Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4212/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4212/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 4212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 4212/2015
Ședința publică de la 29 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Asistent judiciar L. A. P.
Asistent judiciar L. G.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul M. G. N. și pe pârâtele S. DE S. HIDROENERGETICE HIDROSERV SA, H. S. SA BUCUREȘTI - SUCURSALA PENTRU REPARAȚII ȘI S. PORȚILE DE F., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat I. L. pentru reclamant și consilier juridic T. C. pentru pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință care învederează instanței că la dosar au fost depuse note de ședință din partea pârâtei.
Apărătorul reclamantului arată că în notele de ședință nu este menționată prima de Paști aferentă anului 2013.
Reprezentanta pârâtei precizează că aceasta a fost plătită integral în luna mai 2013.
Apărătorul reclamantului solicită încuviințarea probei cu expertiză contabilă pentru a se calcula contravaloarea tichetelor de masă, contravaloarea transportului și indexările salariale pentru anii 2012, 2013, 2014; depune la dosar și obiective în acest sens.
Reprezentanta pârâtei se opune al proba solicitată întrucât societatea nu are obligația să acorde tichete de masă iar în ceea ce privește contravaloarea transportului s-a făcut dovada că reclamantul nu a parcurs procedura pentru decontarea acestuia.
Instanța respinge proba cu expertiză contabilă ca nefiind utilă soluționării cauzei din înscrisurile de la dosar putând să-și formeze o părere.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat în cauză, instanța în baza art 394 Cod procedură civilă declară cercetarea procesului încheiată și deschide dezbaterile:
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat întrucât reclamantul nu a împuternicit sindicatul să-l reprezinte în dosarul_ .
Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată cu cheltuieli de judecată.
Solicită plata contravalorii primei de C. pentru anii 2012, 2013, 2014, plata contravalorii primei de P. pentru anii 2013 și 2014 întrucât nu s-a făcut dovada că pentru anul 2013 a fost achitată, plata contravalorii primei de Sfântul I. pentru anii 2013 și 2014.
Referitor la contravaloarea tichetelor de masă arată că este un drept prevăzut de contractul colectiv de muncă iar faptul că societatea a avut dificultăți financiare nu o exonerează de obligația de a le acorda.
De asemenea solicită și plata contravalorii transportului întrucât și acest drept este prevăzut în contractul colectiv de muncă.
Reprezentanta pârâtei susține excepția autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei susține că primele de C., de Paști și de Sfântul I. au fost plătite parțial.
Referitor la tichetele de masă arată că acestea nu au fost acordate din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat societatea.
Arată de asemenea că reclamantul a stat în Motelul H., nu a îndeplinit procedura pentru plata contravalorii transportului și solicită respingerea acestui petit.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.05.2015 sub nr._, reclamantul M. G. N. a chemat în judecată pârâții S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA și H. S. SA București – Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate la:
- Plata contravalorii primei de C., pentru anii 2012, 2013, 2014 în baza punctului J art.2 lit.f din contractul individual de muncă nr.523/2010, coroborat cu punctul J art.2 lit.q din contractul individual de muncă nr.388/2013, raportat la art.161 Codul muncii;
- Plata contravalorii primei de Paști, pentru anii 2013 și 2014 în baza punctului J art.2 lit.f din contractul individual de muncă nr.523/2010, coroborat cu punctul J art.2 lit.q din contractul individual de muncă nr.388/2013, raportat la art.161 Codul muncii;
- Plata contravalorii primei de Sf. I., pentru anii 2013 și 2014 în baza punctului J art.2 lit.f din contractul individual de muncă nr.523/2010, coroborat cu punctul J art.2 lit.q din contractul individual de muncă nr.388/2013, raportat la art.161 Codul muncii;
- Plata contravalorii primei de vacanță pentru anii 2013 și 2014 în baza punctului J art.2 lit.f din contractul individual de muncă nr.523/2010, coroborat cu punctul J art.2 lit.q din contractul individual de muncă nr.388/2013, raportat la art.161 Codul muncii, precum și a prevederilor CCM aplicabil pârâtei;
- Plata contravalorii tichetelor de masă aferente anului 2013, în baza dispozițiilor Legii nr.142/1998 precum și a prevederilor CCM aplicabil pârâtei;
- Plata sumelor de bani ce au reprezentat indexările salariale pentru anii 2012, 2013 și 2014 în baza dispozițiilor HG nr.1225/14.12.2011, HG nr.23/2013, HG nr.871/2013 raportat la art.164(1) Codul muncii;
- Plata contravalorii actualizării sumelor solicitate la petitele 1 – 6 cu rata indicelui de inflație la momentul plății precum și la plata de dobânzi legale corespunzătoare acelorași sume cerute la petitele 1 – 6, în baza art.161 alin.4 Codul muncii și art.1082 – 1088 Codul civil;
- Plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu purtarea prezentului proces, conform art.453 și urm. NCPC.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost salariat – electrician – în cadrul Sucursalei pentru Reparații și S. Porțile de F. Drobeta T. S. din anul 2010, astfel că beneficiază de toate drepturile acordate prin Contractul Individual de Muncă, dar și prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de societate, precum și de drepturile ce decurg din lege.
