Conflict de muncă. Decizia 948/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 948
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr.413 din 11.03.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind SC " " SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică recurentul, lipsă reprezentantul intimatei SC " " SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al patrulea termen și că prin serviciul registratură s-au depus la dosar de către intimata SC " " SA. completările solicitate de instanță la relațiile înaintate la termenul anterior. Nu s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța, având în vedere că relațiile depuse la termenul anterior de intimata SC " " SA au fost comunicate greșit pe numele reprezentantului acesteia, lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitate recurentului să ia la cunoștință de relațiile și înscrisurile depuse la dosar de către intimată.
La a doua strigare a cauzei se prezintă recurentul, lipsă reprezentantul intimatei SC " " SA.
Recurentul arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond, admiterea acțiunii și să i se elibereze o adeverință prin care să facă dovada că a lucrat pe camioane mai mari de 4 tone. Arată că altor colegi de al lor li s-a acordat grupa de muncă de către societate.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași cu nr-, precizată ulterior, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta "" I, actual " " Râmnicu V, solicitând acordarea grupe a II-a de muncă pentru perioada 01.05.1986 - aprilie 2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că a fost conducător auto pe autofurgon pâine nr. 21-IS-7154 cu capacitate de 7,5 tone, în perioada 01.05.19986 până la data de 11.04.1989; de la data de 01.04.1989 a preluat autoduba de 8 tone cu nr. de înmatriculare 31-IS-819, după schimbarea numerelor devenind - pe care a lucrat până în anul 2002 luna aprilie.
Întrucât a lucrat în condiții deosebit de grele și cu program prelungit, atât sâmbăta și duminica și a efectuat deplasări cu marfă în țară cu diferite materiale sau materie primă, pentru producție, în data de 23.12.2008 a depus la secretariatul societății " " punct de lucru Ioc erere prin care a solicitat eliberarea unei adeverințe prin care să rezulte grupa a II-a de muncă. Întrucât societatea motivează că nu există documente doveditoare în arhiva societății refuză să-i elibereze adeverința cu grupa a II-a de muncă.
Pârâta " " Râmnicu Vaf ormulat întâmpinare arătând că este inadmisibilă cererea reclamantului de a solicita obligarea societății să elibereze un act care să ateste ce dorește el, fără a exista susținere legală și fără a exista acte care să ateste înscrierile făcute în acel act adeverință. Înscrierea cu privire la activitatea reclamantului eliberate acestuia sub titlu de adeverință, fără ca să reiasă din date și acte deținute de societate că înscrierile sunt corespunzătoare și corecte este sancționată de legea penală și alte norme legale printre care și art. 22 din Decretul nr. 92/1976.
Prin sentința civilă nr. 413 din 11 martie 2009, Tribunalul Iașia respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta " " Râmnicu V - Punct de lucru
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul -. a fost salariatul Întreprinderii Panificație și Produse în funcție de conducător auto în perioada 01.05.1986 - 01.04.1991, al "" I, în perioada 01.04.1991 - 01.11.2003 și al " " Râmnicu V în perioada 01.03.2003 - 01.04.2006. În perioada 02.12.2005 - 01.04.2006, reclamantul a îndeplinit funcția de manipulant.
Potrivit dispozițiilor pct. 139 al anexei 2 din Ordinul nr. 50 din 5 martie 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, se încadrează în grupa a II-a de muncă activitatea șoferilor care deservesc următoarele categorii de autovehicule, pe perioada cât lucrează în aceste condiții: autoremorchere cu greutatea totală de remorcare de 40 tone și mai mare, care nu utilizează ajutor de șofer; autobasculante cu capacitatea de încărcare de 40 tone și mai mare; autovehicule cu două remorci cu capacitatea de încărcare în autotren de peste 20 tone; autovehicule care transportă gaze lichefiate și produse petroliere foarte inflamabile, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul transporturilor.
Având în vedere că din probele dosarului rezultă că reclamantul a desfășurat activitate pe autovehicule de 7,5 tone, maxim 10 tone, în speță nu sunt incidente dispozițiile Ordinului 50/1990, acțiunea formulată de reclamantul privind acordarea grupei a II-a de muncă pentru perioada 01.05.1986 - aprilie 2002 urmând a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul.
În motivarea recursului, neîncadrat în drept, se susține, în primul rând, că judecarea în fond a cauzei a avut loc la data de 12.03.2009, nu la data de 11.03.2009, apărând suspiciunea că instanța nu a aprofundat cauza.
Mai susține recurentul că martorul audiat a confirmat faptul că, în perioada 1.05.1986-2002, lucrat pe autovehicule de peste 8 tone. Având în vedere neglijența cu care s-a gestionat arhiva SC SA, consideră că situația poate fi clarificată numai prin proba cu martori.
Prin întâmpinarea formulată, intimata SC SA a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurent în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Conform precizărilor depuse de recurentul reclamant la termenul din 25 februarie 2009, când a și fost amânată judecata pentru termenul din 11 martie 2009, obiectul acțiunii este reprezentat de "acordarea grupei a II-a de muncă de către Râmnicu V - Punct de lucru I pentru perioada 1.05.1986 până în anul 2002, luna aprilie".
Dezbaterile pe fondul cauzei și pronunțarea sentinței civile nr. 413 Tribunalului Iași au avut loc la data de 11 martie 2009, nu la data de 12 martie 2009, cum susține recurentul, iar prima instanță nu a "contestat" că recurentul a lucrat pe autocamioane mai mari de 7,5 tone, ci a reținut că nu sunt incidente dispozițiile Ordinului nr. 50/1990.
Potrivit pct. 2 din Ordinul nr. 50/1990, abrogat prin Legea nr. 19/2000, în grupa II de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2, iar pct. 3 prevede că beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, subingineri, ingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Potrivit pct. 6 din același ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de munca se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Pct. 15 din același act normativ prevede că dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Sociale. Așadar, dovedirea încadrării într-o grupă superioară de muncă nu se face cu proba testimonială, ci cu mențiunile din carnetul de muncă.
Or, în conformitate cu înscrisurile deținute de intimată, recurentul nu a fost nominalizat printre persoanele care se încadrează în grupa II de muncă, iar în carnetul de muncă al acestuia nu sunt mențiuni în acest sens.
Din declarația martorului rezultă doar că recurentul a îndeplinit funcția de șofer de autovehicule de la 7,5 la 10 tone, așa încât nu se poate constata că ar fi aplicabile prevederile adreselor nr. 152/1995 și nr. 96/1996 emise de, care au în vedere anumite tipuri de autovehicule, respectiv "autocamioane" cu capacitate de transport de cel puțin 4 tone. De altfel, chiar recurentul, în acțiunea introductivă, a arătat că a fost conducător auto pe "autofurgon pâine" și "autoduba ", neputându-se stabili că aceste tipuri de autovehicule fac parte din categoria autocamioanelor avute în vedere prin cele două adrese.
Mai mult, aceste adrese fac trimitere la metodologia de încadrare în grupele superioare de muncă, prevăzută în Ordinul nr. 50/1990, așa încât, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.413/11.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
Red.
Tehnored. /
2 ex - 9.11.2009
Tribunalul Iași -
-
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 759/2009. Curtea de... | Contestație decizie de sancționare. Decizia 145/2009. Curtea... → |
|---|
