Recalculare pensie. Sentința nr. 552/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 552/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 165/88/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 552/2015
Ședința publică de la 07 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L. Șurculescu
ASISTENȚI JUDICIARI: G. T.
C. T.
GREFIER: M. R.
Pe rol judecarea cauzei în materia litigii de muncă și asigurări sociale privind pe contestatorul L. O., cu domiciliul în Tulcea, ., județ Tulcea, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județ Tulcea, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatorul L. O., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-a depus întâmpinare și răspuns la întâmpinare și că se solicită judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Contestatorul depune concluzii scrise și având cuvântul solicită obligarea intimatei la recalcularea pensiei pentru grupa a II-a de muncă corespunzător perioadei 18.03._90 în procent de 100% conform adeverinței nr. 709/24.03.2011 eliberată în baza deciziei nr. 2522/15 decembrie 1991.
Mai susține că în luna aprilie 2011 a formulat o cerere de recalculare a pensiei la C. Județeană de Pensii Tulcea, însă i s-a comunicat că adeverința nr. 709/24.03.2011 nu poate fi valorificată, au mai fost și alte solicitări însă nu a primit un răspuns favorabil.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 1 aprilie 2011- 1 februarie 2012.
Contestatorul, având cuvântul susține că lasă instanța să se pronunțe asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 1 aprilie 2011-2 februarie 2015.
Mai menționează că până în anul 1990, . Tulcea nu avea bază legală pentru confirmarea în decizia de pensionare a perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă, începând cu data de 12 decembrie 1991, aceasta a introdus în baza deciziei nr. 2522/15 decembrie 1991, reglementarea potrivit căreia personalul care se ocupa de întreținere și reparații (mecanici, electricieni, sudori, maiștri electricieni, inclusiv maiștri mecanici și șefi atelier) era nominalizat ca personal care a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100% în perioada cuprinsă între 18.03.1969 și până la data întocmirii dosarului de pensionare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la data de 2 februarie 2015 sub nr._, contestatorul a solicitat obligarea intimatei la recalcularea pensiei conform dispozițiilor Legii nr. 263/2010 și adeverinței nr. 709/24.03.2011 eliberată de . TULCEA prin lichidator judiciar Continvest Insolvență S.P.R.L. C., cu luarea în considerare a perioadei 18.03._90 ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, iar recalcularea pensiei să se facă începând cu luna aprilie 2011.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că potrivit legislației în vigoare, în determinarea punctajului anual trebuie să se aibă în vedere și sporurile care fac parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
A arătat contestatorul că, deși s-a adresat intimatei cu cererea înregistrată sub nr._ din 04.04.2011, și că a făcut dovada că a lucrat în grupa a II-a de muncă, nu a primit un răspuns favorabil.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 263/2010.
În dovedirea cererii, contestatorul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: cererea înregistrată sub nr. 4537/29.01.2015, adeverința nr. 709/24.03.2011; adresa nr._/2011 și cartea de identitate.
În apărare, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea pretențiilor contestatorului, ca nefondate.
A menționat intimata că L. O. este beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă conform deciziei nr._/07.06.1990, iar prin cererea înregistrată sub nr._/04.04.2011, acesta a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea grupei a II-a de muncă pentru perioada 18.03._90 așa cum este menționată în adeverința nr. 709/24.03.2011 emisă de . TULCEA prin lichidator judiciar Continvest Insolvență S.P.R.L. C..
S-a arătat că prin adresa nr._/20.04.2011, contestatorului i s-au comunicat motivele pentru care nu poate fi valorificată adeverința nr. 709/24.03.2011 emisă de . TULCEA prin lichidator judiciar Continvest Insolvență S.P.R.L. C., însă prin cererea nr. 4537/29.01.2015 acesta a revenit cu aceeași solicitare de a i se recalcula pensia în baza adeverinței sus-menționate.
A menționat intimata că motivele pentru care nu poate fi valorificată adeverința nr. 709/24.03.2011 emisă de . TULCEA prin lichidator judiciar Continvest Insolvență S.P.R.L. se datorează faptului că în conformitate cu prevederile de la pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 al MMPS nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și II de munca se face de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere din unități ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective.
Potrivit prevederilor aliniatului al doilea de la pct. 15 din Ordinul susmenționat, unitățile aveau obligația să analizeze și să precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării ordinului, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și II de muncă începând cu data de 18.03.1969.
A precizat intimata că potrivit prevederilor pct. 8 din ordinul amintit, perioada de timp în care o persoana a avut sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilea de către conducerea unității sau prin prevederile legale care reglementau atribuțiile de serviciu ce reveneau fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită, astfel că încadrarea activităților sau a locurilor de muncă în grupe superioare de munca s-a efectuat sau trebuia să se efectueze, în momentul apariției fiecărui act normativ care reglementa aceasta, iar nominalizarea persoanelor să poată fi probată cu documente verificabile, existente în cadrul unităților angajatoare.
