Conflict de muncă. Decizia 74/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 74
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Smaranda
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de UNIUNEA SINDICALĂ JUDEȚEANĂ--I împotriva sentinței civile nr. 1770 din 26.09.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI I, CONSILIUL JUDEȚEAN I, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI I, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P, CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI T, GRUPUL ȘCOLAR TEHNIC TRANSPORTURI FERATE I, COLEGIUL NAȚIONAL DE ARTĂ " ", GRUPUL ȘCOLAR P, COLEGIUL TEHNIC DE ELECTROTEHNICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, intimat ȘCOALA " ", LICEUL DE INFORMATICĂ " " I, SCOALA " "I, ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII"" T și LICEUL M DE DEFICIENȚI DE VTG.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilierul juridic pentru recurenta UNIUNEA SINDICALĂ JUDEȚEANĂ--I, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că s-a atașat la dosar încheierea prin care s-a admis cererea de abținere formulată de d-na judecător -.
Consilierul juridic pentru recurenta UNIUNEA SINDICALĂ JUDEȚEANĂ--I arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic pentru recurenta UNIUNEA SINDICALĂ JUDEȚEANĂ--I solicită respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinări. Mai solicită admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și obligarea pârâților la aplicarea contractului colectiv de muncă la nivel național de la data de 1.01.2007.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1770/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Iași au fost respinse excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale pasive invocate de Consiliul Local al Municipiului I, Consiliul Local al Municipiului P și Consiliul Local Târgu-.
A fost respinsă acțiunea reclamantei Uniunea Sindicală Județeană I, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al județului I, Consiliul Județean I, Consiliul Local al Municipiului I, Consiliul Local al Municipiului P, cu sediul în P, Consiliul Local al orașului Tg., Grupul Școlar Tehnic Transporturi Ferate I, Colegiul Național de Artă, Grupul Școlar P, Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații I, Școala I, Liceul de informatică Gr. I, Școala I, Școala de Arte și Meserii Tg., Liceul M de deficienți de V Tg..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la nr-, reclamanta Uniunea Sindicală Județeană - I a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul Școlar al Județului I, Consiliul Județean I, Consiliul Local al Municipiului I, Consiliul Local al Municipiului P, Consiliul Local al orașului Tg., Grupul Școlar Tehnic Transporturi Ferate I, Colegiul Național de Artă, Grupul Școlar P, Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații I, Școala I, Liceul de informatică Gr. I, Școala I, Școala de Arte și Meserii Tg., Liceul M de deficienți de V Tg., solicitând obligarea pârâților la plata retroactivă începând cu 1 ianuarie 2007 și până la data pronunțării a salariului minim garantat prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național 2007-2010 față de personalul din învățământ încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire cerută este cea de studii superioare, în conformitate cu valoarea de minim 880 lei, prevăzută în art. 40 alin. 1 lit. a și d alin. 2 și alin 4 și acordarea de daune interese pentru repararea prejudiciului creat față de venitul salarial, produs prin neplata salariului datorat, în conformitate cu art. 161 alin. 4 Codul muncii.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Iaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală. A arătat acesta că pentru stabilirea drepturilor salariale pentru angajații din sistemul de învățământ sunt aplicabile prevederile Legii nr. 154/1998 și ale nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar.
Pârâtul Consiliul local al municipiului Paf ormulat întâmpinare arătând că cererea de chemare în judecată are un obiect imposibil și inadmisibil și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, față de dispozițiile art. 68 lit. f din Legea 215/2001.
Pârâtul Consiliul local al municipiului Iaf ormulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a lui și a tuturor pârâților. Solicită respingerea acțiunii arătând că drepturile salariale ale personalului contractual din instituțiile bugetare și ale membrilor sindicatului reclamant sunt cele reglementate de OG10/2007, și nu cele prevăzute de Contractul colectiv de muncă la nivel național.
