Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4158/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 4158/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 4158/2015

Dosar nr._ - conflict de muncă-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 4158

Ședința publică de la 15.10.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. M. M.

Asistent judiciar L. A. P.

Asistent judiciar L. G.

Grefier D. M. Al-F.

Pe rol soluționarea acțiunii având ca obiect drepturi bănești, formulată de reclamantul E. P. I. în contradictoriu cu pârâtele Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA- Sucursala Porțile de F. și Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București.

La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează că pârâta a depus la dosar concluzii scrise la care a anexat sentința nr.879/2015 pronunțată de Tribunalul O. .

Se ia act că în cauză s-a solicitat judecata în lipsă conform art.223 alin.3 Cod proc. civ și constatându-se că nu mai sunt probe de administrat, dosarul fiind în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.06.2015 reclamantul E. P. I. a chemat în judecată pe pârâta S. H. SA - Sucursala Porțile de F. solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată la plata sumei de 14.389 lei reprezentând plăți restante pe anii 2012 - 2014 conform contractului colectiv de muncă, respectiv: primă C. pe anul 2012 - 870 lei, primă C. și Sf. I. pe anul 2013 – câte 855 lei, primă P. pe anul 2014 - 950 lei, primă C. pe anul 2014 - 878 lei, primă Sf. I. pe anul 2014 - 1.021 lei și ajutor concediu de odihnă pe anii 2013, 2014 - câte 4.480 lei, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație; de asemenea a solicitat ca pentru sumele datorate să fie obligată pârâta la plata dobânzii legale.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei și a desfășurat activitate ca sudor până la data de 18.06.2015 când raporturile de muncă dintre părți au încetat conform art.61 lit. c) Codul muncii, urmare a pierderii capacității de muncă. Deși contractul de muncă a încetat, angajatorul a refuzat să-i plătească sumele datorate.

În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: decizia nr.345/17.06.2015 emisă de pârâtă, decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 1075/16.06.2015.

În procedura verificării și regularizării cererii conform art.200 alin.1, 2 Cod pr. civ s-a dispus completarea cererii de către reclamant în sensul de a dezvolta motivele de fapt cu privire la drepturile solicitate, să indice articolele și contractul colectiv de muncă în baza căruia se solicită drepturile.

Reclamantul a completat acțiunea arătând că drepturile bănești le solicită în baza art.4.88 din actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă și art. 2.30 din contractul colectiv de muncă, anexând extras din contractul colectiv de muncă.

Pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA, filială a SPEEH Hidroelectrica SA București prin Sucursala Porțile de F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat introducerea în cauză a S. H. SA, arătând că Sucursala Porțile de F. nu are personalitate juridică, fiind un dezmembrământ al S. H. SA.

Pe fondul cauzei s-a solicitat admiterea în parte a acțiunii referitor la petitele privind primele de sărbători pe anii 2012-2014 și respingerea petitelor privind primele de vacanță pe anii 2013, 2014.

În fapt, pârâta a arătat că reclamantul a fost angajatul sucursalei, drepturile salariale și contribuțiile fiind plătite de societatea mamă care are atribut fiscal.

Referitor la drepturile salariale restante, pârâta a arătat că la data promovării acțiunii, societatea avea de plată rest prime de sărbători legale conform contractului colectiv de muncă în vigoare până la data de 31.12.2014 și a actelor adiționale aferente.

Cât privește drepturile salariale restante, pârâta a recunoscut că unele drepturi au fost acordate cu întârziere datorită situației financiare grele prin care a trecut societatea care a asigurat, mai întâi, plata la timp a salariilor către toți angajații.

Prin întâmpinare pârâta a prezentat sintetic situația economică a societății precizând că la data fuziunii existau pierderi foarte mari la nivelul societăților care au fuzionat (peste 40.000.000), pierderi care au continuat să crească și după fuziune, astfel că întârzierea la plata drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă a fost justificată de situația economică a societății.

Cât privește drepturile solicitate de reclamant, pârâta a arătat că prima de C. pe anii 2012-2014 se acordă conform art.4.88 din contractul colectiv de muncă și actelor adiționale nr.1-4 în vigoare până la data de 21.01.2013 și actelor adiționale nr.5-6 în vigoare până la data de 31.12.2014; prima de P. 2014 și prima de Sf. I. 2013-2014 se acordă conform art.4.88 din actul adițional nr.6 la contractul colectiv de muncă, aceste prime nefiind plătite în integralitate.

Referitor la prima de vacanță pe anii 2013-2014, pârâta a arătat că este prevăzută în art.2.31 din actele adiționale nr.5-6 la contractul colectiv de muncă în vigoare până la data de 31.12.2014.