A mai precizat intimata că potrivit pct. 3 din Ordinul nr. 50/1990 al M.M.P.S.: Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, temeiul juridic al încadrării în grupa a II-a de muncă fiind menționat pct. 195 Anexa 2 din Ordinul nr. 50/1990 al MMPS, care se referă la preparatorii de conserve de legume, fructe și de conserve mixte.
S-a învederat că în adeverința nr. 709/24.03.2011 emisă de . TULCEA prin lichidator judiciar CONTINVEST INSOLVENȚĂ S.P.R.L. C., se menționează că în perioada 18.03._90 contestatorul a fost încadrat în grupa a II-a de muncă, având funcția de maistru mecanic și șef atelier.
A mai menționat intimata că în decizia nr. 2522/15.12.1991 prin care au fost nominalizate categoriile profesionale care beneficiază de grupa a II-a de muncă la . Tulcea nu sunt enumerate funcțiile de maistru mecanic și cea de șef atelier mecano - energetic.
Față de excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 107 alin. 3 și 5 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea drepturilor de pensie, iar sumele rezultate în urma recalculării drepturilor de pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Prin cererea înregistrată sub nr._/04.04.2011, contestatorul a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea grupei II de muncă pentru perioada 18.03._90, așa cum este menționată în adeverința nr. 709/24.03.2011 emisă de S.C. „Dallco Dunărea” S.A. Tulcea prin Cabinet de Insolvență S.P.R.L. C., iar prin adresa nr._/20.04.2011 C. Județeană de Pensii Tulcea i-a comunicat contestatorului motivele pentru care nu poate fi valorificată adeverința nr. 709/2011.
Ulterior, prin cererea nr. 4537/29.01.2015, contestatorul a revenit cu aceeași solicitare de a i se recalcula pensia în baza adeverinței nr. 709/24.03.2011, iar prin adresa nr. 42/11.02.2015 i s-au comunicat contestatorului motivele pentru care nu-i poate fi valorificată adeverința sus-menționată.
Instanța reține că dreptul la acțiune al contestatorului curge de la data de 04.04.2011 când a formulat cerere de recalculare a pensiei la C. Județeană de Pensii Tulcea, cu respectarea termenului general de prescripție, sens în care urmează a admite excepția prescripției dreptului la acțiune și a respinge pretențiile aferente perioadei 01 aprilie 2011-01 februarie 2012, ca fiind prescrise.
Examinând cerere pe fond, instanța reține următoarele:
Atât la data de 04.04.2011, cât și la data de 29.01.2015, prin cererile înregistrate sub nr._ cât și sub nr. 4537, contestatorul a solicitat Casei Județene de Pensii Tulcea recalcularea pensiei sale prin valorificarea adeverinței nr. 709/24.03.2011 emisă de S.C. „Dallco Dunărea” S.A. Tulcea prin lichidator Continvest Insolvență S.P.R.L. C..
Prin adresele nr._/20.04.2011 și nr. 42/11.02.2015 C. Județeană de Pensii Tulcea i-a comunicat contestatorului că nu-i poate fi recalculată pensia prin valorificarea perioadei lucrate în grupa II de muncă, așa cum rezultă din adeverința nr. 709/24.03.2011.
Potrivit adeverinței nr. 709/24.03.2011 emisă de S.C. „Dallco Dunărea” S.A. Tulcea prin lichidator Continvest Insolvență S.P.R.L. C. rezultă că în perioada 18.03.1969 – 01.06.1990 contestatorul a avut meseria de maistru mecanic și șef atelier și a fost încadrat în grupa II de muncă în procent de 100% conform nominalizării făcută prin decizia nr. 2522/15.12.1991, art. 1 alin. 2, temeiul legal al încadrării în grupa II de muncă fiind reprezentat de Ordinul nr. 50/1990, anexa 2, poziția 195, scrisoarea M.M.P.S. nr. 5711/1991 și_/1991.
Potrivit art. 158 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, „Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 01 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare.”
Inițial, Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat, prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajatori și se calcula prin raportare la venitul brut realizat.
Conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 „unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califică la locul de muncă sau care urmează cursuri de perfecționare profesională, precum și asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai școlilor profesionale, pe timpul cât fac practică în producție, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă.”
Totodată, potrivit art. 3 din Lg. nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
În același timp, dispozițiile art. 10 din același act normativ, prevedeau că baza de calcul a pensiei o constituie retribuția tarifară.
