Contestație decizie de concediere. Decizia 453/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 453/R-CM
Ședința publică din 28 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 3: Florica
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, cererea de revizuire formulată de revizuienta SC MEDICAL SRL B, str.- nr.54,.3..19, camera 1, sector 1, împotriva deciziei civile nr.517/R-CM din 17 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru revizuientă, în baza împuternicirii avocațiale nr.43/07.05.2008 emisă de Baroul A - Cabinet individual, lipsă fiind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
Cererea este legal timbrată cu suma de 10 lei - taxă judiciară de timbru, achitată cu chitanța nr.8838/15.04.2008 aflată la fila 20 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul revizuientei solicită îndreptarea erorii materiale strecurată în încheierea de ședință din data de 07 mai 2008, în sensul că din eroare s-a menționat numele apărătorului revizuientei ca fiind în loc de, cum era corect.
Curtea, verificând încheierea de ședință din data de 07 mai 2008, constată că din eroare a fost menționat numele apărătorului revizuientei ca fiind în loc de, motiv pentru care dispune îndreptarea erorii materiale în acest sens.
Apărătorul revizuientei arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Apărătorul revizuientei solicită admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată în scris, întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.5 teza I Cod procedură civilă și schimbarea în tot a hotărârii atacată în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Examinând cererea de revizuire de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 8 septembrie 2006, Sindicatul Sanitas Aaf ormulat în numele membrilor de sindicat, contestație împotriva deciziei de concediere nr. 70 din 15.08.2006 emisă de Medical, prin care i-a fost desfăcut contractul individual de muncă în temeiul disp.art.65 l din Codul.muncii, solicitând anularea deciziei menționate, reintegrarea în funcția avută, precum și obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale în cuantum actualizat calculate de la data concedierii și până la reintegrarea în muncă.
S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
In motivarea contestației se arată că a desfășurat activitate de asistent medical în cadrul intimatului la compartimentul de consultații medicale.
Măsura dispusă de angajator este apreciată ca nelegală deoarece nu există o cauză reală de încetare a relațiilor de muncă, contestatoarea fiind și gravidă la momentul încetării contractului individual de muncă.
Intimata formulează întâmpinare (10) prin care se arată că la baza încetării raportului de muncă al contestatoarei au stat dificultățile economice în care se afla unitatea. Sunt menționate pierderile înregistrate la nivelul anilor 2005 și 2006.
In ceea ce privește starea de graviditate a contestatoarei, intimata arată că pe data de 14.08.2006 aceasta s-a aflat la serviciu până la ora 19,30 iar conform adresei nr. 933/21.09.2006 a Spitalului Județean A, starea de incapacitate temporară de muncă a intervenit cu data de 15.08.2006.
Prin sentința civilă nr.410/CM din 21 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeșa fost admisă contestația și anulată decizia nr.70 din 15 august 2001 emisă de Medical.
S-a dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior și obligat intimatul să plătească acesteia drepturile salariale cuvenite de la data concedierii și până la data reintegrării efective, sume ce vor fi actualizate, majorate și indexate la zi.
S-a reținut că, contestatoarea în numele căreia a formulat contestație, Sindicatul Sanitas A, îndeplinea funcția de asistent medical.
Prin decizia nr. 70 din 15.08.2006 (2) contestatoarei i-a încetat contractul individual de muncă în temeiul disp.art. 65.1 din muncii, începând cu data de 05.09.2006.
Pentru a emite această decizie, intimata a avut în vedere dificultățile economice pe care le întâmpina, determinate de valoarea contractată cu Casa de Asigurări de Sănătate A pentru serviciile paraclinice pe anul 2006.
Codul muncii consacră în disp.art.65 l încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive care nu țin de persoana acestuia.
2 al aceluiași articol consacră condiția de legalitate impusă de legiuitor respectiv aceea ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Desființarea locului de muncă este efectivă atunci când postul este suprimat din structura organizatorică sau din statul de funcții.
Cauza încetării contractului individual de muncă este reală atunci când este impusă de dificultățile economice sau transformările tehnologice intervenite cu sau fără voința angajatorului.
De asemenea, cauza desființării locului de muncă este serioasă dacă are la bază necesități privind îmbunătățirea activității angajatorului.
In sensul celor arătate mai sus, măsura concedierii întemeiată pe disp.art.65 1 și 2 din Codul muncii se justifică dacă se face dovada că a avut loc o reorganizare și o restrângere reale, impuse de nevoile unității.
In preambulul deciziei de concediere se face trimitere la dificultățile economice întâmpinate de angajator. Intimata apreciază în acest fel că măsura desființării locului de muncă al contestatoarei are la bază o cauză reală.
Tribunalul apreciază însă că intimatul nu a respectat condițiile imperative impuse de textul de lege, art.65 1 și 2 din Codul muncii, pentru următoarele considerente:
Potrivit procesului verbal nr. 1 din 19.05.2006 (18) la ședința ce a avut loc în această zi a fost analizată situația economică a angajatorului ajungându-se la concluzia că se impune reducerea cheltuielilor cu salariile, care dețineau 40% din totalul cheltuielilor, prin restructurarea unor posturi așa încât să nu fie perturbată activitatea.