Pârâtul Consiliul local al orașului Tg. a formulat întâmpinare învederând că acțiunea are un obiect imposibil și a invocat lipsa calității procesuale pasive.
Analizând actele și susținerile părților, instanța a reținut următoarele:
Față de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care garantează persoanelor dreptul la un proces echitabil și art. 21 din Constituția României care garantează tuturor cetățenilor accesul liber la justiție, instanța reține că excepția inadmisibilității acțiunii este neîntemeiată.
În baza dispozițiilor art. 1 din Normele Metodologice aprobate prin nr.HG 538/2001, cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura de unitățile administrative -teritoriale in a căror raza acestea își desfășoară activitatea.
Art. 167 din Legea nr. 84/1995,așa cum a fost modificata prin Legea nr 354/2004, prevede ca unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Potrivit dispozițiilor art. 21 pct. 1 din Legea 215/2001, utoritățile administrației publice locale sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție (art. 67 din Legea 215/2001).
Față de dispozițiile legale invocate, consiliile locale au calitate procesuală pasivă în speță. Unitățile de învățământ au fost chemate în judecată în calitate de angajatori, fiind titularii obligației de plată a drepturilor salariale.
Uniunea Sindicală Județeană în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat a solicitat obligarea pârâților la plata salariului minim garantat prin contractul colectiv de muncă unic la nivel național, pentru anii 2007 - 2010.
Potrivit acestui contract, salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 440 lei, adică 2,59 lei/oră începând cu 1.01.2007.
Pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare, salariul de bază minim brut negociat este de 880 lei.
Salarizarea cadrelor didactice a fost stabilită prin OG nr. 11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, iar salarizarea personalului nedidactic din unitățile de învățământ a fost stabilită prin OG nr. 10/2007 privind criteriile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin 1 din Legea nr. 130/1996, contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Totodată, dispozițiile art. 3 alin 2 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național prevăd că aceste contracte se pot încheia și pentru instituțiile bugetare însă nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și al căror cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
În ceea ce privește dispozițiile art. 41 alin 5 din Constituția României care prevăd dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate, instanța a reținut raportat la dispozițiile art. 12 din Legea nr. 130/1996 și art. 3 din contractul colectiv de muncă la nivel național, că salariații bugetari au posibilitatea negocierii acelor drepturi ce nu au fost stabilite prin dispoziții legale.
În aceeași ordine de idei instanța a apreciat că dispozițiile art. 241 alin 1 lit. d privind efectele contractului colectiv de muncă care sunt aplicabile tuturor salariaților încadrați la toți angajatorii din țară, nu au fost încălcate prin neaplicarea salarizării din contractul colectiv de muncă unic la nivel național, din moment ce salariații din sectorul bugetar au drepturi salariale stabilite prin lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Uniunea Sindicală Județeană - I, prin reprezentant legal, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
A arătat recurenta că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit legea, neavând în vedere dispozițiile art. 11 lit. "d" din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, ale art. 3 din unic la nivel național, și ale art. 241 (d) din Codul muncii.
A mai susținut recurenta că membrii săi de sindicat au un salariu inferior celui prevăzut de art. 40 (1) lit. "d" din unic la nivel național, de 880 lei.
A mai invocat recurenta că în mod eronat Tribunalul Iașia apreciat ca fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 12(1) din Legea nr. 130/1996 potrivit cărora în unitățile bugetare nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum se stabilesc prin lege și nu a luat în considerare prevederile art. 48 din Legea nr. 128/1997.
A mai susținut Uniunea Sindicală Județeană I că Ministerul Educației a fost parte la negocierea unic la nivel național, acest contract reprezintă legea părților și deci trebuie aplicat și în ceea ce îi privește pe salariații din învățământ.
Intimatul Inspectoratul Școlar Județean Iaf ormulat întâmpinare la recursul declarat de reclamantă, solicitând menținerea sentinței primei instanțe.
