) din Legea 53/_, codul muncii. Acest lucru a fost consfințit prin deciziile nr. 167/07.10.2013 și nr. 170/11.10.2013.
Ulterior, prin decizia nr.205/03/12.2013 s-a prelungit de la 01.01.2014 până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, valabilitatea deciziei nr. 170/11.10.2013 prin care programul de lucru era redus la 4 zile pe săptămână .
Este adevărat că salariații, ar fi făcut totul doar ca să păstreze locurile de muncă și au acceptat cu bună credință aceste măsuri.
Precizează că unitatea fiind răspândită pe toată Dunărea de la Baziaș la Cernavodă, iar Sucursala Dr. Tr. S. având jurisdicția doar de la Baziaș la G., în calitate de salariat al sucursalei, nu avea cunoștință că această măsură nu și-a produs efecte asupra tuturor salariaților companiei. Astfel atât la Agenția B. cât și la biroul contabilitate de la sediul central al companiei, salariații au lucrat program normal și au fost plătiți ca atare.
Mai mult decizia 205/03.12.2013 și-a încetat valabilitatea în etape succesive, decizia nr. 91/15.07.2014 începând cu 15.07.2014 și decizia nr. 100/28.07.2014 începând cu 29.07.2014 pentru o parte din salariați și decizia nr. 105/04.08.2014 pentru restul de salariați. Prin adresa nr. 392/ 27.01.2014 li s-a comunicat scăderea unei zile din totalul celor de concediu de odihnă pentru cele trei luni lucrate cu săptămâna redusă. Și pentru cele 7 luni din 2014 lucrate în același fel li s-au tăiat 3 zile din concediul de odihnă.
Justificarea aplicării acestor măsuri pentru diminuarea cheltuielilor cu fondul de salarii, invocându-se situația economică grea a companiei, nu poate fi primită în condițiile în care în cei doi ani, respectiv 2013 și 2014, s-au făcut noi angajări la nivelul companiei, circa 40 de persoane, unele chiar în perioada când erau în săptămâna redusă de lucru, s-au mărit salariile doar pentru unii angajați chiar dacă acestea se încadrau în coeficienții de ierarhizare prevăzuți de contractul colectiv de muncă aflat în vigoare, iar compania a încheiat anul 2013 cu profit.
Dovada privind angajările și majorările de salariu în această perioadă o face cu o parte din actele adiționale, contractele individuale de muncă de la nivelul sucursalei și organigramele din 08.02.2013 și din 20.11.2013, respectiv: notă nr.5278/02.08.2013, acte adiționale nr. 363/13.02.2013, 1039/13.05.2013, 1036/10.05.2013, 8221/09.12.2013 contracte individuale de muncă nr. 227/11.11.2013 și nr.228/19.12.2013, adresa nr.473/29.01.2014.
Mai mult, actul adițional nr.3/2228/02.04.2014 încheiat la Contractul Colectiv de muncă abrogă întreg art. 156 pe care se baza luarea măsurilor respective.
Astfel calculul făcut pentru suma de mai sus constă în diferențe pe lunile octombrie 2013-august 2014 respectiv suma de 3.715 lei x 25% spor de vechime = 929 lei ; 3.715 lei+ 929 lei =4.644 lei 4 zile de concediu x 138 lei /zi = 552 lei; 4.644 lei + 552 lei = 5196 lei total.
Plata sumei de 7.700 lei prime colective negociate prin contractul colectiv
de muncă, prime de vacanță și recompense ocazionale (8 martie, pom de
C.) pentru anii 2013 și 2014 o solicită deoarece: Contractul Colectiv de Muncă nr. 96/16.01.2013, art. 94, pct.2, stabilește și alte venituri, astfel: lit. d) prima de vacanță în valoare de 700 lei brut cu încadrarea în BVC -ul anual și se va acorda în ultima lună a anului; lit. e) prime cu ocazia sărbătorilor de P., Sf. M. și a sărbătorilor de C., într-un cuantum de 400 lei brut, cu încadrarea în BVC-ul anual și se va acorda în ultima lună a anului"; lit. f) cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui,zilei de 1 iunie, Crăciunului..., precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depășește 150 lei".
