Contestație decizie de concediere. Decizia 399/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 399/R-CM
Ședința publică din 07 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu
JUDECĂTOR 2: Florica Răuță
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de revizuientul, împotriva sentinței civile nr.25/CM din 14 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimata SC AUTO SA T, în baza delegației de la dosar, lipsind recurentul-revizuient.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru intimata SC Auto SA T, arată că nu mai sunt cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata SC Auto SA T, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
CURTEA
Examinând recursul civil de față:
La data de 4 mai 2007, revizuientul a solicitat revizuirea sentinței civile nr.10093/1995 pronunțată în dosarul nr.7144/1995 al Judecătoriei Pitești, în contradictoriu cu intimata " AUTO"
Revizuientul și-a motivat cererea de revizuire pe dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă și pe cele ale art.184 Cod procedură civilă privind falsul înscrisurilor, urmând ca, pe cale incidentală, instanța să constate falsul deciziei nr.21/1994 de desfacere a contractului individual de muncă din următoarele
- Hotărârea consiliului de administrație din 05.11.1993 apare în două variante distincte, scriere olografă și redactată la mașina de scris, iar niciuna nu apare în decizia nr.252/1993;
- Referatul nr.501/40/28.06.1993 este adresat unui organ inexistent în organigrama SA T, intitulat "consiliul de conducere executiv";
- Referatul nr.3094/29.10.1993 este contrafăcut de după data de 15.09.1994 și constă în faptul că nr.3094/29.10.1993 aparține lui, devenit salariat la 01.09.1994, contrafacerea rezultând și din declarațiile martorilor și, precum și din confruntările efectuate la Poliția T cu G și;
- Referatul nr.1081/22.03.1993 este contrafăcut de, contrafacerea constând în faptul că autorul nu a cunoscut faptul că în perioada înghețului era în concediu legal de odihnă iar vinovat de distrugeri fiind G;
- Referatul nr.102/1126/27.08.1993 a fost ticluit în fals de, la ședința din data de 26.08.1993 nefiind luată măsura sancționării sale cu diminuarea salariului cu 10%;
- Nu s-au efectuat anchete administrative așa cum impunea Regulamentul de Ordine Interioară.
La data de 30.05.2007 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire pentru următoarele motive:
- s-a invocat în primul rând excepția tardivității introducerii cererii de revizuire, raportat la Ordonanța nr. 14/P/07.04.2000, prin care s-a soluționat plângerea penală a revizuientului, iar Rezoluția nr.3484/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești este rezultatul reluării plângerii soluționate prin prima ordonanță menționată;
- s-a invocat apoi excepția autorității de lucru judecat, o altă cerere de revizuire, soluționată irevocabil, făcând obiectul dosarului 8690/2001 al Judecătoriei Pitești;
- asupra fondului cererii de revizuire, s-a solicitat respingerea acesteia întrucât susținerea este ineptă și lipsită de logică, că referatul nr.3094/29.10.1993 reflectă realitatea dar că secretara a omis să-i scrie numărul, acesta fiind reconstituit ulterior, de jurist, după registrul de intrare a corespondenței;
- faptele înscrise în Referatul nr.1081/22.03.1993 nu au fost analizate de Consiliul de Administrație când s-a luat hotărârea de desfacere a contractului de muncă, deoarece de la data săvârșirii abaterii trecuse mai mult de 6 luni și nu mai putea constitui motiv de sancționare;
- prin Referatul nr.102/1126/27.08.1993 directorul economic a solicitat sancționarea disciplinară a revizuientului pentru că a refuzat să participe la o ședință, iar urmare acestui fapt a fost sancționat cu reducerea retribuției cu 10% pe timp de o lună.
Ulterior, la 12.07.2007 revizuientul și-a precizat cererea, arătând că solicită admiterea cererii de revizuire a sentinței civile nr.10093/1995 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.7144/1993 și pe fondul cauzei admiterea contestației împotriva desfacerii contactului de muncă prin decizia nr.21/19.01.1994 emisă de către intimată, reintegrarea sa în funcția avută, cu plata tuturor drepturilor salariale, până la efectiva reintegrare în muncă, actualizate cu indicele de inflație.
Prin sentința civilă nr.25/CM din 14 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de revizuire și admisă excepția autorității de lucru judecat.
Cererea de revizuire a fost respinsă.