Prin întâmpinare s-a arătat că pentru respectarea Legii nr. 94/2014 pentru aprobarea OUG nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță, managementul societății a solicitat prin adresa nr.6346/15.07.2014 Direcției juridice a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice precizări referitoare la acordarea în bani a sumelor restante reprezentând c/val primelor de vacanță neacordate salariaților anterior fuziunii.

Prin răspunsul nr. 1483/05.08.2014 ministerul a comunicat că primele de vacanță neacordate sub forma tichetelor de vacanță cu ocazia efectuării concediilor nu pot fi compensate în bani și contravaloarea lor plătită în cursul anilor 2014-2015.

Față de acest răspuns societatea pârâtă a susținut că în raport de disp.art.5.39 din contractul colectiv de muncă aplicabil până la data de 31.12.2014 nu poate plăti în anii 2014-2015 primele de vacanță neacordate cu ocazia efectuării concediilor de odihnă în perioada 2013, 2014.

În susținerea apărărilor formulate prin întâmpinare pârâta a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: decizia nr.427/2014, certificat de înregistrare . nr._ emis de Oficiul Registrului Comerțului de la lângă Tribunalul București, certificat de înregistrare . nr._/22.10.2014 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, extras din contractul colectiv de muncă aplicabil, actele adiționale nr.5, 6 la acest contract, adresa nr.6346/15.07.2014 și adresa nr.7565/2014 emise de Hidroelectrica Serv SA, adresa nr.1483/2014 emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Prin încheierea de ședință din data de 10.09.2015 față de solicitarea formulată de pârâtă prin întâmpinare, s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de pârâtă și a Societății de Servicii Hidroenergetice H. SA București.

La termenul de judecată din data de 24.09.2015 pârâta a depus la dosar modul de calcul al drepturilor bănești restante datorate reclamantului pe anii 2012, 2013, 2014.

Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată și reține următoarele:

Reclamantul E. P. I. a fost angajatul pârâtei Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA - Sucursala Porțile de F. și a desfășurat activitate până la data de 18.06.2015 când raporturile de muncă dintre părți au încetat în baza art.61 lit. c) Codul muncii, conform deciziei nr.345/2015, urmare a pierderii în totalitate a capacității de muncă a reclamantului .

Prin acțiunea dedusă judecății se solicită să fie obligate pârâtele Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București și Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA - Sucursala Porțile de F. la plata următoarelor drepturi bănești restante: primă C. pe anul 2012, primă Sfântul I., primă C., primă concediu de odihnă pe anul 2013, primă P., primă Sfântul I., primă C., primă concediu de odihnă pe anul 2014, sume actualizate cu indicele de inflație și plata dobânzii legale aferente.

Analizând solicitările reclamantului, Tribunalul reține că prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, valabil până la data de 31.12.2014, s-a prevăzut acordarea următoarelor drepturi:

În art. 2.31 s-a prevăzut că, pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță în cuantum de 100% din indemnizația de concediu brută determinată conform prevederilor art.2.30, primă care se plătește cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

În art.4.88 al.1 lit. a, b, c din același contract colectiv s-a prevăzut că „Cu ocazia unor sărbători religioase, salariații unității (care nu au contractul individual de muncă suspendat) vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unor adaosuri în sumă fixă: a) un adaos de P., în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare; b) un adaos de C., în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare; c) un adaos de Sfântul I. care este și Ziua energeticianului, în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare.

Contractul colectiv de muncă aplicabil a fost modificat prin mai multe acte adiționale, iar prin actul adițional nr. 6/2013 s-au adus modificări și completări la următoarele articole:

La art.2.31 s-a prevăzut că pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi prima de vacanță în sumă netă de 90 lei/zi de concediu de odihnă, primă care se plătește cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Art.4.88 s-a modificat în sensul că „cu ocazia unor sărbători religioase, salariații unității vor beneficia de adaosuri în sumă fixă în valoare de cel puțin clasa 17 din grila de salarizare ( pentru anul 2013 valoarea adaosurilor se stabilește în cuantum de 600 lei/ adaos în sumă netă): a) un adaos de P.; b) un adaos de C. ; c) un adaos de Sfântul I. care este și Ziua energeticianului .

Prin urmare, se constată că prin actul adițional nr. 6 dispozițiile inițiale ale contractului colectiv de muncă la nivel de societate referitoare la adaosurile acordate salariaților cu ocazia sărbătorilor de P., de C. și de Sfântul I., respectiv dispozițiile privind prima de vacanță au fost modificate în ceea ce privește cuantumul acestora.

Din interpretarea dispozițiilor contractuale rezultă că acordarea acestor adaosuri, precum și a primei de vacanță era obligatorie pentru angajator – „vor beneficia de adaosuri”, „vor primi o primă de vacanță”, însă cuantumul acestor drepturi s-a modificat prin actul adițional nr. 6.

