Contestație decizie de concediere. Decizia 325/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr.325
Ședința publică de la 07 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Primarul Comunei împotriva sentinței civile nr. 1683 din 29.10.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentul Primarul Comunei și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al treilea termen.
Avocat pentru recurentul Primarul Comunei arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul Primarul Comunei solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii. Arată că primarul, având în vedere lipsa fondurilor bugetare, a făcut o cerere la consiliu local de măsuri administrative în care se solicita desființarea unor funcții contractuale. Hotărârea dată de consiliul local a fost comunicată intimatului cu un preaviz de 15 zile. Mai arată că primarul a emis decizia de desfacere a contractului individual de muncă a intimatului, decizie care este completă și conține toate datele prevăzute de art.74 și 64 din Codul Muncii, respectiv lista posturilor vacante. Consideră că s-a făcut aplicarea tuturor legilor incidente, fiind anunțat de concediere și Oficiul Județean pentru Forța de Muncă. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise și chitanța seria nr.A nr.016 în valoare de 1500 lei.
Intimatul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond. Arată că nu crede în lipsa fondurilor deoarece s-au luat ore suplimentare. Depune concluzii scrise la dosar
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la ribunalul Iași cu nr. 7232/-, contestatorul a formulat contestație împotriva deciziei de concediere nr. 947/4.09.2008 emise de Primarul com. solicitând anularea deciziei, reintegrarea pe funcția de șofer și obligarea angajatorului la plata salariilor indexate, majorate sau reactualizate de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost concediat.
În motivarea acțiunii, contestatorul a susținut că a fost angajat la Primăria în funcția de șofer din data de 1.01.2003, iar la data de 4.09.2008 a fost concediat, prin desființarea postului, pe motiv de reorganizare a organigramei Primăriei și a lipsei de fonduri.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestației.
Părțile au depus înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1683 din 29 octombrie 2008, Tribunalul Iașia admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei.
A anulat decizia nr. 947/4.09.2008 emisă de intimat, care a fost obligat să îl reintegreze pe contestator pe postul deținut anterior desfacerii contractului de muncă.
A obligat intimatul să achite contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data desfacerii contractului de muncă, până la reintegrarea efectivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a fost angajat în funcția de șofer de către Primăria com., în baza contractului individual de muncă nr. 28/2003, pe o durată nedeterminată. Prin decizia nr. 947/4.09.2008, s-a dispus încetarea contractului de muncă al acestuia ca urmare a reorganizării activității din lipsă de fonduri. Prin hotărârea nr. 44/2008 emisă de Consiliul Local s-a aprobat modificarea organigramei și a listei funcțiilor din cadrul Primăriei, în sensul că s-au desființat posturile de șofer și consilier juridic.
Această concediere a avut loc pentru motive care nu țin de persoana salariatului, și anume desființarea locului de muncă ocupat de salariat, iar decizia de concediere trebuia să cuprindă și lista locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care contestatorul trebuia să opteze pentru a ocupa un loc vacant, în condițiile art. 64 Codul Muncii, în caz contrar decizia este lovită de nulitate.
Intimatul nu a făcut dovada că a depus diligențe pentru găsirea unui loc de muncă în beneficiul celui concediat, urmând să se admită contestația.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul primarul comunei.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7-10 Cod proc. civilă, recurentul susține că prima instanță a dat o interpretare eronată legislației și probatoriului administrat.
Motivarea sentinței se întemeiază pe dispozițiile art. 64 Codul Muncii, însă instanța s-a pronunțat pe nulitatea deciziei fără a pune în discuție excepția nulității sub aspectele imperative ale art. 74 Codul Muncii, excepție care era inadmisibilă, în condițiile în care nu exista posibilitatea încadrării pe un alt post, iar recurentul s-a adresat AJOFM I, care l-a invitat pe contestator pentru a fi luat în evidențe.
Pe fondul cauzei, recurentul susține că măsura concedierii este temeinică și se impunea ca urmare a lipsei de fonduri, cu atât mai mult cu cât un post de șofer nici nu mai era necesar, deoarece Primăria nu mai deține nici un autoturism funcțional.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului.
În motivarea poziției sale procesuale, intimatul a arătat că nu s-a respectat procedura prevăzută de art. 74 Codul Muncii, lipsind decizia de concediere. și argumentele care să probeze legalitatea încetării contractului de muncă din cauze reale și serioase și au fost încălcate prevederile legale privind preconcedierea. Mai consideră intimatul că sunt nelegale temeiurile juridice ale motivării recursului.
