Contestație decizie de concediere. Decizia 321/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.321/2008
Ședința publică din 27 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1095/LM/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul -.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că, prin cererea de recurs recurentul a solicitat și suspendarea cauzei până la judecarea laturii penale în plângerea pe care a formulat-o, făcând dovada redactării, nu și a înregistrării unei plângeri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani. Cu privire la această cerere având în vedere art.244 alin.1 pct.2 Cod procedură penală, întrucât recurentul nu a făcut dovada începerii urmăririi penale apreciază că nu se impune suspendarea prezentei cauze. Același recurent a depus cerere de judecare în lipsă iar intimata a depus cerere pentru pregătirea apărării.
Cu privire la cererea de amânare formulată de pârâta intimată " " P, având în vedere că a primit citația cu mai mult de o lună înainte de termenul de judecată, având suficient timp pentru a-și angaja un apărător și pregăti apărarea, respinge cererea de amânare și, nemaifiind alte cereri, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr.- reclamantul a solicitat anularea deciziei de concediere nr.6/23.03.2007 emisă de pârâta " " P, reîncadrarea în funcția de muncitor, rectificarea înscrisurilor din carnetul de muncă, obligarea la plata drepturilor salariale începând cu data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației a arătat că i-a fost desfăcut în mod nelegal contractul individual de muncă deoarece nu a săvârșit abaterile disciplinare reținute în sarcina sa, iar absența de la locul de muncă se datorează interdicției impuse de administratorul societății.
Totodată, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că măsura concedierii este legală, câtă vreme reclamantul nu s-a mai prezentat la locul de muncă, iar cercetarea disciplinară prealabilă a fost efectuată corect.
Prin sentința civilă nr.1095/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost respinsă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin decizia atacată societatea pârâtă a dispus concedierea reclamantului în temeiul art.61 lit.a Codul muncii pentru abateri disciplinare reprezentând absențe nemotivate în perioada 09.02.2007 - 23.03.2007, fapt reținut și din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Reclamantul a fost convocat la cercetarea disciplinară prealabilă pentru data de 19.03.2007, dar nu s-a conformat și nu a justificat nemotivate, astfel încât sunt îndeplinite condițiile răspunderii disciplinare prevăzute de art.263 și 266 Codul muncii.
În temeiul prevederilor art.274 Cod procedură civilă reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând casarea sentinței atacate, cu consecința admiterii contestației sale așa cum a fost formulată.
În expunerea de motive a arătat că sentința atacată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
de la locul de muncă se datorează interdicției impuse de administratorul societății deoarece la data de 01.02.2007 a refuzat să distrugă contractul de muncă semnat în fals.
Cercetarea disciplinară nu a cuprins și apărările formulate de reclamant, care nu a semnat Regulamentul intern și nici fișa postului.
În perioada 01 - 08.02.2007 a fost pontat fictiv. Împotriva martorilor audiați în cauză a formulat plângere penală, solicitând suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acesteia.
Deși legal citată, societatea pârâtă nu a formulat întâmpinare în această fază procesuală.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, conform prevederilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul de față este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin contractul individual de muncă nr.8/08.02.2007 reclamantul a fost angajat ca muncitor pe perioadă nedeterminată la societatea pârâtă.
Susținerea reclamantului în sensul că administratorul societății pârâte i-ar fi cerut să distrugă acest contract, iar raporturile de muncă ar fi început la altă dată ca urmare a unei înțelegeri între părți, este nedovedită.
De asemenea, este nedovedită susținerea reclamantului în sensul că nu s-a mai prezentat la program ca urmare a faptului că administratorul i-ar fi interzis acest lucru și că ar fi fost pontat fictiv la program în perioada 01-08.02.2007.
În acest sens, martorii audiați în cauză confirmă faptul că raporturile de muncă dintre reclamant și societatea pârâtă au început în data de 08.02.2007. Reclamantul a formulat plângere penală împotriva administratorului societății pârâte susținând că acesta i-ar fi falsificat semnătura de pe contractul individual de muncă, dar prin rezoluția din 13.06.2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșania dispus neînceperea urmăririi penale.
Așa cum rezultă din înștiințarea din 07.03.2007 și din decizia atacată, reclamantul nu s-a prezentat la locul de muncă, fapt pentru care la 07.03.2007 i s-a cerut să fie prezent la sediul societății în data de 19.03.2007 orele 10,00 pentru cercetare disciplinară, urmând a da explicații și justificări.
Convocarea astfel realizată îndeplinește integral condițiile prevăzute de art.267 Codul muncii.
Reclamantul nu a dat curs acestei convocări, astfel încât, în mod legal, cu respectarea prevederilor art.267 alin.3 Codul munciia procedat la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantului prin decizia 6/23.03.2007.
Contrar susținerilor reclamantului, nedând curs convocării și neoferind probe și motivații pe care le considera necesare, angajatorul nu putea lua în calcul apărările acestuia pe care nu a dovedit că le-ar fi formulat.
Faptul că reclamantul nu a semnat Regulamentul intern sau fișa postului nu are relevanță în cauză. De altfel nici nu putea semna cele două înscrisuri câtă vreme nu a fost prezent niciodată la locul de muncă.
În aceste condiții angajatorul a procedat corect la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantului, cu respectarea prevederilor art.263-268 Codul muncii referitoare la angajarea răspunderii disciplinare.
Cererea reclamantului de a suspenda judecarea recursului de față până la soluționarea plângerii penale formulate împotriva martorilor audiați în cauză la instanța de fond nu poate fi primită, pentru faptul că, în conformitate cu prevederile art.244 alin.2 Cod procedură civilă, instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dovadă pe care acesta nu a făcut-
Față de cele ce preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1095/LM/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 Martie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red./09.04.2008
Tehnored. 2 ex.
Jud.fond:,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 358/2008. Curtea de... | Conflict de muncă. Decizia 486/2008. Curtea de Apel Alba Iulia → |
|---|