Se mai constată că prin întâmpinare pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA - Sucursala Porțile de F. a recunoscut că nu a acordat în integralitate reclamantului următoarele drepturi bănești: diferență adaos C. 2012, adaos C. și adaos Sf. I. (Ziua energeticianului ) aferente anului 2013, adaos P., adaos Sf. I. (Ziua energeticianului ), diferență adaos C. aferente anului 2014, sumele datorate fiind arătate în înscrisul intitulat „calcul drepturi salariale” depus la fila 86 dosar, suma netă aferentă acestor drepturi fiind de 4.533 lei, pentru neplata acestor drepturi la timp pârâta invocând dificultățile financiare și problemele economice.

Potrivit art. 229 alin.4 Codul muncii republicat ( anterior art.236 alin.4 ) „contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților”.

De asemenea, art.148 din Legea dialogului social nr.62/2011 dispune că „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți”, aceeași dispoziție fiind inserată și în art.243 alin.1 Codul muncii în forma în vigoare la data încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

Având în vedere dispozițiile imperative ale contractului colectiv de muncă aplicabil până la data de 31.12.2014 coroborat cu dispozițiile Codului muncii, se constată că reclamantul este îndreptățit la plata diferențelor pentru adaosul C. aferent anului 2012, plata adaosului C. și adaosului Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2013, plata adaosului P., adaosului Sfântul I.

( Ziua Energeticianului), diferențe adaos C. aferente anului 2014.

Cât privește prima de vacanță pe anii 2013, 2014 se constată că prin întâmpinare, pârâtele au arătat că în raport de dispozițiile Legii nr.94/2014 pentru aprobarea OUG nr.8/2009 și adresei nr.1483/2014 emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu mai poate plăti primele de vacanță neacordate cu ocazia efectuării concediilor de odihnă pe anii 2013, 2014.

Față de apărarea formulată de pârâte instanța reține că prin Legea nr. 94 /2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 496/03.07.2014, intrată în vigoare la data de 06.07.2014, s-a aprobat cu modificări și completări OUG nr.8/18.02.2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

În art.1 alin.1, 2 din OUG 8/2009 modificată și completată se prevede că „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial, angajatorii care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot acorda, în condițiile legii, bonuri de valoare, denumite în continuare vouchere de vacanță. Instituțiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și instituțiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, inclusiv cele care se finanțează integral din venituri proprii, regiile autonome, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul este acționar unic sau acționar majoritar, societățile și companiile naționale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, acordă, în condițiile legii, vouchere de vacanță.”

În art.11 din aceeași Ordonanță se prevede că „societățile naționale, companiile naționale și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul este acționar unic sau acționar majoritar, precum și regiile autonome, indiferent de forma de coordonare/subordonare, pot acorda angajaților proprii prime, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, numai sub forma voucherelor de vacanță, în conformitate cu prevederile art. 1."

Prin Legea 173/29.06.2015 publicată în Monitorul oficial nr. 481/01.07.2015 s-a aprobat OG nr. 8/2014 pentru modificarea unor termene prevăzute în OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță.

Prin art. II din această lege s-a prevăzut că „prin excepție de la prevederile art.11 din OUG 8/2009 aprobată cu modificări și completări prin Legea 94/2014, cu modificările ulterioare, regiile autonome, societățile și companiile naționale, precum și societățile reglementate de Legea nr.31/1990 republicată, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori dețin o participație majoritară, pot acorda angajaților proprii prime sau vouchere de vacanță, cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în conformitate cu prevederile art. 1 și a contractului colectiv de muncă în vigoare până la data expirării acestuia, în funcție de sumele prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate”.

În raport de aceste dispoziții legale se constată că Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA București intră în sfera de aplicare a OUG nr. 8/2009 modificată și completată, însă prin art. II din Legea nr.173/2015 pentru aprobarea OG 8/2014 s-a prevăzut o excepție de la dispozițiile legale referitoare la acordarea voucherelor de vacanță în sensul că angajaților li se pot acorda de către societățile angajatoare prime de vacanță prevăzute de contractul colectiv de muncă în vigoare până la data expirării acestuia.

În speță, această prevedere legală este pe deplin aplicabilă, întrucât primele de vacanță sunt solicitate de reclamant pentru anii 2013, 2014, aceste drepturi bănești fiind prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de societate, valabil până la data 31.12.2014.

Așa fiind, în cauză urmează să se dea eficiență prevederilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.6, contract care la art.2.31 prevede plata primei de vacanță.

Acest contract colectiv a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale și constituie legea părților conform art.229 alin. 4 Codul muncii, iar urmare a aprobării a OUG nr. 8/2009 prin Legea 94/2014 contractul colectiv nu a fost modificat cu respectarea dispozițiilor legale.