Recurentul a depus înscrisuri. Nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurent în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
Prin dispoziția nr. 947 din 4.09.2008, în conformitate cu prevederile art. 65 Codul Muncii, recurentul Primarul comunei a dispus încetarea contractului de muncă al intimatului, angajat în funcția de șofer la Primăria comunei, începând cu data de 4.09.2009.
Instanța de fond a anulat această decizie, reținând că recurentul nu a respectat dispozițiile imperative ale art. 74 alin. 1 lit. d Codul Muncii, care nu au fost menționate expres în considerentele sentinței, în sensul că nu precizat în cuprinsul deciziei de concediere lista locurilor de muncă vacante în unitate și termenul în care contestatorul urma să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiile art. 64.
Dispoziția nr. 947 din 4.09.2008 este o decizie de concediere, un act unilateral de voință prin care angajatorul dispune încetarea contractului individual de muncă, însă conținutul acesteia este reglementat în Codul Muncii în texte diferite, situate în secțiuni și chiar capitole și titluri diferite. Aceste texte sunt complementare, corelându-se și completându-se reciproc, în funcție de cazul concret de încetare a contractului individual de muncă.
Or, chiar în art. 74 alin. 1, se face trimitere la art. 64 din cod, care are în vedere cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c și d, precum și cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 lit.
Așadar, doar în cazul concedierii pentru motive care țin de persoana salariatului, respectiv inaptitudine fizică și /sau psihică și necorespundere profesională, și în cazul încetării de drept a contractului individual de muncă ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, neprecizarea în cuprinsul deciziei a listei locurilor de muncă vacante în unitate și a termenului în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant atrage nulitatea acesteia, potrivit art. 74 alin. 1 lit. d Codul Muncii.
În conținutul deciziei sunt prevăzute atât motivele de fapt și de drept care determină concedierea, respectiv desființarea postului ocupat de intimat și prevederile art. 65 Codul Muncii, cât și durata preavizului acordat intimatului, de 15 zile lucrătoare, în perioada 13 august-4 septembrie 2008, elemente obligatorii prevăzute la art. 74 lit. a și b Codul Muncii.
Așa cum s-a arătat, în cazul concedierii întemeiate pe dispozițiile art. 65 Codul Muncii, decizia de concediere nu trebuie să cuprindă în mod obligatoriu elementele de la art. 74 lit. c și d Codul Muncii, deci nici lista locurilor de muncă vacante în unitate și termenul în care contestatorul urma să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant. Deși nu avea această obligație, recurentul menționează, în conținutul deciziei de concediere, că nu există posibilitatea încadrării intimatului în unitate pe un alt post. Contrar celor reținute de prima instanță, recurentul a depus și diligențe pentru găsirea unui loc de muncă în beneficiul intimatului, sens în care, anterior concedierii, s-a adresat AJOFM I, iar ulterior l-a încunoștiințat pe intimat că are posibilitatea de a se angaja în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002.
În ceea ce privește temeinicia deciziei de concediere, Curtea constată că, potrivit art. 65 alin. 1 Codul Muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. 2 al art. 65 prevede că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Intimatul a ocupat postul de șofer, desființat prin Hotărârea nr. 44 din 8 august 2008 Consiliului Local, prin urmare a existat o desființare efectivă a locului de muncă ocupat de intimat, care nu se mai regăsește în organigrama și în lista de funcții din cadrul Primăriei. Desființarea locului de muncă a avut o cauză reală și serioasă, reprezentată de lipsa fondurilor necesare pentru acoperirea salariilor angajaților coroborată cu existența unui singur autoturism aflat în proprietatea Consiliului Local, care are inspecția tehnică expirată din anul 2005, neputând circula pe drumurile publice, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de recurent.
În consecință, față de considerentele expuse, reținând legalitatea și temeinicia deciziei de încetare a contractului individual de muncă al intimatului, emisă de recurent, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 Cod proc. civilă, se va admite recursul și se va modifica în tot sentința, în sensul că se va respinge contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei.
În conformitate cu prevederile art. 274 Cod proc. civilă, intimatul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurent în prezentul recurs, reprezentând onorariul avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Primarul comunei împotriva sentinței civile nr. 1683/29.10.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în tot, în sensul că:
Respinge contestația formulată de con testatorul împotriva dispoziției nr. 947/4.09.2008 a Primarului comunei.
Obligă intimatul să plătească recurentului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored./
2 ex.
06.05.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Asupra recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 07 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
14 Aprilie 2009
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina
| ← Conflict de muncă. Decizia 404/2008. Curtea de Apel Timisoara | Contestație decizie de concediere. Decizia 473/2009. Curtea de... → |
|---|
