Obligaţie de a face. Sentința nr. 4260/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4260/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 4260/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 4260/2015
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. S.
Asistent judiciar L. A. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul G. I. A. și pe pârâta . ca obiect obligație de a face acordarea și înscrierea în cartea de muncă a grupei a II-a de muncă pentru perioada 19.05._95.
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează instanței că la dosar a fost depusă copia carnetului de muncă al reclamantului și întâmpinare din partea pârâtei.
Constată că întâmpinata este depusă la dosar de pârâtă peste termenul prevăzut de lege astfel că în baza art 208 Cod procedură civilă se decade pârâta din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
La data de 02.09.2015 s-a înregistrat la această instanță acțiunea formulată de reclamantul G. A. prin care a chemat în judecată pârâta ..Tr.S. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată la acordarea și înscrierea în carnetul de muncă a grupei a II-a de muncă pentru perioada 19.05._95.
În fapt, reclamantul a arătat că în perioada în litigiu a desfășurat activitate la pârâtă, îndeplinind mai multe funcții și lucrând în mai multe sectoare din cadrul pârâtei, sectoare care au beneficiat de grupa a II-a de muncă, respectiv a deținut funcția de tâmplar, sortator, operator industria lemnului și expeditor, activități ce presupuneau lucrări în condiții de praf, gaze, temperaturi ridicate, zgomot, existând în permanență pericolul de îmbolnăviri profesionale, situație determinate de noxele existente care depășeau limitele maxime admise.
De asemenea, a arătat că în perioada 01.12._95 a beneficiat de un spor de 8%, respectiv 12% pentru condiții grele de muncă, sporuri menționate în carnetul de muncă.
Prin Ordinul 50/1990, a arătat reclamantul, s-a prevăzut încadrarea în grupa a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care era în activitate, nominalizarea persoanelor care urma să se încadreze în grupele I și II de muncă fiind făcută de conducerea societății, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă în care își desfășurau activitatea persoanele respective, astfel că a apreciat că activitatea desfășurată în cadrul pârâtei se încadrează în prevederile Ordinului 50/1990.
Mai mult, a arătat că potrivit pct.14 din Ordinul 50/1990, pe perioada 19.05._89 încadrarea în grupele I și II de muncă nu a fost condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.194 C.proc.civ. și Ordinul 50/1990.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar următoarele acte în copie: cartea identitate, extras din carnetul de muncă și cererea adresată pârâtei..
În baza art.201 alin.1 Cod pr. civ acțiunea a fost comunicată în copie pârâtei care nu a formulat întâmpinare în termenul legal.
La solicitarea instanței, prin adresa nr._/04.11.2015 pârâta a arătat că reclamantul față de perioada pentru care solicită grupa de muncă a fost salariatul societății în perioada 19.05._95, carnetul de muncă fiindu-i predat acestuia la data de 30.04.1995 când a încetat definitiv activitatea în cadrul societății, astfel că, de la momentul predării carnetului, reclamantul a avut cunoștință de faptul că în perioada lucrată nu a desfășurat activitatea în condițiile grupei a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990.
Față de acest aspect a mai arătat că, potrivit art.268 alin.2 C.muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă, altele decât cele prevăzute la alin.1, pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, astfel că dreptul reclamantului de a solicita acordarea grupei de muncă s-a născut cel mai târziu la momentul încetării raporturilor de muncă, fie la data de 31.07.1998, fie la data de 31.01.2005.
Pentru aceste considerente, pârâta a arătat că dreptul reclamantului de a solicita grupa de muncă este prescris.
La solicitarea instanței, reclamantul a depus la dosar în copie carnetul de muncă.
Analizând din oficiu dacă acțiunea a fost introdusă cu respectarea termenului de prescripție, Tribunalul reține următoarele:
Reclamantul G. A. a fost angajatul pârâtei ..Tr.S. în perioada 19.05._95 și a desfășurat activitate ca tâmplar, operator industria lemnului, sortator, expeditor și lucrător comercial, conform mențiunilor din carnetul de muncă.
Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul solicită să fie obligată pârâta să-i acorde grupa a II-a de muncă pentru activitatea desfășurată în perioada 19.05._95.
În raport de solicitarea reclamantului, instanța reține că în materia cererilor referitoare la încadrarea activității în grupe de muncă termenul de prescripție este de 3 ani.
Acest termen este prevăzut de art.268 Codul muncii care reglementează termenele pentru formularea cererilor prevăzând în alin.1 că „Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă; b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancționare disciplinară; c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator; d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia”; în alin.2 se prevede că „în toate situațiile, altele decât cele prevăzute la alin.1, termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului ”.
Din interpretarea dispozițiilor art.268 alin.2 Codul muncii rezultă că toate celelalte cereri în materia conflictelor de muncă, textul de lege nefăcând nici o distincție în raport de obiectul cererilor, pot fi formulate în termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului, care în speță curge de la data la care reclamantul a luat la cunoștință că în carnetul său de muncă societatea pârâtă nu a înscris mențiuni referitoare la încadrarea în grupa a II-a de muncă a activității desfășurate în perioada pentru care solicită grupa de muncă, respectiv 19.05._95.
Carnetul de muncă a fost predat reclamantului de . încetarea raporturilor de muncă cu aceasta la data de 30.04.1995, așa cum rezultă din adresa nr._/2015 depusă la dosar, deci peste termenul de 3 ani.
Se mai reține că la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare cod civil aprobat prin Legea nr.287/2009 și potrivit art.6 alin.4 „prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.
De asemenea, prin decizia în interesul legii nr.1/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5, art.201, art.223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil și ale art.6 alin.(4), art.2512, art.2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, stabilește că prescripțiile extinctive începute anterior datei de 01 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art.18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011”.
Având în vedere dispozițiile legale anterior enunțate se apreciază că dreptul la acțiune referitor la încadrarea în grupa a II-a de muncă a activității desfășurate în perioada 19.05._95 este prescris, urmând ca acțiunea să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul G. A. CNP_ domiciliat în Drobeta T. S., . 16, jud M. în contradictoriu cu pârâta . sediul în Drobeta T. S., ., jud M..
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Noiembrie 2015 la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE
S. L.
CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI
G. L. P. L.
GREFIER
I. I.
Red Sl- 4ex
16.11.2015
Cod op.2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 4199/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