Așa cum s-a arătat există dispoziții legale ulterioare, art. II din Legea nr.173/2015, care prevăd că societățile angajatoare pot acorda salariaților prime de vacanță conform contractului colectiv de muncă în vigoare până la data expirării acestuia.

Se mai constată că pârâtele prin concluziile scrise au invocat disp. art. 5.39 din contractul colectiv de muncă, articol care prevede că „dispozițiile prezentului contract colectiv de muncă se completează cu prevederile legislației în vigoare”.

Din interpretarea art.5.39 rezultă că prevederile contractuale se completează cu legislația în vigoare, iar în cauză reclamantul a solicitat prime de vacanță pe anii 2013, 2014, contractul colectiv de muncă prevăzând acordarea acestei prime, în același sens fiind și disp. art. II din Legea 173/2015.

Față de motivele enunțate, se apreciază că reclamantul este îndreptățit la acordarea primei de vacanță pe anii 2013, 2014.

Cât privește invocarea de către pârâtă a dificultăților financiare ca o cauză de neplată a acestor drepturi, instanța reține că aceste dificultăți nu o exonerează de obligația de acordare a beneficiilor către salariați, angajatorul având posibilitatea să procedeze la modificarea contractului colectiv cu respectarea procedurii prevăzute de lege, ceea ce s-a și întâmplat prin actul adițional nr.6/2013 prin care s-au modificat și completat prevederile contractuale, inclusiv cele referitoare la aceste drepturi a căror plată a fost menținută în continuare.

În raport de considerentele în fapt și în drept anterior expuse se constată că reclamantul este îndreptățit la plata sumei nete de 12.014 lei reprezentând diferențe adaos C. aferent anului 2012, adaos C. și adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2013, adaos P., adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului), diferențe adaos C. aferente anului 2014, prima de vacanță pe anul 2013 și 2014.

Potrivit art.253 alin.1 Codul muncii „angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul”.

Față de faptul că pârâtele nu au plătit la termen drepturile bănești stabilite prin contractul colectiv de muncă, se apreciază că au produs un prejudiciu reclamantului, urmând ca suma să fie actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.

Reactualizarea conform indicelui de inflație intervenit în perioada în care aceste drepturi nu au fost plătite, reprezintă cel mai fidel prejudiciu real suferit de către reclamant prin privarea de aceste drepturi.

De asemenea se impune și repararea prejudiciului constând în lipsa de folosință a sumelor cuvenite, motive pentru care vor fi obligate pârâtele și la plata dobânzii legale.

Potrivit art.1531 al.1, 2 cod civil „Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.”

Art. 1535 al.1 Cod civil dispune că „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până în momentul plății în cuantumul convenit de părți sau în lipsă în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.”

Natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune - daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată, iar a doua reprezentând valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății – daune compensatorii.

De asemenea, indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare, iar dobânda legală reprezintă câștigul, folosul pe care l-ar fi obținut reclamantul din investirea banilor dacă aceștia ar fi fost plătiți la termen.

Prin urmare, este admisibil cumulul dobânzii cu actualizarea obligației cu rata inflației, întrucât nu se ajunge la o dublă reparare.

În concluzie, se constată că acțiunea este întemeiată, urmând să fie admisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul E. P. I. - CNP_, cu domiciliul în Drobeta Tr. S., .. 1, ., . în contradictoriu cu pârâtele Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA - J_, CUI RO_, cont bancar RO98BTRLRONCRT_, deschis la Banca Transilvania Sucursala B. Obor și Societatea de Servicii Hidroenergetice H. SA - Sucursala Porțile de F., J_, CUI_, e-mail_., ambele cu sediul procesual ales în București, ..3, etaj 3-5, sector 2.

Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma netă de 12.014 lei reprezentând diferențe adaos C. aferent anului 2012, adaos C. și adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului) aferente anului 2013, adaos Paste, adaos Sfântul I. (Ziua Energeticianului), diferențe adaos C. aferente anului 2014, prima de vacanță pe anul 2013 și prima de vacanță pe anul 2014, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație de la data la care erau datorate până la data plății efective, precum și plata dobânzii legale aferente acestei sume.

Cu apel, cale de atac care se depune la Tribunalul M..

Pronunțată azi 15.10.2015 în ședință publică la sediul Tribunalului M..

Președinte,

N. M. M.

Cu votul consultativ al asistenților judiciari,

L. A. P. L. G.

Grefier,

Red./tehnored.: jud. NMM/ gref. AFM

Ex. 5/30.10.2015

Cod operator 2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4158/2015. Tribunalul MEHEDINŢI