Contestație decizie de concediere. Decizia 4996/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 4996
Ședința publică de la 23 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1242 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul contestator, lipsind intimata SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că intimata a depus întâmpinare scrisă.
Recurentul contestator nu a solicitat amânarea cauzei pentru a observa întâmpinarea.
Instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul contestator a prezentat situația de fapt, precizând că a înțeles să conteste decizia de concediere nr.4747/2007 emisă de intimată și hotărârea AGA nr.16/2007. A susținut că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii și fără a avea în vedere probatoriul administrat. Consideră că la emiterea deciziei de desfacerea contractului de muncă au fost încălcate dispozițiile art.60 alin.1 litera a din Codul Muncii, dispunându-se concedierea deși se afla în concediu medical. A solicitat reintegrarea pe postul deținut anterior, plata drepturilor salariale neacordate. A pus concluzii de admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii în sensul celor solicitate.
După strigarea cauzei și după dezbateri, dar nu înainte de închiderea ședinței, s-au prezentat consilier juridic și avocat, pentru intimata SC SRL, care au solicitat în raport de motivele invocate în întâmpinarea scrisă, respingerea recursului, fără obligarea la cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1242 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, dosar nr-, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a respins contestația petentului împotriva deciziei nr. 4747/05.11.2007 emisă de intimata SC. SRL, ca fiind fără obiect.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petentul era angajat al intimatei ca director executiv și la 05.11.2007 i s-a emis decizia nr. 4747 prin care i-a încetat contractul individual de muncă în baza art. 61 lit.d din
Ulterior la 07.11.2007 s-a emis decizia nr. 4769 de anulare deciziei nr. 4747/05.11.2007. Prin aceasta ultima decizie s-a anulat decizia contestată petentului a fost numit în funcția de șef Compartiment Comercial în cadrul societății, întocmindu-se Actul Adițional la nr. 3720/09.11.2007 care a fost semnat de petent, prin care i s- modificat funcția din aceea de director executiv în aceea de șef Compartiment Comercial și salariul.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul susține că sentința pronunțată de instanța de fond este dată cu încălcarea esențială a legii, fără a fi avute în vedere probele care au fost administrate în cauză.
Decizia contestată a fost emisă în perioada în care contestatorul era în incapacitate de muncă, acesta fiind revocat fără nici un motiv din funcția de director executiv, fapt care atrage nulitatea deciziei.
Faptul că societatea intimată a emis o altă decizie, nu duce la concluzia că salariatul a fost de acord cu măsura luată, cu atât mai mult cu cât contestatorul nu a renunțat la contestația formulată.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Prin contestația formulată la data de 6.12.2007, contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. 4747/5.11.2007, reintegrarea în funcția avută, obligarea unității la plata despăgubirilor calculate de la data de 16.07.2007, precum și la plata cheltuielilor de judecată. Mai mult, contestatorul a mai solicitat anularea Hotărârii adunării generale a acționarilor din data de 10.07.2007.
Cu privire la acest din urmă capăt de cerere, instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel, neanalizând competența de soluționare în primă instanță a unei asemenea cereri.
Prin decizia nr. 4747/5.11.2007, contestatorul a fost concediat pentru necorespundere profesională, în temeiul dispozițiilor art. 61 lit. d din Codul Muncii, începând cu data de 05.11.2007.
Anterior emiterii deciziei, prin adresa nr. 2832/13.07.2007, contestatorului îi fuseseră comunicate temeiurile viitoarei concedieri, precum și locurile de muncă vacante din unitate.
Instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 4769/07.11.2007 a fost anulată decizia de concediere, acesta constituind un temei suficient pentru a constata ca rămasă fără obiect contestația.
Ceea ce nu a analizat instanța de fond a fost faptul că, deși formal revocată prin decizia nr. 4769/07.11.2007, decizia de concediere pentru necorespundere profesională și-a produs toate efectele, în sensul că salariatul nu a fost repus în situația anterioară. Curtea constată astfel că revocarea pur formală a deciziei de concediere pentru necorespundere profesională nu poate constitui un temei pentru a constata că cererea de chemare în judecată este lipsită de obiect.
Contestatorul a invocat mai multe motive în motivarea în fapt a contestației sale: încălcarea dispozițiilor art. 60 lit. a din Codul Muncii, a contractului colectiv de muncă la nivelul unității și la nivel național, motive care nu au fost puse în discuția contradictorie a părților.
Constatând că instanța de fond a soluționat pricina prin admiterea în mod greșit a excepției lipsei de obiect, Curtea, în baza art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, urmează să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru soluționarea fondului cauzei.
În rejudecare, instanța de fond va solicita contestatorului să precizeze expres cererea sub aspectul dispozițiilor din contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității, respectiv la nivel național pe care consideră că le-a încălcat angajatorul la emiterea deciziei contestate. Urmează ca, prin prisma dispozițiilor convenționale pe care contestatorul le invocă a fi fost încălcate, instanța de fond să verifice legalitatea deciziei contestate.
Va fi clarificat raportul juridic al părților, prin prisma mențiunilor din certificatul nr. 23186/26.08.2004, din care rezultă că avea, la data emiterii acestui certificat, calitatea de administrator al societății. În acest sens, vor fi solicitate părților lămuriri, precum și depunerea la dosarul cauzei a contractului individual de muncă.
Vor fi analizate toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei și se va stabili în ce măsură încheierea actului adițional la contract individual de muncă influențează derularea raportului juridic dintre părți. Aceasta în condițiile în care, recurentul contestator a afirmat prin cererea de recurs faptul că a acceptat numirea în funcția de șef compartiment comercial datorită faptului că avea nevoie de un loc de muncă pentru a asigura veniturile necesare familiei, invocând practic astfel vicierea consimțământului său la momentul încheierii actului adițional.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.1242 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 iunie 2008
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red jud
08.07.2008
4 ex.
SV /DF
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Lucian
| ← Contestație decizie de concediere. Decizia 49/2008. Curtea de... | Contestație decizie de concediere. Decizia 1187/2009. Curtea... → |
|---|