S-a reținut că la data de 9 ianuarie 2008, intimata a invocat excepția autorității de lucru judecat și excepția inadmisibilității cererii de revizuire, iar după ce tribunalul a acordat părților cuvântul asupra acestora a rămas în pronunțare.
Asupra celor două excepții tribunalul a reținut următoarele, având la bază înscrisurile depuse la dosar de către ambele părți:
Prin sentința civilă nr.10093/1995, Judecătoria Piteștia respins contestația formulată de revizuientul din cauza de față împotriva deciziei nr.21/19.01.1994 de desfacere a contractului individual de muncă. Deși împotriva acestei sentințe s-a promovat atât calea de atac a apelului, cât și cea a recursului, ambele au fost respinse, prin decizia civilă nr.563/18.03.1996 a Tribunalului Argeș, respectiv prin decizia civilă nr.1567/R/12.07.1996 a Curții de APEL PITEȘTI.
În prezenta cerere de revizuire s-au invocat de către revizuient dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă, însă intimata a invocat faptul că cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu se poate cerceta falsul pe cale incidentală.
Dispozițiile art.322 pct.4 Cod procedură civilă arată că se poate solicita revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, " - dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății -".
Textul reprodus anterior este cel modificat prin art.I pct.123 din nr.OUG138/2000, care însă a fost modificat la rândul său prin art.I pct.55 din Legea nr.219/2005. Este adevărat că în actuala reglementare nu se mai prevede posibilitatea constatării infracțiunii de către instanța civilă, pe cale incidentală, însă tribunalul a apreciat că, neputându-se verifica pretinsul fals pe cale incidentală, în condițiile în care acțiunea penală nu mai poate fi promovată împotriva autorului, ar însemna ca greșelile de judecată a căror înlăturare s-a urmărit prin art.322 Cod procedură civilă să rămână în ființă, iar hotărârea nedreaptă, bazată pe ele, să continue să-și producă efectele.
Astfel, tribunalul a apreciat neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de revizuire, respingând-o ca atare.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 14.02.2003, revizuientul a chemat în judecată pe intimată solicitând să se constate, pe calea acțiunii civile, caracterul fals al Deciziei nr.21/19.01.1994.
Prin sentința civilă nr.280/CM/20.05.2003, Tribunalul Argeșa respins acțiunea acestuia. Recursul împotriva acestei sentințe a fost respins de către Curtea de APEL PITEȘTI prin decizia civilă nr.342/R-CM/26.08.2003. Împotriva ultimei decizii menționată, revizuentul a formulat contestație în anulare, ce a fost respinsă ca nefondată de către Curtea de APEL PITEȘTI prin decizia civilă nr.423/R/31.10.2003.
Ulterior, la data de 14.06.2005, revizuentul formulează cerere de revizuire a sentinței civile nr.280/CM/20.05.2003 pronunțată de Tribunalul Argeș, ce a fost însă respinsă prin sentința civilă nr.600/CM/09.11.2005 a Tribunalului Argeș. Și împotriva acestei sentințe revizuientul a declarat recurs, iar prin decizia nr.100/R-CM/03.03.2006, Curtea de APEL PITEȘTIa admis acest recurs, a modificat sentința nr.66/CM/09.11.2005, în sensul că a admis în principiu cererea de revizuire și a fixat termen pentru soluționarea în fond a cererii.
În urma cercetării fondului cererii revizuientului, Curtea de APEL PITEȘTIa pronunțat decizia nr.534/R-CM/02.11.2006, prin care a admis cererea de revizuire împotriva sentinței civile nr.280/CM/20.05.2003 și a schimbat această sentință în sensul că a constatat caracterul fals al deciziei nr.21/1994 emisă de intimată și dispus reintegrarea revizuientului în funcția deținută anterior desfacerii contractului individual de muncă, cu plata drepturilor salariale cuvenite.
Deși prin această hotărâre s-au realizat solicitările revizuientului, intimata a formulat contestație în anulare împotriva acesteia, în cadrul căreia s-a dispus suspendarea executării deciziei nr.534/R-CM/02.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, precum și suspendarea judecării contestației în anulare până la cercetarea falsului.
Cu toate acestea, s-a observat că revizuentul a câștigat, în mod irevocabil, declararea caracterului fals al deciziei nr.21/1994, reintegrarea sa și acordarea tuturor drepturilor salariale cuvenite.
