Calcul pensie. Valorificare spor de şantier. Principiul contributivităţii.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 717 din data de 17.09.2015
Calcul pensie. Valorificare spor de șantier. Principiul contributivității.
Legea nr. 263/2010: art. 165 alin.2
Principiul contributivității este reiterat în Legea nr.263/2010, fiind preluat din Legea nr.19/2000.
Pornind de la acest principiu, orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Secția I Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia civilă nr.717/17 septembrie 2015.
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Alba la data de 03.10.2014 sub dosar nr…/107/2014 formulată de contestatorul H.N. în contradictoriu cu intimata C.J.P A. s-a solicitat: anularea deciziei nr. 224293/05.02.2013, iar pe cale de consecință obligarea intimatei la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie, prin valorificarea la stabilirea punctajului mediu anual a adeverinței nr…/16.04.2010 și adeverinței nr…/10.08.2010.
În expunerea de motive, contestatorul arată că în mod eronat intimata nu i-a valorificarea la calculul pensiei grupa de muncă și sporul sistematic, cuprinse în adeverințele nr…/16.04.2010 și nr…/10.08.2010.
Intimata nu avea nici o competență de a proceda la verificarea și cenzurarea datelor atestate de adeverință, privind activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, atâta timp cât nu s-a solicitat anularea actelor respective, ele având deplină putere doveditoare și trebuie valorificate.
Astfel, atât timp cât adeverința sus enunțată nu a fost declarată falsă, ea produce efecte juridice și atestă faptul că salariatul a lucrat în grupa a II-a de muncă, cu consecințe asupra drepturilor de pensie cuvenite prin Legea nr.263/2010, iar casa județeană de pensii nu are dreptul să cenzureze situația de fapt atestată prin adeverințele respective.
Susține că atestarea și acordarea grupei de muncă s-a făcut în baza documentelor verificabile aflate în arhiva societății, cunoscându-se atât prev. art. 288 și 289 Cod penal, referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât și prev. legislației de reglementare a pensiilor din sistemul public potrivit cărora angajatorul/deținătorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea și corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.
Raportat la aceste dispoziții legale, răspunderea pentru împrejurările atestate o are emitentul documentului, așa cum se stipulează la pct.4 din Ordinul nr. 50/2008 privind eliberarea adeverințelor pentru grupa I și a II-a de muncă.
Invocă în acest sens prev. Ordinului nr.50/1990, și practica judiciară.
În drept: art. 2, lit. c din Legea nr. 263/2010, Decizia nr.19/2012 a ÎCCJ, art.453 NCPC.
Pârâta a depus întâmpinarea prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică si nelegală, arătând că prin Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații nr…/30.11.2011 a fost obligată la revizuirea deciziei …/29.04.2011 sub următoarele aspecte: 1)valorificarea salariului de 2800 lei în perioada 01.03.1988-01.07.1988; 2)nevalorificarea procentului de 25% reprezentând sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de muncă în perioada 03.08.1979-30.11.2000; 3)valorificarea perioadei 01.07.1988-10.08.1992 în condiții normale de muncă. Hotărârea C.C.C. a rămas definitivă, fiind respinsă acțiunea promovată de reclamant în dosar nr…/107/2012.
Referitor la adeverința nr…/16.04.2010 a fost valorificată grupa II de muncă pe perioada 03.08.1979-01.07.1988.
În ceea ce privește perioada 01.07.1988-10.08.1992 cât a lucrat în funcția de șef depozit la S.C H. S.A. nu poate fi valorificată ca și grupa II de muncă conform H.G. nr.1223/1990 și adresei M.M.P.S. 43G/662/18G03G1998.
Adeverința nr…/10.08.2010 a fost valorificată în ceea ce privește sporul de conducere și sporul de vechime.
Referitor la sporul pentru lucru sistematic menționat în adeverințele nr. …/16.04.2010 și nr.../10.08.2010 acesta nu se poate valorifica motivat de faptul că durata zilei de muncă în activitatea de construcții sau muncă de șantier era stabilită la 10 ore/zi, păstrând retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției pentru 8 ore, plata salariului făcându-se pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore, iar aceste sporuri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Această majorare a salariului cu 25 % corespunzătoare celor 2 ore lucrate peste durata normală de 8 ore a timpului de lucru reprezintă plata salariului pentru timpul efectiv lucrat, neavând nici o legătură cu sporul pentru lucru sistematic peste programul normal.
Ca urmare, programul de 10 ore/zi din activitatea de construcții nu se utilizează la calculul punctajului mediu anual.
În drept, a invocat art. 205 C.P.C.
TRIBUNALUL ALBA, prin sentința civilă nr.../07.01.2015 pronunțată în cauză a admis contestația formulată de către contestatorul H.N. împotriva intimatei C.J.P. A. și în consecință:
A anulat decizia nr…/5.02.2013.