Așa cum a arătat mai sus, tot prin contractul colectiv de muncă, pentru că se cunoștea deja că situația economică a companiei nu este dintre cele mai bune, art. 156 prevedea la lit.a, d și e suspendarea acestor prime și bonificații . Art.156 a fost însă abrogat integral prin actul adițional nr.3/2228/02.04.2014 încheiat la Contractul Colectiv de muncă, iar pe cale de consecință plata acestor drepturi nu mai este suspendată și trebuie onorată. Astfel prima de vacanță 700 lei, prima de Paste 400 lei, prima de Sf. M. 400 lei, prima de C. 400 lei, cadou oferit copiilor minori ai angajaților de P. 150 lei x 2 copii = 600 lei cadou oferit copiilor minori ai angajaților de 1 iunie 150 lei x 2 copii = 600 lei cadou oferit copiilor minori ai angajaților de C. 150 lei x 2 copii =600 lei cadou oferit de 8 martie 150 lei total drepturi anuale 3850 lei x 2 ani = 7.700 lei
Plata sumei de 2.598 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de
transport în perioada 01.04._15 o solicită deoarece:
În conformitate cu prevederile contractelor de muncă în vigoare salariaților unității li s-au decontat de-a lungul anilor și în prezent contravaloarea abonamentelor de transport pe liniile de transport local sau au beneficiat de facilități de transport stabilite de conducerea companiei (salariații de la sediul central din G. beneficiază de microbuz plătit de unitate care-i transportă dus - întors la locul de muncă).
Pentru salariații care nu beneficiau de nici una din aceste măsuri și se deplasau la serviciu cu autoturismele personale, contractele colective prevedeau să li se deconteze cheltuielile, dar în limita unui abonament lunar pe liniile de transport orășenești, fără ca vreodată să li se respecte acest drept. În 2010 prin adresa nr. l304/05.11. 2010 li s-a aprobat decontarea cheltuielilor, dar cu rea credință nu li s-au achitat. Și ulterior în 2013 a încercat să reia discuția, a primit chiar răspunsul de la societatea de transport cu contravaloarea unui abonament în 2013, dar și de această dată fără rezultat.
Astfel suma calculată este: 63 lei (contravaloare abonament pe 2012 și pe 2013) x 21 luni = 1.323 lei 85 lei (contravaloare abonament pe 2014-2015) x 15 luni =1.275 lei 1323 lei+ 1275 lei = 2.598 lei.
În drept a întemeiat acțiunea pe prevederile contractelor colective de muncă nr. 54/27.06.2009, art.26, lit. b, anexa 6 și nr. 96/16.01.2013, art. 94 al. l, lit. a, anexa 6, precum și art. ll, art. 39 al 1. lit. a (dreptul la salarizare pentru munca depusă), lit. d (egalitate de șansă și tratament), art. 40, al.2, lit. c, f, art.159, art.162, art.170, art.229, al.4 și art.268 lit. c, art.269 al. l și 2, art. 270 din L.53/2003 modificată - Codul Muncii, OG.9/2000, art. 2 coroborat cu art. 1535 cod civil și art. 166 al. 4 L.53/2000 privind dobânzile legale.
Prevederile HG 871/14.11.2013, art. l, al.2 și HG 1091/10.12.2014, anexa 5 din CCM nr. 96/16.01.2013, precum și art.5, art. ll, art.37, art.40,al.2, lit.c și f, art.159, art.162 al.l,art. 170, art.229, al.4, art.268 lit. c, art.269 al. l și 2, art.270 din L.53/2003 modificată - Codul Muncii, OG.9/2000, art. 2 coroborat cu art. 1535 Cod Civil și art. 166 al.4 L.53/2000.
Prevederile art.5, art.39 al.l, lit.d, art.40,al.2, lit.c și f, art.159 al.3, art.161, art.170 și art.268 lit.c, art.269 al.l și 2, art.270, art.272 din L.53/2003 modificată - Codul Muncii, OG.9/2000, art.2 coroborat cu art. 1535 Cod Civil și art. 166 al.4 L.53/2000, prevederile contractului colectiv de muncă nr.96/16.01.2013, art.94, pct.2, lit.d, e, și f. și art.229, al.4, art.268 lit. c, art.269 al.l și 2, art.270 din L.53/2003 modificată - Codul Muncii, OG.9/2000, art.2 coroborat cu art. 1535 Cod Civil și art. 166 al.4 L.53/2000.