Potrivit acestora deși avea dreptul să primească primele pentru C., Paști, Sf. I. și prima de vacanță, pârâta nu i le-a acordat.
A arătat și că salariul său de bază nu i-a fost indexat niciodată deși prin hotărâri de guvern succesive – pentru anii 2012-2014 – s-a mărit salariul minim pe economie astfel încât pârâta trebuia să coreleze salariile angajaților cu salariul minim fixat.
A arătat că solicită obligarea la plata actualizării cu indicele de inflație la momentul plății, precum și la plata de dobânzi legale corespunzătoare acestor drepturi deoarece pentru salariale se pot acorda atât dobânzi legale cât și actualizare cu indicele de inflație, întrucât natura lor juridică este diferită.
A arătat că în drept își întemeiază acțiunea pe dispozițiile punctului J art.2 lit.f din contractul individual de muncă nr.523/2010, punctul J art.2 lit.q din contractul individual de muncă nr.388/2013, art.161 Codul muncii, Legea nr.142/1988, CCM aplicabil pentru anii 2012-2014, HG nr.1225/2011, HG nr.23/2013, HG nr.871/2013, art.164(1) Codul muncii, art.161 alin.4 Codul muncii, art.1082 – 1088 cod civil și art.453 și urm. NCPC.
A depus la dosar înscrisuri reprezentând: contract individual de muncă nr.523/2010, act adițional nr.2/23.10.2014 la contractul individual de muncă nr.388/05.08.2013, exemplar interogatoriu și împuternicire avocațială.
În baza art.201 alin.1 Cod pr. civ acțiunea a fost comunicată în copie pârâtelor, pârâta SSH Hidroserv SA – Sucursala Porțile de F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea în parte a acțiunii în ceea ce privește petitele 1-3 și respingerea în totalitate a petitelor 4-6 ca nefondate și netemeinice.
A arătat că, în anul 2010 a fost încheiat contractul individual de muncă nr.523 pe perioadă nedeterminată pentru funcția de electrician la fosta . F. SA – Secția de Reparații Porțile de F. II – Laborator AMC, iar după fuziune prin contopire, înregistrată la 05.08.2013, contractul de muncă al reclamantului a fost reînregistrat în REVISAL sub nr.388/05.08.2013.
S-a precizat faptul că, la data promovării cererii de chemare în judecată, societatea are de achitat rest prime de sărbători conform CCM în vigoare până la data de 31.12.2014 și a actelor adiționale aferente.
Cu privire la drepturile salariale restante, pârâta a arătat că unele drepturi au fost acordate uneori cu întârziere datorită situației financiare grele prin care trecea societatea (situație cunoscută de toți salariații și de către Sindicatul reprezentativ).
S-a mai arătat și că drepturile solicitate de către reclamant se acordă până la data de 31.12.2014, conform CCM și actului adițional nr.4-5 la CCM și a actului adițional nr.6 la CCM în vigoare, acte adiționale ce au fost negociate de către comisiile de negociere desemnate de către administrație și de sindicatul reprezentativ la nivel de societate.
Actul adițional nr.6 în vigoare până la 31.12.2014, prin care au fost reduse o parte din drepturile salariale, a fost semnat în luna aprilie 2013 și a fost depus la ITM M. cu adresa nr.3104/23.04.2013 fiind înregistrat în Registrul unic de evidență al ITM M. la nr.1/29.04.2013.
