Contestație decizie de concediere. Decizia 392/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 392/

Ședința publică de la 02 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE

Judecător

Judecător Coinacel

Grefier

.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata recursului declarat de intimata - ( G), cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 304/03.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în G, str. A I, - 5A,. 8, având ca obiect " contestație decizie de concediere" împotriva deciziei numărul 1 din 03.01.2008 emisă de societatea recurentă.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurenta intimată - ( G) consilier juridic - și pentru intimatul contestator avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru, după care:

Apărătorul intimatului contestator depune întâmpinare comunicând duplicatul reprezentantului recurentei.

Reprezentantul recurentei apreciază că în cauză nu a fost respectată procedura privind semnarea contestației formulată pe fondul cauzei și a întâmpinării depusă astăzi la dosar de către avocat și contestă calitatea de împuternicit a apărătorului intimatului.

Apărătorul intimatului solicită respingerea excepției formulată de reprezentantul recurentei motivat de faptul că prin împuternicirea avocațială depusă la dosar dovedește calitatea sa de a reprezenta interesele contestatorului în cauza de față.

Curtea, față de chestiunea procedurală invocată de reprezentantul recurentei și pusă în discuție părților prezente, apreciază legală reprezentarea intimatului contestator prin apărător ales, avocat, în baza contractului de asistență juridică încheiat între părți așa cum rezultă din împuternicire avocațială fila 14 dosar recurs. Conform concluziilor anterioare apreciază că sunt îndeplinite corect toate etapele procedurale până la acest moment fiind întrunită calitatea de reprezentant al intimatului-contestator în persoana apărătorului ales, avocat.

Părțile prezente întrebate fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.

Reprezentantul recurenteisolicită admiterea recursului pentru motivele descrise în cererea de recurs și, pe fond, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii contestației formulată în cauză ca nefondată și menținerea legalității deciziei de concediere.

Apreciază că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, instanța nu a ținut seama la pronunțarea sentinței de probatoriul administrat în dovedirea vinovăției contestatorului și, în procese analoge, în cauze similare, pronunță soluții diferite neexistând o practică unitară în acest sens.

Concluziile din considerentele hotărârii arată că instanța de fond nu apreciază furtul ca pe o abatere gravă acordând contestatorului prezumția de nevinovăție deși din actele depuse s-a dovedit vinovăția acestuia.

Pentru motivele descrise pe larg în cererea de recurs și dezbătute oral în instanță solicită admiterea recursului cu modificarea în tot a hotărârii în sensul respingerii contestației și a menținerii legalității deciziei de concediere.

Apărătorul intimatului contestatorsolicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele din întâmpinare și pentru cele ce le va dezbate oral în ședință. Astfel, apreciază că în mod just instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probatoriului administrat în cauză motivat de faptul că: în mod corect s-a reținut că intimatul nu avea asupra sa motorină ci doar recipiente pline cu sifon; pe raportul de eveniment încheiat cu ocazia controlului nu era semnătura contestatorului ceea ce duce la concluzia că acesta a fost încheiat în lipsa intimatului; antidotul care se dă angajaților este sifonul și este dreptul fiecărui angajat să procedeze cum dorește cu cantitatea ce o primește, fie să o consume la serviciu, fie că o transportă la domiciliu; din declarațiile martorilor rezultă că sifonul se oferă salariaților gratuit iar din acte rezultă că nu s-au verificat recipienții, abia la două săptămâni de la eveniment făcându-se această analiză și culmea, se constată că aceasta este motorină și în loc de 7 litri așa cum s-a găsit la încheierea raportului de eveniment la analiză erau 7,5 litri.

Pentru motivele expuse și argumentate solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond care este legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul recurentei susține că deși se oferă gratis sifonul acesta nu trebuie scos din unitate ci se consumă de fiecare angajat în parte.

În replică, apărătorul intimatului susține că angajatorul nu a făcut dovada sustragerii de motorină de către contestator iar antidotul care era laptele a fost înlocuit cu sifonul și are același regim: poate fi consumat oriunde, la serviciu sau acasă.

Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 98/121 din 11.01.2008 la Tribunalul Galați, contestatorul a formulat contestație împotriva deciziei nr. 1 din 03.01.2008 emisă de intimata SC - G solicitând admiterea contestației și anularea deciziei emise, reintegrarea sa în funcția deținută și plata drepturilor bănești cuvenite.

Prin decizia nr. 1 din 03.01.2008 intimata a dispus concedierea salariatului său - mecanic de locomotivă la Șantierul Exploatare în baza art. 61 lit. a din Codul muncii.

Pentru a dispune această măsură s-a avut în vedere raportul Comisiei de cercetare înregistrat sub nr. 9110/86689 din 03.01.2008 din care rezultă că la data de 06.12.2007 contestatorul a fost depistat la uzina din unitate având în bagajul personal 7,5 litri motorină.