Iaa rătat că, într-adevăr, conform dispozițiilor art. 236 alin. 4 din Codul muncii contractele colective de muncă constituie legea părților dar numai dacă se încheie cu respectarea dispozițiilor legale. Ori, arată intimatul, pentru stabilirea drepturilor salariale pentru salariații din învățământ există legislație specială, fiind aplicabile art. 5 din Legea nr. 154/1998, nr.OG 10/2007, nr.OG 11/2007 și desigur, dispozițiile Legii nr. 128/1997.
Intimatul Consiliul Local al Municipiului Pai nvocat prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 16.01.2008 ( 27 dosar recurs) excepția nulității recursului în raport de dispozițiile art. 302 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă, susținând că cererea nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de excepția invocată, motivele de recurs formulate și dispozițiile legale incidente, Curtea constată următoarele:
Excepția nulității recursului invocată de intimatul Consiliul Local al Municipiului P în baza dispozițiilor art. 302(1) lit. c Cod procedură civilă este nefondată.
Motivele de nelegalitate ale sentinței instanței de fond au fost expres indicate ca încadrându-se în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă referitoare la interpretarea și aplicarea greșită a legii și, totodată, au fost detaliate pe larg, în fapt, de recurenta Uniunea Sindicală Județeană I la filele 4-6 dosar recurs.
Mai mult, chiar dacă acestea nu ar fi fost încadrate în drept, Curtea constată că, așa cum au fost formulate, exista posibilitatea instanței de a le circumscrie prevederilor art. 304 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței Tribunalului Iași, Curtea îl apreciază ca fiind nefondat.
Într-adevăr, așa cum a susținut reclamanta-recurentă Uniunea Sindicală Județeană I conform art. 236(4) Codul muncii contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie lege a părților. În speță însă, unic la nivel național nr. 2895 din 29.12.2006 (filele 9-31 dosar fond) nu poate fi aplicabil salariaților bugetari membri de sindicat ai reclamantei care isi desfasoara activitatea in institutii publice întrucât, așa cum corect a reținut și instanța de fond, deși conform art. 12 din Legea nr. 130/1996 "contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare", același text de lege statuează că prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale. Ori, personalul didactic din unitățile bugetare de învățământ este salarizat potrivit unor dispoziții legale speciale din Legea nr. 128/1997 precum și din nr.OG 11/2007 privind creșterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat conform Legii nr. 128/1997.
Ca atare, chiar în ipoteza în care Ministerul Educației și Cercetării a fost parte la negocierea unic la nivel național pe anii 2007-2010, clauzele acestuia în ceea ce privește coeficienții minimi de ierarhizare și salariul de bază minim brut se pot aplica doar salariaților contractuali care au participat la negocierea lor prin contractele individuale si colective de munca nu și celor din sectorul bugetar ale căror drepturi sunt deja stabilite prin legi, ordonanțe sau hotărâri de Guvern.
Dispozițiile art. 241(1) lit. d din Codul muncii invocate de recurentă conform cărora clauzele contractelor colective de muncă produc efecte - "pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară în cazul la nivel național" trebuie interpretate în speță doar prin coroborarea lor cu dispozițiile art. 12(1) din Legea nr. 130/1996 privind contractele colective de muncă.
Nici invocarea dispozițiilor art. 48 si 48(4) din Legea nr. 128/1997 nu poate conduce la concluzia aplicabilității unic la nivel național pe anii 2007-2010 salariaților bugetari din învățământ întrucât acestea au caracter general iar respectarea criteriilor conținute de textul de lege ține, evident, de voința puterilor executivă și legislativă.
Față de cele reținute, și cum nu există în cauză alte motive de casare ori modificare, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul și va menține sentința Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul Consiliul Local al Mun.
Respinge recursul declarat de reclamanta Uniunea Sindicală Județeană I împotriva sentinței 1770/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
,
10.03.2008
2 ex.-
Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
15 Februarie 2008
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Smaranda
| ← Contestație decizie de pensionare. Decizia 450/2008. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 184/2008. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