S-a arătat și că, la data fuziunii existau pierderi foarte mari la nivelul societăților care au fuzionat, pierderi ce au continuat să crească și după data fuziunii, astfel că micile întârzieri la plata unor drepturi din CCM sunt justificate de această situație economică foarte gravă, iar reclamantul ca de altfel toți salariații sucursalei a primit drepturile salariale lunare cuvenite, conform foilor colective de prezență, acesta fiind plătit pentru timpul lucrat primind și bonurile de masă în anul 2014.
Cu privire la prima de C. 2012-2014, s-a arătat că aceasta este acordată conform art.4.88 din CCM și a actelor adiționale 1-4 în vigoare până la 21.01.2013, precum și a actelor adiționale 5-6 în vigoare până la data de 31.12.2014, iar reclamantul are de primit doar diferențe.
Cu privire la prima de P. 2013-2014, s-a arătat că aceasta este acordată conform art.4.88 din Actul Adițional nr.5 și nr.6 la CCM în vigoare până la 31.12.2014, iar reclamantul a primit această primă în integralitate pentru anul 2013, rămânând de acordat doar diferența pentru anul 2014.
Cu privire la prima de Sfântul I. 2013-2014, s-a arătat că aceasta este acordată conform art.4.88 din Actul adițional nr.6 la CCM în vigoare de la data de 01.05.2013 până la data 31.12.2014, iar reclamantul are de primit doar diferențe, deoarece această primă nu a putut fi plătită integral întrucât societatea a traversat o perioadă grea peste care s-a suprapus programul de restructurare și concediere colectivă.
Cu privire la prima de vacanță 2013-2014, s-a arătat că aceasta este prevăzută în art.2.31 din Actele adiționale nr.5 și nr.6 la CCM în vigoare până la data de 31.12.2014. S., în vederea respectării prevederilor Legii nr.94/01.07.2014 – pentru aprobarea OUG nr.8/2009 – privind acordarea tichetelor de vacanță, a solicitat prin adresa nr.6346/15.07.2014 Direcției juridice a MMFPSPV precizări privind acordarea în bani a sumelor restante reprezentând contravaloarea primelor de vacanță neacordate salariaților anterior fuziunii, iar urmare a răspunsului nr.1483/05.08.2014 înregistrat la societate sub nr.5885/08.08.2014, prin acre se arată că primele de vacanță neacordate sub forma tichetelor de vacanță cu ocazia efectuării concediilor de odihnă nu pot fi compensate în bani și contravaloarea lor plătită în cursul anului 2014-2015, s-au purtat discuții cu sindicatele în data de 16.09.2014. În urma discuțiilor purtate și a răspunsului MMFPSPV, societatea a considerat că nu poate plăti în anul 2014-2015 primele de vacanță neacordate cu ocazia efectuării concediilor de odihnă 2013-2014.
Cu privire la bonurile de masă neacordate în perioada 01.05._13, s-a arătat că acestea nu au mai fost acordate datorită situației financiare precare a societății, iar CCM aplicabil nu impune obligativitatea în sarcina societății de a acorda tichetele de masă.
S-a arătat că, SPEEH H. SA este unicul acționar și în perioada iunie 2012-iunie 2013, s-a aflat în insolvență fapt ce a dus la decontarea cu greutate a lucrărilor și serviciilor efectuate către principalul beneficiar, condiții în care au apărut problemele financiare.
În cursul anului 2013 Consiliul de Administrație al fostei societăți a adoptat mai multe hotărâri care să permită redresarea societății: reducerea anumitor sporuri, reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână, reducerea unor drepturi de natură salarială, reducerea sau eliminarea unor ajutoare și un plan de restructurare economico-financiară. Ca urmare a acestor măsuri, cu excepția lunii ianuarie 2013 (din 20 ianuarie) și mai 2013 când s-au lucrat 5 zile pe săptămână, întregul an 2013 a avut săptămâna de lucru a fost redusă de 5 la 4 zile pe săptămână.
Conform art.5.24 alin.1 din CCM-ul în vigoare, societatea poate acorda tichete de masă în măsura în care există prevedere bugetară. Sintagma ”poate acorda” nu creează obligația acordării tichetelor de masă în sarcina societății, ci facultatea acordării acestora, iar datorită situației economice grave precum și a pierderilor financiare înregistrate de către societate, tichetele de masă nu au mai fost acordate începând cu data de 01.05.2013.