S-a mai reținut în decizie că salariatul, cu ocazia cercetării disciplinare, cele 5 (cinci) sticle erau cu suc și nu motorină, apărare care se înlătură ca nefondată deoarece nu este susținută concludent de către acesta, afirmațiile sale fiind contrare celor consemnate în raportul de eveniment întocmit la data de 06.12.2007, când salariatul a predat sticlele cu motorină agentului - șef poartă.

S-a mai reținut în decizie că abaterea săvârșită de salariat se încadrează în dispozițiile art. 35 (5), 37 (1) lit. c din Regulamentul intern și raportate la art. 39 lit. a din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

În contestația formulată, contestatorul a arătat că pe data de 06.12.2007, la sfârșitul programului de lucru, a umplut 5 recipiente de câte 1,5 litri cu sifon de la dozatorul cabina 1 Furnal, care se asigură gratuit pentru toți salariații, în care a pus câte 1 (un) plic de suc preparându-se băutură răcoritoare.

A mai arătat că cele 5 recipiente le-a adus de acasă și că a intenționat să iasă pe poartă cu ele cum proceda de fiecare dată.

La poartă, a arătat contestatorul, a fost oprit de un agent care i-a perchiziționat geanta și a afirmat că în cele 5 recipiente se afla motorină sustrasă de la locul de muncă.

Agentul, a arătat contestatorul, nu a desfăcut capacul recipientelor pentru a se convinge că în ele se afla motorină, nu s-au prelevat probe din acel lichid, ci s-a întocmit un raport de eveniment pe care el nu l-a semnat.

A mai arătat că la cercetarea disciplinară a cerut să se verifice conținutul acelor recipiente și i s-a spus că vor fi verificate.

Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată.

A arătat intimata că din buletinul de analiză nr. 6 din 18.01.2008, precum și din raportul de eveniment nr. 1325 din 07.12.2007 rezultă că, contestatorul a încercat sustragerea cantității de 7,5 litri de motorină din incinta societății.

Prin sentința civilă nr. 304 din 03.03.2008 s-a admis contestația în parte.

S-a dispus anularea deciziei nr. 1/2008, reîncadrarea contestatorului în postul deținut anterior și plata drepturilor salariale, actualizate cu rata inflației.

S-a respins cererea pentru cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a reținut că, contestația formulată de contestatorul este fondată pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 01/03.01.2008 contestatorul a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 06.12.2007 a fost depistat la ieșirea din unitate, la poarta din est având asupra sa 7,5 motorină.

Din probele administrate în cauza reiese că în ziua respectiva contestatorul, ce era angajatul intimatei în funcția de mecanic de locomotiva la, a umplut 5 recipiente cu sifon și concentrat de suc sub forma de la pliculețe, suc care a fost confundat cu motorină de către agentul de pază de la poartă.

Aceasta situație reiese din declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și din conținutul raportului de cercetare care nu consemnează în mod expres modalitatea de identificare a conținutului sticlelor, respectiv sigilarea lor (declarații de martor - filele 69-70 dosar fond).

Instanța de fond a mai reținut că în acest sens era necesară întocmirea unui proces-verbal sau, în cazul analizei organoleptice, pe baza simțurilor olfactive și vizuale, întocmirea de asemenea a unui act constatator semnat de martori - și ulterior analizarea conținutului de către laborator urmând a confirma prezența combustibilului.

Instanța de fond nu a reținut nici procesul-verbal de la fila 65 (dosar fond) intitulat "raport de eveniment", deoarece contestatorul nu își însușește semnarea acestuia iar în urma verificării de scripte (fila 67 dosar fond, încheierea din 27.02.2008) reiese că nu este semnătura contestatorului, fapt necontestat de unitatea intimată.

În mod eronat unitatea intimată a procedat la efectuarea cercetării prealabile fără formalitățile enumerate anterior sens în care instanța de fond a apreciat că nu pot fi reținute în cauză aspectele învederate de raportul de eveniment și buletinul de analiză (filele 19-23 dosar fond), per a contrario, o atare apreciere fiind susceptibilă de arbitrariu și abuz din partea societății intimate.

Răspunderea specifică relației de muncă, răspunderea disciplinară intervine ori de câte ori persoana angajată încalcă, prin fapta săvârșită cu vinovăție, obligația de a respecta disciplina muncii.

Răspunderea disciplinară presupune întrunirea cumulativă a următoarelor cerințe: existența unor abateri de la obligațiile de serviciu ale salariatului, inclusiv încălcarea normelor de comportare; fapta salariatului să fie săvârșită cu vinovăție; prin fapta sa salariatul să fi adus atingere ordinii necesare bunei desfășurări a activității în unitate.

Persoanei vinovate de săvârșirea unei abateri disciplinare, i se aplică o pedeapsă, aceasta având un caracter precumpănitor moral sau material după caz, în funcție de gravitatea abaterii săvârșite, a mai reținut instanța de fond.

Concedierea disciplinară poate să intervină, conform art. 61 lit. a, în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii sau de la cele stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară.