Prevederile art. 39, pct. 2 din CCM nr.54/27.06.2009 și art.94, pct.2, lit.g din CCM nr.96/16.01.2013, art.5, al.l, art.229, al.4 ,art.268 lit.c, art.269 al.l și 2, art.270 din L.53/2003 modificată - Codul Muncii, OG.9/2000, art.2 coroborat cu art. 1535 Cod Civil și art. 166 al.4 L.53/2000.
In dovedirea acțiunii a depus în copie următoarele documente: carte de identitate, extras contract colectiv de muncă nr. 54/27.06.2009 cu anexa 6, contract colectiv de muncă nr. 96/16.01.2013 cu anexele 5, 6 și act adițional nr. 3 la acesta, decizia de concediere nr. 63/27.03.2015, contract individual de muncă nr. 2107/14.11.2000 și acte adiționale la acesta nr. 546/11.04.2007 și nr. 2788/17.09.2009, fișa postului nr. 1209/10.10.2005, fișa postului nr. 8756/14.11.2005, fișa postului nr. 2128/11.04.2012, decizie nr. 145/07.09.2012 și nr. 2687/25.09.2014 care atestă că certifica în privința realității, regularității și legalității proiectele de operațiuni pe documentele privind personalul sucursalei, fișe de evaluare a performanțelor profesionale pentru anii 2012 și 2013 la care am obținut calificative maxime, precum și adresa nr. 6271/18.09.2013 din care rezultă modul de evaluare și acordarea calificativelor la evaluarea profesională, acte adiționale nr. 5378/14.09.2012 și nr. 21/21.05.2014, organigramă din 12.06.2012 cu extras stat de funcțiuni, extras HG 871/14.11.2013 și adresa nr. 2035/29.07.2014, extras HG 1091/10.12.2014, decizie nr. 160/30.09.2013, decizie nr. 161/30.09.2013, decizienr.167/07.10.2013,decizie, nr. 170/11.10.2013, decizie, nr. 205/03.12.2013, decizie nr. 91/15.07.2014, decizie nr. 100/28.07.2014, decizie nr. 105/04.08.2014, protocolul 1 nr. 6336/27.09.2013, protocolul 2 nr. 6643/11.10.2013, foaie colectivă de prezență pe luna octombrie 2013, și "fluturașii" de salariu în perioada 01.10._14, extras cu datele informative privind compania de pe site-ul Ministerului Finanțelor, notă nr. 5278/02.08.2013, acte adiționale nr. 8221/09.12.2013, 363/13.02.2013, 1039/13.05.2013, 1036/10.05.2013, contracte individuale de muncă nr. 227/11.11.2013 și nr. 228/19.12.2013, adresa nr. 473/29.01.2014, adresa nr. 392/27.01.2014, organigramele din 08.02.2013 și din 20.11.2013, certificate copii minori, adresa nr. 1304/05.11.2010 prin care ni s-a aprobat dreptul solicitat dar nu s-a plătit, adresa nr. 1009/11.02.2013 a societății de transport care ne comunica prețul unui abonament pe liniile locale, factură nr._/04.12.2014 și abonament/decembrie 2014, din care rezultă prețul unui abonament în 2014, abonament ianuarie, februarie și martie 2015 din care reiese atât prețul unui abonament pe liniile locale în 2015 cât și faptul că acest drept a fost acordat permanent.
Pârâta C.N. Administrația P. Dunării Fluviale S.A. G. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare in judecata - întemeiata pe dispozițiile art. 197 NCPC si OUG 80/2013 privind taxele de timbru, reprezintă după cum urmează:
Având în vedere că reclamanta arată în acțiunea sa că a fost prejudiciata prin invocarea unor sume de bani în suma totala de 62.182 lei, fața de acest aspect apreciază că, cererea acesteia este o acțiune în pretenții, condiție ce atrage timbrarea cererii, ceea ce reclamanta nu a făcut, fapt ce duce conf. art. 197 NCPC, la anularea acesteia.
Pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată a reclamantului ca fiind nefondată și nelegală.
Privitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită plata sumei de 45.000 lei reprezentând 50% spor pentru exercitarea și a unei alte funcții, conform art. 17 lit. k din Codul Muncii(CM), Contractul Individual de Munca(CIM) poate fi modificat în conformitate cu prevederile alin.(5) din CM, prin încheierea unui act adițional la contract, ori în cazul de fața nu a existat un asemenea înscris, ba mai mult însăși reclamanta recunoaște prin acțiune și chiar a dovedit că a avut atribuții și responsabilități prin fisele de post cu nr. 8756/14.11.2005 si 2128/11.04.201, înscrisuri ce fac parte integranta din C.I.M.-ul acesteia, ce a fost negociat de către ambele parți și pe aceste obligații, dovadă sta semnătura reclamantei pe CIM și anexele acestuia respectiv fișele de post mai sus arătate.
Fișa postului este anexa la C.I.M.-ul în care se găsesc descrise în mod amănunțit, atribuțiile și responsabilitățile reclamantei.
Mai mult așa cum prevede art. 39 (2) din CM" salariatului îi revin următoarele obligații: a) ... de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului, în esența reclamanta avea obligația de a îndeplini atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile stabilite prin fisa postului - asumată de reclamanta prin semnătura.
În conformitate cu prevederile 162 (2) din CM, salariul se stabilește prin negocieri individuale între angajator și salariat, iar conform art.160 din CM " salariul cuprinde.... sporuri și alte adaosuri", cu ale cuvinte reclamanta trebuia să solicite subscrisei negocierea salariului așa cum prevede legea.
In baza argumentelor mai sus solicită respingerea capătul de cerere al reclamantei ca fiind fără temei legal.
Privitor la capetele de cerere prin care reclamanta solicită plata sumelor de 1688 lei si 5196 lei, reprezentând diferențe salariu perioadele 01.10._14; 01.07._15, fața de aceasta solicitare precizează faptul că societatea nu avut o decizie sau un act adițional la CIM pentru a acorda diferența de salariu.
Privitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită plata sumei de 2598 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de transport, subscrisa nu a acordat nici unui salariat care locuiește în același oraș cu locul de munca, c/val combustibil ci numai c/val pentru abonamente pe liniile de transport în comun asta pentru Sucursala D.T. S., iar la sediul companie a fost asigurat transportul cu un microbuz .
Cu privire la respectarea drepturilor salariaților, așa cum a arătat mai sus a respectat toate prevederile legale și achitat fată de reclamantă toate drepturile legale ce i se cuveneau.
În drept, a întemeiat întâmpinarea pe prevederile art. 205 și următoarele din Noul Codul de Procedură Civilă.
La data de 12.05.2015 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate prin întâmpinare și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În ședința publică din data de 16.06.2015, instanța a încuviințat proba cu efectuarea unei expertize contabile care a fost efectuată de expert P. C..
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, Tribunalul constată și reține următoarele:
Reclamanta C. S. a fost angajata pârâtei CN ..A. G. în cadrul Sucursalei Dr. Tr. S., de la data de 13.11.2000 cu contractul individual de muncă nr. 2107/14.11.2000, ca tehnician, iar ulterior ca și consilier juridic până la desfacerea contractului de muncă prin concediere colectivă conform deciziei nr. 63 din 27.03.2015.
Excepția nulității cererii de chemare în judecată constând în netimbrarea acțiunii invocată de pârâtă prin acțiune, este nefondată întrucât potrivit art. 270 Codul muncii raportat la art. 266 din Codul muncii cererile referitoare la conflicte de muncă sunt scutite de taxă de timbru.