Deși măsura amintită a fost luată la data de 19.05.2005 angajatorul, care se presupune că întâmpina dificultățile economice, a emis decizia de concediere pe numele contestatoarei aproape trei luni mai târziu, respectiv pe 15.08.2006.Au fost acordate salarii contestatoarei încă trei luni.
Pe de altă parte, deși sunt invocate dificultățile economice determinate de valoarea contractată cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru serviciile paraclinice pe anul 2006, motiv care impunea ajustarea bugetului de venituri și cheltuieli, potrivit răspunsului la întrebarea nr.1 din interogatoriul luat de contestatoare angajatorului (111), după ce a desființat un post, intimatul a înființat alte 7 posturi, respectiv unul de biolog, două de medic, unul de îngrijitor, unul de curier, unul de chimist și unul de economist.
Din acest punct de vedere tribunalul apreciază că desființarea postului contestatoarei nu prezintă o cauză reală, fiind efectuată cu încălcarea disp.art.65 2 Codul muncii.
Nu în ultimul rând, tribunalul reține și că intimata nu a făcut aplicabilitatea disp.art. 69 și art.74 din Codul muncii în sensul că nu a arătat în decizia de concediere care au fost criteriile pentru care tocmai postul contestatoarei a fost desființat.
Aceasta deoarece potrivit statului de funcții al intimatului pe lunile iunie și iulie 2006 (16-17) la nivelul angajatorului existau patru posturi de asistent generalist, cu studii postliceale, dar doar postul deținut de a fost restructurat.
In cauză se impunea stabilirea unor criterii concrete din aplicarea cărora să rezulte necesitatea desfacerii contractului individual de muncă al contestatoarei.
Față de cele arătat,a vând în vedere că decizia de concediere a fost dată cu încălcarea disp.art.65 din Codul muncii, urmează ca tribunalul să admită contestația și să anuleze decizia nr. 70 din 15.08.2006, emisă de intimat.
Se va dispune reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior și va fi obligată unitatea angajatoare să-i plătească acesteia drepturile salariale cuvenite de la data concedierii și până la momentul reintegrării efective, în cuantum actualizat, majorat și indexat.
Având în vedere cele mai sus menționate, instanța apreciază că nu se mai impune analizarea situației stării de graviditate a contestatoarei la momentul încetării contractului individual de muncă, cu atât mai mult cu cât decizia a fost emisă pe data de 15.08.2006, iar contestatoarei i-a încetat raportul de muncă pe 30.09.2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de revizuire SC Medical SRL, în temeiul dispozițiilor art.322 pct.5 teza 1 Cod procedură civilă.
Se susține că s-a solicitat intimatei să se prezinte pentru reintegrarea și ridicare drepturi salariale, cu adresa nr.167 din 27 martie 2008, solicitare la care face cunoscut că se află în concediu pentru îngrijire copil începând cu data de 25 martie 2007.
Prezintă însă o copie de pe carnetul de muncă din care rezultă că începând cu data de 2 octombrie 2007 s-a angajat cu program normal de lucru la altă societate comercială, după ce a operat încetarea contractului de muncă la data de 30 septembrie 2006.
Revizuienta consideră astfel că cele de mai sus constituie împrejurări care nu au fost cunoscute pe tot parcursul procesului fond și recurs.
Analizând cererea de revizuire se constată că ste nefondată.
Potrivit art.322 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cere dacă după pronunțarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri dobânditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a revizuit hotărârea unei instanțe penale sau administrative pe care s-a întemeiat.
În speță nu ne aflăm în una din aceste situații, având în vedere că intimatei i-a încetat contractul de muncă începând cu data de 5 septembrie 2006 în temeiul deciziei nr.70 din 15 august 2006.
În înțelesul art.322 pct.5 Cod procedură civilă, înscrisul doveditor pe baza căruia se poate cere revizuirea unei hotărâri trebuie să fi fost descoperit, după hotărârii, în sensul că el a existat la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere, dar până în acel moment a fost reținut de partea potrivnică sau nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Înscrierea făcută în carnetul de muncă după pronunțarea hotărârii nu poate să conducă la admiterea cererii de revizuire.
Pentru ca înscrisurile ce se prezintă în cererea de revizuire să fie înscrisuri doveditoare, în sensul dispoz.art.322 pct.5 Cod procedură civilă, este necesar ca ele să fi fost cunoscute de instanță cu ocazia judecării pricinii și să fi putut duce la altă soluție decât cea pronunțată.
Înscrisul prezentat de revizuientă nu îndeplinește această condiție.
Pentru considerentele de mai sus, nefiind incidente dispozițiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, cererea de revizuire formulată împotriva sentinței civile, nr.410/CM din 21 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, urmează a se respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuienta SC MEDICAL SRL B, str. - nr.54,.3..19, camera 1, sector 1, împotriva deciziei civile nr.517/R-CM din 17 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
30 iunie 2008
.
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Georgiana Nanu, Florica
← Completare carnet de muncă. Decizia 737/2008. Curtea de Apel... | Contestație decizie de concediere. Decizia 851/2008. Curtea de... → |
---|