În prezenta cauză, intimata a reținut eronat în sarcina contestatorului faptul că ar fi sustras motorină, actele de cercetare fiind insuficiente și susceptibile de arbitrar în dovedirea faptei reținute, a mai arătat instanța de fond.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata SC - G considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului declarat intimata a arătat că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină.

A arătat că instanța de fond, la pronunțarea hotărârii, a avut în vedere doar depoziția martorului propus de contestator, depoziție care nu contrazice cele constatate iar din declarația martorei reiese clar că în recipientele găsite se află motorină - fapt necontestat de salariat la data când s-a întocmit procesul-verbal de confiscare.

A mai arătat că instanța de fond - la pronunțarea hotărârii - trebuia să aibă în vedere și deciziile prin care contestatorul a mai fost sancționat, raportul de eveniment semnat de contestator, buletinul de analiză, declarația agentului de pază.

A mai susținut recurenta că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal.

A arătat că deși art. 61 lit. a din Codul muncii dă dreptul angajatorului să concedieze salariatul care a săvârșit o abatere disciplinară gravă, instanța de fond plecând de la prezumția de nevinovăție nu face nici o referire la articolele invocate de societate în apărare: art. 16, art. 35, art. 37 din Regulamentul intern și art. 118 din contractul colectiv de muncă 2007 - 2008.

A solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii contestației ca nefondată.

În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă contestatorul a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de intimată arătând că hotărârea este motivată, aceasta sprijinindu-se pe probele administrate în cauză.

A arătat că raportul de eveniment din 06.12.2007 nu poartă semnătura sa nerecunoscând că cele 5 recipiente găsite asupra lui conțin motorină, iar așa-zisa analiză a conținutului recipientelor s-a făcut după ce el a formulat contestația împotriva deciziei de concediere.

Analizând hotărârea instanței de fond, în raport de probele dosarului, de dispozițiile legale aplicabile cauzei, de criticile formulate de recurentă, cât și de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, astfel că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:

În primul rând recurenta, în motivele de recurs, invocă parțial alte temeiuri de drept pe care nu le-a menționat în decizia de concediere: art. 16 din Regulamentul intern și art. 118 din contractul colectiv de muncă 2007 - 2008 care nu se regăsește nici în raportul de cercetare.

Pe fondul cauzei, instanța de fond a apreciat corect faptul că recurenta-intimată nu a dovedit că în cele 5 (cinci) recipiente s-ar fi aflat motorină.

Procesul-verbal din 06.12.2007 (fila 28 dosar fond) este foarte lapidar, nu menționează modalitatea de constatare a existenței motorinei în aceste recipiente, nu se menționează sigilarea lor în probe martor pentru a fi contestate.

Procesul-verbal din 11.01.2008 de predare-primire consemnează 4 (patru) recipiente, 3 (trei) de 2 litri și 1 (unul) de 1,5 litri contrar celor constatate deși, în declarația contestatorului rezultă că erau 5 (cinci) recipiente de 1,5 litri fiecare.

Așa cum corect a mai reținut instanța de fond, nu rezultă din actele întocmite modalitatea de identificare a conținutului recipientelor din moment ce chiar agentul de pază afirmă în declarația dată în instanță că nu le-a deschis.

Buletinul de analiză efectuat la data de 18.01.2008, după cercetarea disciplinară efectuată, nu poate fi reținut ca probă întrucât el nu exista la data efectuării cercetării disciplinare și nici la data emiterii deciziei de concediere, respectiv 03.01.2008, întrucât nici în decizie nu se face vorbire de el.

Pe de altă parte, nu există o dovadă certă că analiza s-a făcut asupra conținutului recipientelor găsite asupra contestatorului neexistând dovada consemnării acestor probe (sigilării lor, etc.).

În atare condiții, declarația martorului contestatorului - ca singură probă - nu putea fi determinantă în pronunțarea soluției instanței de fond, ea fiind coroborată cu toate celelalte probe, inclusiv cu declarația martorului recurentei care a afirmat că nu a verificat conținutul recipientelor.

Nu poate fi primită susținerea că hotărârea instanței de fond nu este motivată, iar faptul că la pronunțarea hotărârii nu s-a ținut cont de sancțiunile anterioare ale contestatorului, în lipsa unor dovezi că a săvârșit abaterea imputată, nu i se poate respinge contestația numai pentru că a fost sancționat anterior.

Pentru toate aceste motive arătate mai sus, curtea consideră că, criticile formulate nu sunt întemeiate, ele neîncadrându-se în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.

În atare condiții, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins recursul intimatei împotriva sentinței civile nr. 304/2008 ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de intimata - ( G), cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 304/03.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 02 Iunie 2008.

Pt. Președinte, pt. Judecător, JUDECĂTOR 1: Benone Fuică

judecător, ,

aflat în cf.art.261al.2C. aflat în cf.art.261al.2C.

PREȘEDINTE, PREȘEDINTE: Benone Fuică

Dr. Dr.

Grefier,

-

: - -

: 2 ex.//15 August 2008

Fond: /

Asistenți judiciari: /

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie de concediere. Decizia 392/2008. Curtea de Apel Galati