Pe fond se reține că, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata: sumei de 45.000 lei reprezentând 50% spor pentru exercitarea și a unei alte funcții, acordat la salariul de bază al funcției înlocuite în perioada 01.04._15; sumei de 1688 lei constând în diferențe la salariul de bază în perioada 01.07._15; sumei de 5.196 lei reprezentând diferențe la salariu în perioada 01.10._14; sumei de 7.700 lei constând în prime colective negociate prin contractul colectiv de muncă, prime de vacanță și recompense ocazionale (8 martie, P., 1 iunie, pom de C.) pentru anii 2013 și 2014; sumei de 2.598 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport în perioada 01.04._15; A solicitat de asemenea obligarea pârâtei la plata tuturor contribuțiilor de asigurări sociale datorate la sumele de mai sus potrivit legii, plata dobânzilor legale aferente precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la petitul prin care se solicită obligarea la plata primelor cuvenite pe anii 2013 și 2014 se rețin următoarele:
Din copia CCM la nivel se societate precum și din expertiza efectuată în cauză rezultă următoarele:
Prin contractul colectiv de munca nr. 96/16.01.2013 (f.13-26 dosar), cu valabilitate în 2013-2014 încheiat la nivelul societății pârâte, s-a stabilit prin art. 94 pct. 2, lit. d,e,f că salariații au dreptul și la alte venituri precum:
94.2 d) prima de vacanta in valoare de 700 lei brut, acordata proporțional cu timpul lucrat in companie, cu încadrarea în B.V.C.-ul anual și se va acorda în ultima luna a anului;
94.2 .e) Prime cu ocazia sărbătorilor de P., Sf. M., și a sărbătorilor de C., într-un cuantum de 400 lei, cu încadrarea în B.V.C.-ul anual și se va acorda în ultima luna a anului;
94.2. f) Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului .... precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt impozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus depășește 150 lei.,.
Potrivit Tabelului nominal - prime 2013 conform CCM, înregistrat sub numărul 1190/29.04.2015 pus la dispoziție de pârâta și a extrasului de cont din data de 30.04.2015, expertul a constatat că, reclamantei i s-au achitat total drepturi (prime) brute în cuantum de 1900 lei, după aplicarea reținerilor rezultând suma neta de 1341 lei, compuse din: prima Paste 400 lei (brut), prima Sf. Mafia 400 lei (brut).prima C. 400 lei (brut), prima Vacanta 700 lei (brut).
Pe cale de consecința, expertul a calculat primele cuvenite pentru anul 2013 conform CCM doar în aplicarea art. 94 pct.2 lit. f) iar pentru anul 2014 aplicarea art.94 lit. d, e si f, ceea ce a condus la un cuantum total de 4000 lei brut.
Calculele se găsesc detaliate in anexa nr. 4 la raportul de expertiza contabila judiciara (f. 219 dosar).
În perioada din litigiu, respectiv 01.04._15, conform statelor de salarii, reclamanta nu a beneficiat de contravaloarea cheltuielilor de transport, la și de la locul de munca.
În Contractele colective de munca în vigoare nr. 54/27.06.2009, se prevede la art.39 pct. 2 și nr. 96/16.01.2013 art. 94, pct.2 lit. K că, salariații companiei beneficiază facilitați de transport local, în sensul decontării cheltuielilor de transport pe baza documentelor justificative, în prețul unui abonament de transport. Conform adresei nr. 1009/11.02.2013 emisa de Alpha Construct Sistem, referitor la oferta de preț pentru abonamentele de transport local și a abonamentelor de care au beneficiat salariați ai companiei în cursul anului 2014-2015 rezultă prețul unui abonament pentru anul 2013 de 63 lei, iar în anii 2014-2015 de 85 lei. Prin urmare pentru perioada 01.04._15, valoarea totală a abonamentelor de transport local este de 2598 lei brut conform calculelor prezentate în anexa nr. 5 la raportul de expertiza contabila. Petitul privind obligarea pârâtei la plata sumei de 45.000 lei reprezentând 50% spor pentru exercitarea și a unei alte funcții, este nefondat întrucât din probele administrate reiese că, reclamanta în perioada 01.04._15 nu a îndeplinit alte atribuții și responsabilități în afară de cele stabilite prin fisele de post cu nr. 8756/14.11.2005, (f.38-39 dosar) si nr. 2128/11.04.2012 (f. 40-45 dosar), fișe ce constituie anexe la contractul individual de muncă și care au însușite de reclamantă prin semnătură.