Cu privire la actualizarea salariului conform indexării salariului minim pe economie, s-a solicitat respingerea acestui petit ca nefundat și neîntemeiat.
S-a arătat că SPEEH H. SA a fost și este unicul acționar și în perioada 2012-iunie 2013 s-a aflat în insolvență (a reintrat în insolvență în februarie 2014) fapt ce a dus la decontarea cu greutate a lucrărilor și serviciilor efectuate către principalul beneficiar, fapt ce a dus la apariția problemelor financiare.
Datorită existenței situației economice grave, nu s-a efectuat nici o mărire salarială, angajatorul fiind nevoit să adopte măsuri de redresare economică pentru evitarea unei stări de insolvență/faliment, astfel în lunile ianuarie și martie 2013 Directorul societății a fost împuternicit să semneze două acte adiționale la CCM în vigoare la nivelul fostei societăți prin care erau reduse și/sau plafonate anumite drepturi salariale, ulterior decizându-se reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână.
Pârâta a arătat și că, drepturile salariale se acordă conform CCM și actelor adiționale nr.1-6 la CCM în vigoare, acte ce au fost negociate cu sindicatul reprezentativ de la nivelul societății, iar potrivit CCM și actelor adiționale s-a stabilit cuantumul grilei de salarizare, prevederile HG nr.23/2013 și HG nr.871/2013 privitoare la salariul constituind nivelul minim garantat în plată pentru un salariat care a prestat muncă în program lunar complet.
Ultimul protocol semnat și aprobat de Consiliul de Administrație prevedea ca începând cu 01.05.2010 valoarea grilei de salarizare să fie de 707 lei.
S-a arătat și că, valoarea clasei de salarizare care stă la baza salariului se negociază, se aprobă de către Consiliul de Administrație, iar în baza negocierii se încheie un protocol care stă la baza emiterii deciziei de mărire a grilei.
Totodată, a precizat că având în vedere că Bugetul de venituri și cheltuieli al fostei societăți nu permitea măriri salariale s-a semnat un protocol care să prevadă măriri ale grilei de salarizare după data de 01.05.2010 (decizia nr.78/30.04.2010), și având în vedere că în perioada 01.05._14 nu a mai fost semnat un protocol pentru mărirea grilei de salarizare, solicitarea reclamantului este neîntemeiată și lipsită de obiect.
Pârâta a precizat și faptul că, salariul de bază acordat de angajator nu se calculează pornind de la salariul de bază minim brut garantat în plată, ci de la o anumită clasă de salarizare multiplicată cu un anumit coeficient, iar salariul stabilit și primit de reclamant este superior celui reglementat de hotărârile de guvern (care nu fac referire la salariile de bază corespunzătoare unei grile de salarizare, ci la salariul minim brut pe țară garantat în plată).
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.205 și urm. din NCPC, Codul muncii, CCM în vigoare la nivelul unității până la 31.12.2014, NCC.
A depus la dosar înscrisuri reprezentând: extras CCM, acte adiționale nr.1-6 la CCM aplicabil până la 31.12.2014, BVC 2011-2013, adresa nr.7565/18.09.2014, documente privind ultima negociere referitoare la modificarea grilei de salarizare.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților potrivit prevederilor art.223 coroborate cu art.411 alin.2 din NCPC.
La 09.09.2015, reclamantul prin apărător a formulat și depus precizare de acțiune prin care a arătat că înțelege să adauge încă un petit la acțiunea introductivă, respectiv obligarea la plata contravalorii lunare a transportului între domiciliul (Drobeta T. S.) și locul de muncă (Secția reparații AMC Porțile de F. 2) pentru perioada 30.09._15.
A motivat că, odată cu comunicarea înscrisurilor anexate la întâmpinare a observat că în Actul Adițional nr.6 la CCM Hidroserv Porțile de F., se stabilește la art.4.91 faptul că ”personalul nelocalnic din unitățile Hidroserv la care distanța între localitatea de domiciliu și locul de muncă este de minimum 7 km, beneficiază de asigurarea transportului la și de la locul de muncă/sau de decontarea lunară a contravalorii transportului.”.
Reclamantul a arătat că are domiciliul în Drobeta T. S. și până la locul său de muncă – Secția reparații AMC Porțile de F. 2, distanța este de aproximativ 45 km.