A fost obligată intimata la emiterea unei noi decizii de pensiei pentru limită de vârstă, cu uzitarea la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare realizat de către contestator, conform adeverinței nr…/16.04.2010 și a adeverinței nr…/10.08.2013, cu plata pensiei lunare astfel stabilită, începând cu data de 3.10.2014.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî, astfel Tribunalul, a reținut, în esență, cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente, respectiv art.158, 159 din Legea 263/2010, art.126 din Hotărârea nr.257/2011 de aprobare a Normelor de aplicare a Legii nr.263/2010, art.125 din Ordinul nr. 590/2008, că atâta timp cât în speță adeverințele emise contestatorului conform legii atestă stagiul de cotizare realizat în perioada înscrisă în acestea, în mod nelegal intimata a refuzat valorificarea acestor perioade cu ocazia verificării îndeplinirii condițiilor pentru înscriere la pensie.
Au fost înlăturate apărările intimatei potrivit cărora emiterea deciziei atacate s-a întemeiat pe Hotărârea nr…/30.11.2011 a Comisiei Centrale de Contestații, rămasă definitivă prin respingerea contestației petentului prin sentința civilă nr…/2012 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr. …/107/2012 întrucât, în primul rând, contestația a fost respinsă ca rămasă fără obiect ca urmare a emiterii unei noi decizii de către intimată, instanța neanalizând deci pe fond criticile aduse de petent nici în ce privește decizia inițială de respingere a cererii de pensionare, nici în ce privește legalitatea hotărârii Comisiei Centrale de Contestații.
În al doilea rând, potrivit art.149 alin.2 din Legea nr.263/2010, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării în fața Comisiei reprezintă procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, instanța nefiind ținută deci în prezenta contestație de cele statuate anterior în procedura administrativă în fața Comisiei Centrale de Contestații.
De altfel, în raport de dispozițiile art.16 din Ordinul nr.1453/2011 Comisia nici nu putea dispune revizuirea din oficiu a deciziei de pensie în defavoarea contestatorului în propria sa cale de atac, cu depășirea limitelor investirii și peste dispozițiile acestui text de lege care prevede expres și limitativ soluțiile pe care le poate adopta comisia în soluționarea contestațiilor.
Prin urmare, revizuirea deciziei intervine ca o consecință obligatorie a admiterii totale sau parțiale a contestației, în sensul celor statuate de comisie, legea nepermițând o soluție de revizuire din oficiu în cazul respingerii contestației împotriva deciziei de pensie atacate.
Față de aceste considerente, reținând că prin nevalorificarea adeverințelor în litigiu, intimata în mod nelegal nu a acordat contestatorului pensia pentru limită de vârstă, Tribunalul a admis contestația, cu consecința anulării deciziei atacate și obligarea intimatei la emiterea unei decizii de pensie pentru limită de vârstă cu valorificarea stagiului conform adeverințelor nr…/2010 și nr.…/2010 și plata pensiei lunare astfel stabilită, începând cu data de 03.10.2014 (data înregistrării prezentei contestații) - conform solicitării contestatorului, instanța fiind ținută de principiul disponibilității.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, C.J.P. A. solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant.
În expunerea de motive apelanta pârâtă susține că în mod eronat instanța de fond a dispus anularea deciziei pentru limită de vârstă și a obligat-o la valorificarea adeverințelor nr…/16.10.2010 și nr…/10.08.2010, fără să țină cont de următoarele aspecte:
Referitor la adeverința nr…/16.04.2010 nu s-a valorificat ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, perioada 01.07.1988-10.08.1992, în care reclamantul a avut funcția șef depozit, având în vedere adresa MMPS nr.43/662/18G03G1998 care precizează că nu pot fi încadrați în grupa a II-a de muncă…șefii de depozit dacă prin natura atribuțiilor nu își desfășoară activitatea cel puțin 70% din programul de lucru în condiții de șantier. Acest aspect a fost reținut de Comisia Centrală de Contestații în Hot. nr…/30.11.2011 ce a format obiectul dosarului …/107/2012.
Adeverința nr…/10.08.2010 a fost valorificată în ceea ce privește sporul de conducere și sporul de vechime.
Referitor la sporul pentru lucru sistematic menționat în adeverințele nr…/16.04.2010 și nr…/10.08.2010 acesta nu poate fi valorificat motivat de faptul că durata zilei de muncă în activitatea de construcții sau munca de șantier era stabilită la 10 ore/zi, păstrând retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției de 8 ore, plata salariului făcând-se pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore, iar aceste sporuri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Această majorare a salariului cu 25% corespunzătoare celor 2 ore lucrate peste durata normală de 8 ore a timpului de lucru reprezintă plata salariului pentru timpul efectiv lucrat, neavând nici o legătură cu sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.
Ca urmare, programul de 10 ore/zi din activitatea de construcții nu se utilizează la calculul punctului mediu anual.
În drept: art. 466 din CPC.
CURTEA, verificând, potrivit art.479 din Noul Cod de procedură civilă, în limita cererii de apel, stabilirea situație de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține următoarele:
Apelul este nefondat.
Potrivit art.1 din Dec. nr.92/1976 ";carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de munca cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.