Petitele privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1688 lei constând în diferențe la salariul de bază în perioada 01.07._15 și a sumei de 5.196 lei reprezentând diferențe la salariu în perioada 01.10._14 respectiv c/v zilelor de concediu de odihnă reduse ca urmare a reducerii programului de muncă pentru cele ce urmează; Referitor la petitul privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1.668 lei reprezentând diferențe la salariu prin neaplicarea coeficienților de încadrare prin raportare la salariul minim brut pe țară se rețin următoarele:
Prin HG nr. 871/2013 s-a prevăzut că începând cu data de 01 ianuarie 2014 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună, iar începând cu data de 01 iulie 2014 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore.
Prin HG nr.1091/2014 s-a prevăzut că începând cu data de 01 ianuarie 2015 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168, 667 ore în medie pe lună.
În raport de prevederile hotărârilor de guvern succesive referitoare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se constată că reclamanta solicită ca aplicarea coeficienților de ierarhizare să se efectueze în raport de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Față de aceste solicitări, instanța constată că hotărârile de guvern menționate nu fac vreo referire la modalitatea de calcul a salariului, ci prevăd doar un prag minim al salariului de bază brut care să fie respectat de către angajatori astfel se apreciază ca fiind neîntemeiat și acest petit.
Potrivit dispozițiilor art. 164 alin.1, 2, Codul muncii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește prin hotărâre de guvern, iar angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut pe țară. Aliniatul 3 al aceluiași articol prevede că angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.
Din interpretarea prevederilor art.164 alin.3 Codul muncii potrivit cărora angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară, rezultă că noțiunea de salariu de bază menționată la alin.2 nu este identică cu cea de salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată menționată la alin.1.
Salariul de bază este partea principală a salariului total ce se cuvine fiecărui salariat, luând în considerare de regulă nivelul studiilor, calificarea și pregătirea profesională, importanța postului, caracteristicile sarcinilor și competențele profesionale. El constituie nu numai partea fixă a salariului, ci și element de referință în raport de care se calculează celelalte drepturi ale angajaților.
Salariul de bază se stabilește în conformitate cu prevederile legale în materia salarizării personalului bugetar, prevederi pe care pârâta le-a respectat.
Este nefondat și petitul privind obligarea pârâtei la plata diferențelor de salariu pentru perioada 01.10._-31.08.2014, perioadă în care fostul angajator a redus săptămâna de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână.
Potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata,, în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depășesc 30 de zile angajatorul are posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână cu reducerea corespunzătoare a salariului, pana la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.
Astfel, conform prevederilor legale menționate, in cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul are posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămâna, cu reducerea corespunzătoare a salariului, pana la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.
Așadar, angajatorul are dreptul sa elimine o zi de lucru din durata normala de lucru a salariaților stabilita săptămânal la 5 zile exclusiv in cazul reducerii temporare a activității pentru motivele si cu respectarea perioadei prevăzute de lege iar numărul zilelor de concediu de odihnă fiind redus corespunzător timpului efectiv lucrat.
Așa fiind instanța având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma brută în cuantum de 4000 lei reprezentând c/v prime aferente anilor 2013 și 2014 și suma în cuantum de 2598 lei reprezentând c/v abonamentului de transport local pentru perioada 01.04._15 precum și dobânda legală la aceste sume.
Văzând și dispozițiile art. 451 alin. 2 și 3 Cod pr. civ care dispun că, „instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului și expertului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta C. S., domiciliată în Dr.Tr.S., ..71, ., ., CNP_, CI ., nr._, împotriva pârâtei C.N. Administrația P. Dunării Fluviale SA G., cu sediul în mun. G., ., Cod fiscal nr._, Web site: www.apdf.ro; e-mail: secretariat{5)apdf.ro.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma brută în cuantum de 4000 lei reprezentând c/v prime aferente anilor 2013 și 2014 și suma în cuantum de 2598 lei reprezentând c/v abonamentului de transport local pentru perioada 01.04._15 precum și dobânda legală la aceste sume.
Obligă pârâta la 450 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică de la 27.10.2015, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. A. | Asistent judiciar, R. B. | Asistent judiciar, Ș. U. |
Grefier, M. D. |
Red.AM/DM
EX.4
COD OPERATOR 2626
18 Noiembrie 2015
.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 4279/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 4260/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