A mai arătat și că nu a avut cunoștință de existența acestei clauze din CCM – Actul adițional nr.6, astfel că nu a beneficiat de decontarea contravalorii transportului.
S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA, Filială a SPEEH H. SA prin Sucursala Porțile de F., la 24.09.2015, prin note de ședință a arătat că în raport de cererea de chemare în judecată și de precizarea de acțiune solicită admiterea excepției conexității și litispendenței privind petitul referitor la adaosul de Sf. I. pentru anul 2013 și adaosul de C. pentru 2012-2013 și admiterea excepției autorității de lucru judecat privind actualizarea grilei de salarizare.
A arătat că referitor la adaosul de C. 2012-2013 și Sf. I. 2013, reclamantul a împuternicit Sindicatul Porțile de F. să promoveze acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului M. și potrivit art.138 alin.1 din NCPC ”Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe, prin cereri distincte.”.
Cu privire la actualizarea grilei de salarizare, pârâta a arătat că reclamantul a împuternicit Sindicatul Porțile de F. să promoveze acțiunea ce are ca obiect actualizarea grilei de salarizare – dosarul nr._ – Tribunalul M., acțiune ce a fost respinsă prin sentința civilă nr.3363/2015, sentință ce a rămas definitivă prin neapelare, astfel că în cauză operează excepția autorității de lucru judecat în temeiul art.432 NCPC.
Față de precizarea de acțiune a reclamantului, pârâta a arătat că Sindicatul Porțile de F. a semnat contractul colectiv de muncă și actele adiționale la acesta, iar susținerea reclamantului că nu avea cunoștință de prevederile actului adițional nr.6/2013 la CCM nu au suport în condițiile în care acesta făcea parte din Sindicatul Porțile de F..
A arătat că, conform CCM valabil până la 31.12.2014 și a actelor adiționale de modificare pentru ca unui salariat să i se aprobe cererea privind decontarea transportului, acesta trebuia să parcurgă etapele prevăzute de art.4.91 din CCM și art.20.2 din Regulamentul privind acordarea sporurilor și a altor drepturi de salarizare și de altă natură prevăzute în CCM.
Astfel, reclamantul ar fi trebuit să depună o cerere la care se anexau documentele solicitate, cerere ce trebuia depusă în prima decadă a lunii pentru luna precedentă și numai în baza acesteia se făcea decontarea, dar în evidențele societății pentru perioada 30.09._15 nu este înregistrată nici o cerere depusă de reclamant în vederea decontării transportului.
A mai arătat și că, reclamantul la locul de muncă, respectiv CHE Porțile de F. II a beneficiat și a locuit gratuit inițial la motelul aparținând SH Porțile de F. II și apoi a primit o locuință de intervenție din partea societății.
A depus la dosar înscrisuri reprezentând: certificat de înmatriculare al SSH Hidroserv SA – Sucursala Porțile de F., fișă calcul drepturi salariale, dovada plăților parțiale aferente primelor de sărbători, extras CCM și extras din Actul adițional nr.6 la CCM referitor la transport, extras Regulament privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, a altor sporuri și drepturi de salarizare și de altă natură prevăzute în CCM, mod de decontare transport pentru alt salariat.
Prin notele de ședință din 14.10.2015, reclamantul prin apărător a solicitat respingerea excepțiilor invocate arătând că acestea nu sunt susținute de probe, în sensul că nu s-a făcut dovada că reclamantul a împuternicit sindicatul să formuleze acțiune în instanță.
La 15.10.2015, instanța prin încheierea de ședință a dispus unirea excepțiilor invocate cu fondul cauzei.
La 20.10.2015, pârâtul a formulat note de ședințe prin care a arătat sumele cuvenite reclamantului precum și ce sume i s-au plătit acestuia.