Art.7 alin.2 din decret: "Înscrierile eronate sau efectuate fără respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care păstrează carnetul de muncă sau, dacă cel interesat nu mai este încadrat, de ultima unitate, în baza actelor oficiale care atestă alte situații decât cele înscrise, rectificările certificându-se în carnetul de muncă";.
Art. 11 alin.1 din decret: "Datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă, așa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unități pe baza scriptelor pe care le dețin";.
Art. 20 - (1) din decret "Conducerile unităților răspund de întocmirea, completarea, păstrarea și evidența carnetelor de muncă. (…)";.
În același sens art. 125 din NORMELE de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "Angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie";.
Totodată, cu referire la Ordinul nr.50/1990, potrivit pct. 6 din ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de conducerea unităților împreună cu sindicatele din unități, iar art. 2 din H.G. nr.1223 din 30.11.1990 dispune că nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupa a II-a de muncă se face de consiliile de administrație împreună cu sindicatele libere din unități.
Conform disp.art.15 din Ordinul nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării "dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale";.
Toate aceste reglementări legale prevăd expres că încadrarea personalului în condiții de grupă de muncă este atributul exclusiv al angajatorului, precum și responsabilitatea acestuia în exactitatea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscrie în baza documentele pe care le deține, în carnetul de muncă sau adeverințele pe care le eliberează pentru a fi depuse la dosarul de pensie al asiguratului, iar puterea doveditoare a carnetului de muncă este de asemenea menționată expres de legiuitor de "act oficial";. În acest caz, casa de pensii nu are abilitatea legală de a cenzura mențiunile din carnetul de muncă efectuate de angajator, de a elimina ori ignora înscrierile din carnetul de muncă sau din adeverințele emise de angajator pe baza documentelor originale pe care le deține.
În speță, adeverința nr…/16.04.2010 emisă de S.C. H. S.A. atestă desfășurarea activității de către reclamant în perioada 01.07.1988-10.08.1992-șef de depozit, în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% conform H.G. nr.1223/1990 din timpul normal de muncă..
Deci, desfășurarea activității de către intimat în grupa a II-a de muncă în perioada în litigiu este, așa cum corect a reținut prima instanță, pe deplin dovedită în condițiile legii, iar susținerile apelantei cu trimitere la adresa MMPS nr…/662/18G03G1998 nu justifică refuzul acesteia de valorificare a datelor reflectate de acest înscris.
Nici în ceea ce privește sporul peste programul normal de lucru de care a beneficiat reclamantul în perioada în discuție, în baza Legii nr.57/1974, art.71, H.C.M. nr.1546/52 și O.U.G. nr.4/2005 așa cum reiese din adeverința nr…/16.04.2010 emisă de SC H. și sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru în perioadele menționate în adeverința nr…/10.08.2010 emisă de S.C. F. S.A. Deva refuzul intimatei de valorificarea acestuia nu este justificat.
Astfel, potrivit art.165 alin.2 din Legea nr.263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Condițiile prevăzute de legislația în domeniu pentru valorificarea unor sporuri este ca acestea să aibă caracter permanent, să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor și să fie înscrise în carnetul de muncă sau să fie dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Cele două adeverințe respectă dispozițiile legale, fiind menționat temeiul legal al acordării sporurilor și totodată, se menționează faptul că pentru sumele plătite reclamantul s-au plătit sumele reprezentând CAS-ul conform legislației în vigoare în perioada respectivă.
Cu privire la sporurile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa.
Astfel, prin Decizia nr.5/2010 dată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilesc ca: Sumele plătite pentru munca prestata de foștii salariați in regim de lucru prelungit, in condițiile art.1 si 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Se reține în considerentele acestei decizii, că trebuie subliniat faptul ca pentru aceste sume încasate s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat, deoarece Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat prevedea aceasta sarcina asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, fără nici o distincție. Or, potrivit principiului contributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se in temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Faptul ca aceste venituri trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.4/2005.Acest articol prevede ca sporurile, indemnizațiile si majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate în anexa care face parte integranta din actul normativ in discuție. Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanța, intra în categoria sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare si acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plata și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale. De asemenea, în aceasta categorie intră și sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.
În același sens, prin Decizia nr.19/2012, tot în recurs în interesul legii, ICCJ a stabilit că "principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat";.
Față de cele reținute de instanța supremă, argumentele rămânând actuale și după abrogarea Legii nr.19/2000, rezultă că în condițiile în care pentru sporurile menționate în adeverință s-a achitat contribuția de asigurări sociale, ele trebuie luate în calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Mai mult decât atât, principiul contributivității este reiterat în Legea nr. 263/2010, fiind preluat din Legea nr.19/2000.
Pornind de la acest principiu, orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. A adopta soluția contrară, ce ar presupune neluarea în considerare a unor sume ce au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, echivalează cu încălcarea principiului contributivității, având drept consecință, pe de o parte, nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte, crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a legii.
Față de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.480 alin.(1) din NCPC a respins ca nefondat apelul promovat de pârâtă.
| ← Pensie pentru limită de vârstă pentru persoane cu handicap.... | Pensie de urmaş în favoarea soţului supravieţuitor.... → |
|---|