Obligația plății unei contribuții de asigurări sociale a salariaților în funcție de câștigul salarial brut al acestora a fost menținută și prin dispozițiile art.2 pct.1 din Lg. nr. 49/1992 privind modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, prin care au fost modificate o . prevederi din Decretul nr.389/1972 și conform cărora "Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat, astfel:
- „35% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă;
- 30% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa a II-a de muncă;
- 25% asupra câștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați;
- 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai puțin decât salariul minim brut pe țară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaților și a copiilor.”
Ulterior, potrivit dispozițiilor art. 2 lit.e din Lg. Nr. 19/2000 și art. 2 lit. c și d din Lg. Nr. 263/2010, s-a stabilit că sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: „e) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
Acest principiu al contributivității care a guvernat organizarea și funcționarea sistemului de pensii și în perioada 1966-2000, chiar dacă nu a beneficiat de o reglementare expresă, a cunoscut o mai mare dezvoltare sub imperiul Lg. Nr.19/2000 care stipulează prin art. 78 alin 1 că „ numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice”.
Conform prevederilor art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, prin sintagma „venit brut realizat lunar” se înțelege „ venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând:
a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază;
b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare;
c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților);”
La data de 10 decembrie 2012 ÎCCJ a pronunțat decizia cu nr. 19 în recurs în interesul legii statuând că „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Instanța supremă a reținut în motivarea acestei decizii că, aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
În concluzie, instanța reține că, în speță, ceea ce interesează este faptul că statul a încasat, în perioada derulării raporturilor de muncă, contribuțiile de asigurări sociale pe care le-a stabilit în sarcina angajatorului iar acum revine asiguraților dreptul să primească o contraprestație corespunzătoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raporturilor juridice dintre părți.
În același timp, se apreciază că trebuie acordată prevalență dispozițiilor legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, întrucât soluția contrară ar presupune încălcarea principiului cu consecința că, pe de o parte nu s-ar fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Lg. Nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Practica Curții Supreme a Drepturilor Omului de la Strasburg și Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxembourg a statuat că pensia constituie un drept patrimonial, iar neacordarea sau diminuarea pensiei ar leza acest drept și ar echivala cu o expropriere.
În conformitate cu art. 14 din aceeași Convenție, pentru interzicerea discriminării și art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecția proprietății, Curtea Europeană a reținut că „ noțiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate” ( cauza Buchen versus Cehia).
În același sens, în cauza Gaygusuz versus Austria (1996 ), Curtea a decis că” pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al CEDO și se constată o discriminare în sensul articolului 14 dacă lipsește o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului”.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că „dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, ( Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
Rezultă astfel că, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate veniturile de natură salarială pentru care angajatorul sau angajatul au plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Contestatorul a dobândit dreptul de a i se lua în considerare perioada cât a lucrat în grupa II de muncă, prin plata contribuțiilor pentru pensie, conform legislației în vigoare, iar contribuția la sistemul de asigurări sociale dă naștere potrivit practicii C.E.D.O. unui drept de proprietate la o fracțiune din patrimoniul astfel constituit, așa încât modul de soluționare a cererii de pensionare constituie, în acest context o încălcare a prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.E.D.O.
Față de toate aceste aspecte, rezultă că, întrucât contestatorul a dovedit pretențiile sale precizate în adeverința anterior menționată, instanța, în temeiul art.153 lit. f și g coroborat cu art. 156 din Legea nr. 263/2010, urmează să admită cererea.
D. consecință, va fi obligată intimata să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale contestorului cu luarea în considerare și a adeverinței nr. 709/24.03.2011 emisă de S.C. „Dallco Dunărea” S.A. Tulcea prin lichidator Continvest Insolvență S.P.R.L. C., cu acordarea drepturilor începând cu data de 02 februarie 2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune.
Respinge pretențiile aferente perioadei 01 aprilie 2011-01 februarie 2012, ca fiind prescrise.
Admite în parte cererea formulată de contestatorul L. O., cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, având ca obiect recalculare pensie.
Obligă intimata să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale contestatorului cu luarea în considerare și a adeverinței nr. 709/24.03.2011 emisă de . TULCEA prin lichidator Continvest Insolvență S.P.R.L. C., cu acordarea drepturilor începând cu data de 02 februarie 2012.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publică de la 7 aprilie 2015.
Președinte, Asistenți Judiciari,
M. L. Șurculescu G. T. și C. T.
Grefier,
M. R.
Redactat Asistent Jud. TC/09.04.2015
Tehnoredactat Gref. M.R./08.04.2015/G.R./gref. G.R/27.04.2015
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 700/2015. Tribunalul TULCEA | Recalculare pensie. Sentința nr. 137/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