Reclamantul a depus înscrisuri reprezentând: mandat de reprezentare al membrilor Sindicatului Porțile de F.; sentința nr.3363/2015;
Pârâta a depus al dosar înscrisuri reprezentând: adresele nr._/02.10.2015 și nr._/07.10.2015 referitoare la corespondența purtată cu SH Porțile de F. referitoare la cazarea reclamantului în spațiile locative ale CHE Porțile de F. II, proprietatea SH Porțile de F.; notă de repartiție și aprobarea nr._/2014; contract de închiriere; notificări nr._/2015 și nr._.1/2015; state de plată privind plăți parțiale ale primelor cu detalii referitoare la valori brute și nete încasate; dovada plății integrale a primei de Paști pentru anul 2013;
Examinând actele dosarului instanța reține următoarele:
Conform contractului individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr 523/2010 în registrul general de evidență a salariaților reclamantul este salariat al societății pârâte, în funcția de electrician, activitatea desfășurând-o la Secția Reparații PF 2 Laborator AMC.
Prin acțiunea de față reclamantul a solicitat plata de către angajator a unor drepturi salariale așa cum rezultă din contractul individual de muncă și din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate drepturi aferente anilor 2012 -2014.
În conformitate cu art. 248 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate.
Prin notele de ședință pârâta a invocat excepția conexității și litispendenței deoarece pe rolul acestei instanțe se află dosarul nr_ prin care reclamantul a împuternicit Sindicatul PF II să promoveze acțiune împotriva angajatorului privind plata Primei de C. pe anii 2012 -2013 și a primei de Sfântul I. pe anul 2013, excepție pe care nu a mai susținut-o deoarece acțiunea înregistrată sub nr_ a fost perimată.
A fost susținută excepția autorității de lucru judecat referitor la petiul privind actualizarea grilei de salarizare deoarece prin Sentința civilă 3363/2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr_ a fost soluționată cererea formulată de Sindicatul Porțile de F. în numele și pentru reclamant privind indexările salariale pe anii 2012 -2014 în conformitate cu HG 1225/2011, HG 23/2013 și HG 871/2012.
Analizând excepția invocată instanța constată următoarele:
În conformitate cu art 430 Cod procedură civilă hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în parte fondul procesului sau statuează asupra unor excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la data pronunțării, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Conform art. 432 excepția poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului.
Prin Sentința nr 3363/25.06.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr_ a fost respinsă cererea formulată de Sindicatul Porțile de F. în numele și pentru membrul de sindicat M. G. N. privind actualizarea cls 1 din grila de salarizare cu diferențele dintre suma de 707 și 750 lei pentru perioada 01.02._13 și actualizarea cls 1 din grila de salarizare cu diferența dintre suma de 707 și suma de 800 lei pentru perioada 01.07._14 și actualizarea cls 1 din grila de salarizare cu diferența dintre suma de 707 și suma de 850 lei pentru perioada 01.07.2014- data pronunțării hotărârii, invocându-se și HG 23/2013 și HG 871/2013.
Cum în conformitate cu art 431 Cod procedură civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceea calitate în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect se constată că în prezenta cauză operează excepția autorității de lucru judecat privind indexările salariale pe anii 2013 -2014.
Nu poate fi primită apărarea reclamantului în sensul că nu operează această excepție deoarece în litigiul anterior reclamantul nu a împuternicit Sindicatul Porțile de F. să-l reprezinte având în vedere hotărârea judecătorească sus arătată iar în prezentul litigiu instanța nu poate verifica valabilitatea împuternicirii sindicatului de către reclamant în vederea promovării acțiunii respective.
În consecință, petitul privind indexările salariale pe anii 2013 -2014 nu va mai fi analizat pe fond, ci soluționat prin excepție.
Urmează să se analizeze temeinicia și legalitatea celorlalte pretenții ale reclamantului cuprinse în cererea de chemare în judecată și în precizarea ulterioară.
Prin contractul individual de muncă și actul adițional la contractul individual de muncă au fost stabilite salariul de bază al reclamantului și sporurile, adaosurile și indemnizațiile cuvenite salariatului, printre acestea fiind enumerate prima de vacanță, adaosul de Paști, C., Sfântul I. conform prevederilor contractului colectiv de muncă.
Prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate și actele adiționale la CCM s-a prevăzut că salariații unității vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unor adaosuri în sumă fixă, cu ocazia unor sărbători religioase – Paști, C., Sfântul I. care este și Ziua energeticianului.
Contractul Colectiv de Muncă și actele adiționale la CCM 1- 6 au fost în vigoare până la 31.12.2014 iar angajatorul a plătit o parte din adaosurile cuvenite salariaților.
Astfel în ceea ce privește Prima de C. pentru anul 2012 dintr-un brut de 1306 lei s-a plătit 436 lei brut rămânând de plată suma brută de 870 lei.