Prin cererea de revizuire ce face obiectul cauzei de față se solicită tot declararea caracterului fals al aceleiași decizii nr.21/1994. Este adevărat că decizia nr.21 a fost declarată falsă în cadrul unei acțiuni în constatarea falsului pe calea unei acțiunii civile distincte, iar în prezenta cauză se solicită constatarea aceluiași fals, dar pe cale incidentală, în cadrul unei cereri de revizuire, însă tribunalul a apreciat că prin ambele modalități se încearcă de către revizuient obținerea aceleiași finalități, respectiv aceea de a declara falsă decizia nr.21/1994, de admitere a contestației sale împotriva acestei decizii de desfacere a contractului individual de muncă, reintegrarea sa pe postul avut anterior și plata drepturilor bănești.
După cum s-a arătat, aceste drepturi le-a câștigat deja revizuientul, prin decizia.534/R-CM/02.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI. Aceste drepturi sunt în mod irevocabil obținute, neavând relevanță că efectele deciziei sunt suspendate, aceasta având importanță în faza de executare a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, motiv prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține de către recurent că instanța a schimbat înțelesul cererii înregistrate la data de 4 mai 2007, atunci când motivează respingerea ei pe considerentul că se solicită declararea caracterului fals al deciziei nr.21/1994 emisă de " Auto"
Se mai susține că în mod greșit s-a reținut autoritatea de lucru judecat față de decizia civilă nr.534/R-CM din 2 noiembrie 2006 a Curții de APEL PITEȘTI, deoarece cele două pricini nu au același obiect, cauză și temei legal.
Arată că, prin cererea din 4 mai 2007 a solicitat revizuirea sentinței civile nr.10093/1995, iar prin decizia nr.534/R-CM din 2 noiembrie 2006, s-a finalizat cererea de revizuire a sentinței civile nr.280/CM din 20 mai 2003 pronunțată în dosar nr.1043/2003.
Prin sentința civilă nr.10093/1995 a fost respinsă contestația împotriva desfacerii contractului de muncă prin decizia nr.21/1994, iar prin sentința nr.280/CM/2003 a fost respinsă cererea privind declararea ca fals a deciziei nr.21/1994.
Se mai arată că, hotărârea este dată și cu aplicarea greșită a legii întrucât a făcut dovada că înscrisurile care fundamentează sentința a cărei revizuire o cere, sunt false.
Analizând recursul în raport de aceste critici, se constată că este nefondat.
Prin cererea de revizuire formulată s-a solicitat ca pe cale incidentală să se constate falsul deciziei nr.21/1994 de desfacere a contractului individual de muncă.
Ulterior, revizuientul și-a precizat cererea de revizuire în sensul că solicită admiterea cererii de revizuire a deciziei nr.21 din 19 ianuarie 2004, reintegrarea sa în funcția avută, cu plata tuturor drepturilor salariale, până la efectiva reintegrare în muncă, actualizate cu indicele de inflație.
Intimata a invocat excepția autorității de lucru judecat.
Instanța analizând această excepție a constatat că la data de 14 februarie 2003 revizuientul a solicitat să se constate pe baza acțiunii civile caracterul fals al deciziei nr.21 din 19 ianuarie 2004.
Prin sentința civilă nr.280/CM din 20 mai 2003, Tribunalul Argeșa respins această acțiune.
Cererea de revizuire formulată împotriva acestei sentințe a fost admisă prin decizia civilă nr.534/R-CM din 2 noiembrie 2006, constatându-se caracterul fals al deciziei nr.21/1994.
S-a dispus reintegrarea revizuientului în funcția deținută anterior desfacerii contractului individual de muncă cu plata drepturilor salariale cuvenite.
Deci, recurentul a câștigat în mod irevocabil declararea caracterului fals al deciziei nr.21/1994, iar constatarea falsului pe calea unei acțiuni incidentale, nu mai este posibilă.
Pentru aceste considerente, constatându-se că hotărârea dată este legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile art.312 (1) Cod procedură civilă, recursul urmează a se respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de, domiciliat în T,-, - 7,.B,.15, județul A, împotriva sentinței civile nr.25/CM din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Ex.2/26.06.2008.
Jud.fond:.
.
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica Răuță, Georgiana
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 87/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 75/2010. Curtea de... → |
|---|