Prima de C. pentru anul 2013 este în cuantum de 855 lei brut și nu s-a plătit iar pentru anul 2014 din brutul de 1306 lei s-a plătit 428 lei și a rămas de plată 878 lei.
Prima de paște în anul 2013 a fost plătită în integralitate iar în anul 2014 dintr-un brut de 1306 lei s-a plătit 350 lei brut.
Referitor la Prima de Sfântul I. pe anul 2013 nu s-a plătit suma brută cuvenită de 855 lei iar pentru anul 2013 dintr-un brut de 1306 lei s-a plătit 285 lei brut rămânând de plată un brut de 1021 lei.
Situația drepturilor cuvenite reclamantului pentru sărbătorile religioase a fost prezentată de pârâtă și necontestată de reclamant astfel că în conformitate cu art 159, 160, 166 Codul Muncii angajatorul va fi obligat la plata diferențelor de drepturi salariale reprezentând prima de C., pe anii 2012, 2013 și 2014 în sumă brută de 2603 lei, prima Paști 2014 în sumă brută de 950 lei și Sfântul I. pe anii 2013 și 2014 în sumă brută de 1876 lei.
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat plata primelor de vacanță aferente anilor 2013, 2014.
În art. 2.31 Contractul Colectiv de Muncă s-a prevăzut că pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă salariații vor primi o primă de vacanță, cuantumul fiind stabilit prin actele adiționale 5 -6 la CCM.
Angajatorul invocând dispozițiile Legii 94/2014 privind aplicarea OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță precum și corespondența purtată cu Ministerul Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a susținut că nu se pot plăti primele de vacanță în anul 2014 -2015 pentru concediile de odihnă efectuate în anii 2013 -2014.
Apărările pârâtei nu sunt întemeiate având în vedere deoarece prin contractul colectiv de muncă s-a prevăzut plata primei de vacanță și nu a unor tichete, fiind stabilită și suma cuvenită (90 lei/zi de concediu de odihnă) iar unitatea era obligată să plătească salariatului indemnizația de concediu de odihnă și prima de vacanță cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu de odihnă, dacă nu se solicită amânarea plății.
Mai mult conform art. II din OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014 cu modificările ulterioare regiile autonome, societățile și companiile naționale, precum și societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul sau unitățile administrativ teritoriale sunt acționari unici ori dețin o participație majoritară pot acorda angajaților proprii prime sau vouchere de vacanță cu ocazia plecării în concediu de odihnă, în conformitate cu prevederile art. 1 și a CCM în vigoare, până la expirarea acestuia în funcție de sumele prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.
Ca atare în baza acestei dispoziții reclamantului i se cuvine prima de vacanță pentru anii 2013 și 2014.
Referitor la plata contravalorii tichetelor de masă pentru anul 2013 se constată că potrivit art 5.24 CCM salariații pot primi o alocație de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de către angajator în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.
Dispoziția legală nu creează obligația acordării tichetelor de masă în sarcina angajatorului ci doar facultatea acordării acestora în funcție de posibilitățile financiare.
Cum situația financiară a angajatorului în anul 2013 a fost precară, dovedită cu înscrisurile depuse la dosar nu a permis acordarea acestora nici instanța nu poate obliga la plata acestora.
Împrejurarea că într-o altă perioadă societatea a fost în măsură să acorde salariaților tichete de masă nu constituie temei pentru obligarea la acordarea acestora și în anul 2013 având în vedere și considerentele expuse mai sus.
Reclamantul a solicitat indexarea salariilor pe anul 2012 motivat de faptul că salariul de bază nu a fost indexat, prin hotărâre de guvern s-a mărit salariul minim pe economie ceea ce crea în sarcina angajatorului obligația de a crește salariul angajaților cu salariul minim fixat.
Susținerile reclamantului nu sunt întemeiate.
Prin art. 4.24 din CCM 2006-2014 modificat prin actele adiționale 1-6 se prevede că salariile de bază minime brute, prevăzute în grila de salarizare a unității, pe categorii de personal se diferențiază pe meserii si funcții prin aplicarea unui coeficient de ierarhizare la salariul de bază minim brut prevăzut în grila de salarizare. Coeficientul de ierarhizare este stabilit în raport de nivelul de calificare și gradul de răspundere cerut de munca depusă în condițiile în care se desfășoară aceasta.
Art. 4.27 prevede că Salariile stabilite în baza coeficienților de ierarhizare prevăzuți în grila unității vor fi modificate prin indexări și/sau compensări,majorări conform reactualizării salariului de bază minim potrivit art. 4.24 (2) precum si prin negociere.
În urma negocierii dintre sindicat și patronat începând cu data de 01.05.2010 valoarea grilei de salarizare este de 707 lei. De la acea dată nu a mai avut loc nici o negociere având în vedere situația financiară a unității.
Valoarea clasei de salarizare care stă la baza salariului se negociază, se aprobă de către Consiliul de Administrație iar în baza negocierii se încheie un protocol care stă la baza emiterii deciziei de mărire a grilei.
Prin decizia nr 78/30.04.2014 emisă de directorul societății, având în vedere Protocolul nr 3417/30.04.2010 încheiat cu Sindicatul Porțile de F. începând cu 01.05.2010 clasei I din grila de salarizare îi corespunde un salariu de 707 lei.
Salariul de bază pentru fiecare clasă se obține prin aplicarea coeficientului de ierarhizare la clasa I conform grilei de salarizare din Anexa 1 la decizie.
Salariul de bază acordat de angajator nu se calculează pornind de la salariul de bază minim brut garantat în plată, ci de la o anumită clasă de salarizare multiplicat cu un anumit coeficient.
Salariul stabilit și primit de reclamant este superior celui reglementat de hotărârea de guvern care nu face referire la salariile de bază corespunzătoare unei grile de salarizare ci la salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Prin contractul individual de muncă al reclamantului rezultă că salariul de bază acordat este de 1644 lei corespunzător clasei 22 la care se adaugă sporuri, indemnizații, prime.
Prin completarea la acțiune reclamantul a solicitat și plata contravalorii lunare a transportului între domiciliul său și locul de muncă conform actului adițional nr 6 la CCM.
Conform CCM valabil până la 31.12.2014 și a actelor adiționale de modificare pentru ca unui salariat să i se aprobe cererea privind decontarea transportului trebuia să parcurgă etapele prevăzute de art 4.91 din CCM și art 20.2 din Regulamentul privind acordarea sporurilor și a altor drepturi de salarizare și de altă natură prevăzute în CCM.
Ținând cont de prevederile CCM și de Regulamentul privind acordarea sporurilor și a altor drepturi de salarizare și de altă natură prevăzute în CCM reclamantul ar fi trebuit să depună o cerere la care se anexau documentele solicitate de art 20.02 alin 1 și 9 din regulament, cerere ce trebuia depusă în prima decadă a lunii pentru luna precedentă și numai în baza acesteia se făcea decontarea. În evidențele societății în perioada 30.09._15 nu este înregistrată nicio cerere depusă de reclamant.
Cum reclamantul nu a respectat prevederile din CCM nu poate fi obligată unitatea la plata transportului lunar de la domiciliu la locul de muncă.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă vor fi acordate și cheltuieli de judecată în cuantum de 800 lei reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția autorității de lucru judecat privind indexările salariale pentru anii 2013 -2014.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. G. N., CNP_ domiciliat în Drobeta T. Sevetin, . 8 ., ., jud M. în contradictoriu cu S. de S. Hidroenergetice Hidroserv SA cu sediul în București, ., nr 3, ., București și H. S. SA București – Sucursala pentru Reparații și S. Porțile de F. cu sediul în Drobeta T. S., ., jud M.. .
Obligă pârâta să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale reprezentând primele de C. pe anii 2012, 2013 și 2014 în sumă brută de 2.603 lei, primă P. 2014 în sumă brută de 950 lei, primele de Sf I. pe anii 2013 și 2014 în sumă brută de 1.876 lei și primele de vacanță aferente anilor 2013 și 2014 sumă brută de 6.528 lei, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâta la plata dobânzilor legale aferente sumelor calculate de la data scadenței până la data plății efective.
Obligă pârâta la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată..
Respinge celelalte petite ale acțiunii.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2015 la sediul Tribunalului M.
PREȘEDINTE
S. L.
CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI
G. L. P. L.
GREFIER
I. I.
Red Sl- 4ex
23.11.2015
Cod op.2626
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 4215/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
